Știri
Știri din categoria Diverse
Respingerea legii integrității menține incertitudinea pe jalonul PNRR, după ce USR a acuzat PSD că a încercat să introducă modificări neconstituționale care ar fi vizat direct situația lui Dominic Fritz, potrivit Digi24. Liderul USR spune că amendamentele ar fi urmărit aplicarea retroactivă a sancțiunilor pentru conflicte de interese, lucru pe care îl consideră contrar Constituției.
În emisiunea „Jurnalul de Seară” de la Digi24, Dominic Fritz a descris demersul ca pe „un joc extrem de cinic” și a susținut că PSD ar fi încercat să construiască o presiune publică de tipul „Fritz versus sute de milioane de euro”, în contextul dezbaterilor din Senat. Disputa a fost alimentată și de intervenția senatorului PSD Daniel Zamfir, care a invocat „770 de milioane de euro” și i-a cerut premierului Ilie Bolojan explicații legate de costul politic al subiectului.
Fritz afirmă că problema centrală este tentativa de a schimba sancțiunea astfel încât să se aplice și unor situații din trecut, pentru persoane deja declarate în conflict de interese sau incompatibilitate, fără o limită de timp. În argumentația sa, liderul USR invocă articolul 15 din Constituție, potrivit căruia legea produce efecte pentru viitor, nu retroactiv.
În același context, Fritz a susținut că un astfel de text ar încerca să „combine” reguli din perioade diferite: constatarea faptei pe legea veche și sancțiunea pe legea nouă. El a indicat că, în opinia sa, un asemenea mecanism nu ar trece de filtrele instituționale, menționând promulgarea președintelui și controlul Curții Constituționale.
Dominic Fritz a declarat că proiectul respins joi va fi redepus „într-o formă curată”, care să fie atât constituțională, cât și compatibilă cu jalonul din PNRR. El a precizat că o astfel de variantă nu ar schimba situația sa juridică în sensul „iertării” sancțiunii: spune că va rămâne declarat în conflict de interese și cu interdicția aferentă, însă fără introducerea unei sancțiuni noi cu aplicare retroactivă.
Recomandate
Senatul a blocat schimbarea regulilor de integritate , iar efectul imediat este prelungirea incertitudinii asupra modului în care vor fi reglementate declarațiile de avere și incompatibilitățile – un subiect legat și de jalonul din PNRR invocat în dezbatere, potrivit Digi24 . Proiectul a fost respins în plenul Senatului (cameră decizională), după ce a strâns 55 de voturi „pentru”, 28 de abțineri și 29 de senatori care nu au votat. Respingerea a venit pe fondul unui conflict politic PSD–USR–PNL, alimentat de amendamente controversate care ar fi schimbat atât transparența declarațiilor de avere, cât și regimul sancțiunilor pentru conflict de interese. Ce se schimba, dacă legea trecea: transparență redusă și reguli mai dure la conflictul de interese În forma ajunsă la vot, proiectul includea mai multe modificări cu impact direct asupra regimului de integritate: Declarații publice „mai subțiri” : actualele declarații de avere și interese ar fi fost înlocuite cu o „declarație de interese financiare”. Demnitarii ar fi depus în continuare toate informațiile la ANI, însă documentele ar fi rămas confidențiale, iar Agenția Națională de Integritate ar fi publicat doar o parte din date. În plus, sumele din conturi nu ar mai fi apărut exact , ci pe intervale. Eliminarea banilor cash din declarații : un amendament adoptat în Comisia Juridică elimina obligația de a declara sumele deținute în numerar. Fără detalii despre bunurile/veniturile soților : proiectul păstra linia deciziei Curții Constituționale din 2025, potrivit căreia datele despre veniturile soților și copiilor nu pot fi făcute publice. Încetarea mandatului pentru conflicte de interese constatate anterior : un amendament depus de PSD (susținut inclusiv de AUR și unii liberali) prevedea că persoanelor pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese înainte de intrarea în vigoare a legii le încetează de drept funcția/mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare. În articol este menționat că direct vizat era Dominic Fritz , primarul Timișoarei, după o decizie definitivă a ÎCCJ care a confirmat raportul ANI privind conflictul de interese. De ce a picat proiectul: PNL a ieșit de la vot, după ce nu a reușit să scoată amendamentul PSD Înainte de votul final, liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a cerut amânarea votului și apoi eliminarea amendamentului PSD. Ambele propuneri au fost respinse, iar ulterior PNL a anunțat că nu participă la vot , ceea ce a dus la respingerea proiectului. Disputa a fost însoțită și de schimburi de acuzații legate de miza financiară din PNRR. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a ironizat respingerea, invocând „770 de milioane de euro” ca valoare a jalonului, iar Ilie Bolojan a acuzat PSD că încearcă modificări „profund neconstituționale”. „Sunt trei necorelări în forma adoptată. Să venim săptămâna viitoare când avem sesiune extraordinară cu o lege care nu are nicio fisură”, a spus Daniel Fenechiu, potrivit relatării Digi24. Ce urmează: USR și PNL spun că redepun legea Senatorul USR Sorin Șipoș a anunțat că USR și PNL vor redepune a doua zi proiectul, într-o variantă modificată, iar dezbaterile ar urma să fie reluate săptămâna viitoare. În același context, el a susținut că respingerea ar fi „salvat banii din PNRR”, pe motiv că forma respinsă ar fi fost neconstituțională. [...]
PSD cere intervenția Comisiei Europene pentru a proteja veniturile din sănătate și educație , mutând disputa pe legea salarizării publice la nivelul Bruxelles-ului, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și implementare: cum va fi construită reforma astfel încât să nu taie sau să „rigidizeze” plățile specifice acestor profesii, în contextul condiționalităților legate de PNRR . Scrisoarea către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este semnată de europarlamentarul Victor Negrescu , de Adrian Streinu-Cercel (președintele Comisiei pentru Sănătate din Senat) și de Alexandru Ghigiu (președintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților), conform comunicatului PSD citat de publicație. Ce solicită PSD, concret, în legătură cu reforma salarizării În document, semnatarii cer „clarificări” care să permită României: protejarea veniturilor personalului din educație și sănătate; recunoașterea specificului acestor profesii și a plăților pentru gărzi, ture, muncă de noapte, condiții dificile și activitatea în zone cu deficit de personal; realizarea unor simulări complete privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor profesionale înainte de adoptarea legii; un „dialog real” cu sindicatele reprezentative și cu profesioniștii din cele două domenii. De ce contează: riscul de blocaj și de contestare a reformei Demersul arată că disputa politică internă se mută într-o zonă sensibilă pentru implementarea reformelor asumate: compatibilitatea dintre noua lege a salarizării și modul în care sunt tratate veniturile variabile (gărzi, ture, sporuri pentru condiții), care pot influența direct retenția de personal în sănătate și educație. Victor Negrescu susține, potrivit Digi24, că „educația și sănătatea nu trebuie să plătească prețul unei implementări rigide” și că ar exista „soluții concrete” prin care România poate atrage fondurile din PNRR, păstrând în același timp profesori și cadre medicale motivate. „Educația și sănătatea nu trebuie să plătească prețul unei implementări rigide. Propunem soluții concrete prin care România poate atrage fondurile alocate prin PNRR, cât și avea profesori și cadre medicale motivate.” [...]
AUR cere alegeri anticipate ca „soluție unică” pentru criza guvernării , pe fondul discuțiilor purtate de George Simion cu lideri politici, potrivit Digi24 . Reacția formațiunii vine după ce premierul interimar Ilie Bolojan a spus că s-a întâlnit de două ori, în acest an, cu liderul AUR. Într-un răspuns pentru Digi24.ro, AUR susține că Simion „a purtat discuții în ultima perioadă cu toți liderii politici”, dar că „unii recunosc că au participat la discuții, alții nu”, fără a nominaliza persoane sau a oferi detalii despre întâlniri. Formațiunea leagă aceste contacte de blocajul politic și afirmă că patru partide – PSD, PNL, USR și UDMR – „nu sunt capabile să identifice o soluție de mai bine de 86 de zile pentru a garanta o majoritate parlamentară” care să învestească „un guvern cu puteri depline”. Ce spune Bolojan despre întâlnirile cu Simion Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu la Digi24, că s-a întâlnit de două ori cu George Simion și că discuțiile au fost „un schimb de opinii”, nu negocieri politice. „Cu George Simion a fost o discuţie pur şi simplu generală, legată de perspective, dar nu au fost nişte negocieri politice. Pur şi simplu un schimb de opinii pe tema asta.” Miza politică: presiune pentru anticipate AUR reia ideea că liderii politici ar trebui să accepte că „unica soluție” pentru deblocarea crizei politice sunt alegerile anticipate, urmate de formarea unui guvern „pe următorii patru ani”. În materialul citat nu sunt prezentate elemente suplimentare despre un calendar sau pași concreți pentru declanșarea anticipatelor. [...]
Banca Centrală Europeană deschide, până pe 21 septembrie, un vot public pentru redesignul bancnotelor euro , o mișcare care poate influența direct felul în care vor arăta și cât de greu vor fi falsificate bancnotele folosite zilnic și în România, potrivit Digi24 . Sondajul este online și le permite cetățenilor din Uniunea Europeană , inclusiv românilor, să aleagă dintre zece propuneri de design pentru viitoarele bancnote de 5, 10, 20, 50 și 100 de euro. Decizia finală urmează să fie luată până la sfârșitul acestui an. Ce se schimbă și de ce contează practic Dincolo de componenta de imagine, miza este una operațională: noile bancnote vor include „sisteme de securitate mai performante”, vor fi „mai ușor de verificat” și „mai greu de falsificat”, conform informațiilor transmise în materialul Digi24 . În termeni simpli, asta înseamnă că verificarea autenticității ar trebui să devină mai facilă pentru utilizatori și comercianți, iar riscul de a circula falsuri ar urma să scadă. Bancnotele euro cu designul actual au început să fie tipărite în 2002, iar modificările de până acum au fost descrise ca fiind minore. Care sunt opțiunile din sondaj Cele zece variante rămase în competiție sunt grupate în două teme: cultura europeană ; natura , cu elemente inspirate din mediul natural. Preferințele exprimate în sondaj „vor conta” în decizia finală a Băncii Centrale Europene, mai notează Digi24. Calendarul anunțat sondajul rămâne deschis până pe 21 septembrie ; decizia finală privind noul design este așteptată până la sfârșitul acestui an . [...]
Garry Kasparov avertizează că Rusia ar putea „testa” flancul estic al NATO printr-o incursiune limitată în Polonia sau în țările baltice, pe fondul nevoii lui Vladimir Putin de a construi o „narațiune victorioasă” pe care războiul din Ucraina nu i-a oferit-o până acum, potrivit Digi24 . Miza, în lectura lui Kasparov, este una de descurajare și credibilitate: chiar și o operațiune de mică amploare, inclusiv cu drone, ar putea fi folosită propagandistic pentru a susține că alianța nu își mai poate apăra membrii. Avertismentul vine într-un context tensionat, după ce o rachetă rusă a încălcat spațiul aerian al Poloniei și s-a prăbușit într-un câmp din apropierea satului Tarnawa-Kolonia, în estul țării, lângă granița cu Ucraina. Premierul polonez Donald Tusk a spus că „toate indiciile” arată că a fost vorba despre o rachetă de croazieră rusă Kh-101, precizând ulterior că aceasta conținea explozivi, în timp ce ancheta era încă în desfășurare. Ce urmărește Putin, în scenariul lui Kasparov Kasparov, critic al Kremlinului și fost campion mondial la șah, a declarat pentru TVP World că riscul ca Rusia să treacă granița de est a NATO este în creștere dacă Europa nu acționează „decisiv”. În evaluarea sa, Putin ar putea încerca să obțină un câștig politic printr-o acțiune limitată care să pună sub semnul întrebării reacția alianței. „Putin are nevoie de o narațiune victorioasă, iar Ucraina nu i-o oferă până acum.” Întrebarea-cheie: ar reacționa Statele Unite? Un element central al avertismentului este testarea răspunsului american în cazul unui atac asupra unui stat NATO din est. Kasparov susține că, pentru Putin, demonstrarea ideii că „America nu va interveni” ar fi un obiectiv politic tentant. „Pentru Putin, a demonstra că NATO nu mai este prezentă și că America nu va interveni – ceea ce, din păcate, este probabil cazul – ar putea fi un câștig politic foarte tentant.” El afirmă că oficiali din Polonia, statele baltice, Finlanda, România și Suedia se pregătesc tot mai mult pentru scenariul în care ar trebui să reacționeze fără un sprijin decisiv din partea SUA. „Dacă se ajunge la cel mai rău scenariu, vor acționa pe cont propriu.” Context: războiul, costurile și „mobilizarea” invocată de Kasparov Kasparov spune că, în interiorul Rusiei, există îngrijorări crescânde în rândul unor segmente ale elitei privind costurile economice ale războiului, dar că Putin ar fi renunțat la orice ezitare în privința continuării conflictului. În acest cadru, el anticipează o nouă mobilizare după alegerile din septembrie. Totodată, Kasparov descrie Rusia contemporană ca o combinație de dictatură și „stat mafiot”, în care o parte din anturajul lui Putin ar fi motivată mai degrabă de profiturile generate de război decât de ideologie. Apel la cooperare regională În timpul unei vizite în Polonia, Kasparov a îndemnat Polonia și Ucraina să nu lase disputele istorice să afecteze cooperarea împotriva Moscovei, argumentând că „principala amenințare” la adresa independenței ambelor țări a fost „imperialismul rus”. În Polonia, el s-a întâlnit cu președintele Karol Nawrocki și urma să discute și cu ministrul de externe Radosław Sikorski. [...]
Peste 12 milioane de euro din bani publici ar fi fost cheltuiți pe zboruri private de fostul ministru de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó , potrivit unei investigații citate de Digi24 . Miza economică a cazului este dublă: dimensiunea sumelor și modul în care regulile interne ar fi permis aprobarea cheltuielilor fără un filtru independent. Pe lângă costurile zborurilor private, Szijjártó ar fi plătit în total peste 260.000 de euro pentru rezervări de zboruri private care nu au mai fost folosite, potrivit site-ului ungar de investigații HVG, citat în articol. Facturi VIP și cheltuieli punctuale În deplasările oficiale, Szijjártó și anturajul său ar fi folosit saloanele VIP din aeroporturi de 66 de ori, pe baza datelor obținute de HVG în urma unei cereri de acces la informații. Nota totală pentru aceste servicii s-ar fi ridicat la aproape 140.000 de euro, adică o medie de aproximativ 2.000 de euro pe călătorie. Cea mai mare cheltuială menționată de HVG ar fi fost în timpul unei vizite în Rusia, în iulie 2021, când un grup de 15 persoane ar fi acumulat o factură de aproape 30.000 de euro. Potrivit datelor transmise către HVG de Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei, natura serviciilor nu a fost detaliată. Separat, postul privat de televiziune RTL a relatat că, în timpul Cupei Mondiale din 2022 din Qatar, factura de cazare pentru o singură noapte ar fi ajuns la aproape 18.000 de euro. De ce contează: reguli care ar fi permis autoaprobarea cheltuielilor Un element cu impact de reglementare ține de cadrul intern invocat de HVG: conform regulilor de achiziții publice din perioada guvernului Fidesz, Szijjártó ar fi fost autorizat să își acorde singur permisiunea pentru astfel de cheltuieli. În plan politic, noul guvern de centru al Ungariei, condus de Péter Magyar, a acuzat administrația anterioară de deturnarea fondurilor publice și de guvernare în beneficiul propriu și al oligarhilor apropiați. Articolul nu precizează dacă acuzațiile au fost urmate de măsuri administrative sau anchete oficiale. [...]
