Știri
Știri din categoria Diverse
Comisia Europeană încearcă să reducă riscul unei escaladări comerciale cu SUA după ce Donald Trump a amenințat Uniunea Europeană cu tarife vamale mari sau chiar cu oprirea comerțului direct, pe fondul discuțiilor despre aprofundarea parteneriatului UE–Canada, potrivit Digi24.
Reacția Comisiei vine după declarațiile președintelui american, care a catalogat o eventuală asociere a Canadei la UE drept un „act ostil” și a vorbit despre „tarife vamale serioase” menite să oprească Europa. În replică, purtătorul de cuvânt al UE pentru comerț, Olof Gill, a spus că propunerea de consolidare a parteneriatului cu Canada „nu este îndreptată împotriva nimănui”, ci „în favoarea forței noastre comune”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus, miercuri, în plenul reunit al Parlamentului European de la Strasbourg, „deschiderea ușii” pentru ca Canada să devină primul „membru asociat” al Uniunii Europene.
În forma descrisă, această formulă ar permite o cooperare mai strânsă UE–Canada în mai multe domenii, între care:
Amenințarea cu tarife sau cu întreruperea schimburilor comerciale ridică miza pentru companiile europene, în condițiile în care discuția despre apropierea de Canada este prezentată de Trump ca un gest ostil. În același timp, Canada și UE au deja acorduri de cooperare comercială și de apărare, iar procesul de apropiere s-a intensificat pe fondul tensiunilor comerciale cu Statele Unite.
Canada, „aflată în plin război comercial cu Statele Unite”, caută noi parteneri, notează AFP, iar Europa, cu relații tensionate cu Washingtonul, caută sprijin pentru strategia de reechilibrare a puterii între China și SUA.
Statutul de „membru asociat” luat în calcul pentru Canada nu este definit legal în tratatele UE, ceea ce înseamnă că detaliile și cadrul de aplicare rămân neclare. În context, Germania a propus recent acordarea unui astfel de statut Ucrainei, sugerând participarea la anumite reuniuni ministeriale sau summituri UE, fără drept de vot.
Pe plan intern canadian, prim-ministrul Mark Carney a precizat că guvernul său nu urmărește aderarea la UE, ci o „alianță unică” cu blocul comunitar, bazată pe valori, priorități și interese comune. Un sondaj Abacus Data citat în material indică faptul că 81% dintre canadieni susțin o integrare mai mare cu UE fără aderare, iar 80% susțin aprofundarea cooperării strategice în politică externă, apărare și economie.
Recomandate
Invitația UE către Canada ca „membru asociat” poate accelera proiecte energetice și investiții comune cu România , în special pe zona nucleară și în industria de apărare, potrivit Digi24 . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , spune că propunerea lansată la Bruxelles de președinta Comisiei Europene se înscrie într-o „aliniere strategică accelerată” în 2026 și ar fi un „catalizator” pentru relația bilaterală România–Canada. Într-o postare pe Facebook, Țoiu indică patru piloni ai agendei România–Canada: energia nucleară, schimburile comerciale, securitatea și comunitatea de români din Canada. Energie nucleară: capacitate, finanțare și tehnologia CANDU Ministrul arată că, în marja Adunării Generale a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, a avut o întrevedere bilaterală cu vice-ministrul canadian pentru resurse naturale, Greg Orencsak. Discuțiile au vizat, potrivit aceleiași surse, rezultate „foarte bune” ale colaborării și planuri de viitor, între care: creșterea capacității de producție de energie nucleară; explorarea oportunităților de finanțare oferite de agenția Export Development Canada; promovarea comună a extinderii tehnologiei CANDU în alte țări din regiune; susținerea inovației și utilizarea izotopilor medicali pentru tratamente oncologice; dezvoltarea, la Cernavodă, a unui centru regional de instruire în domeniul energiei nucleare. Securitate și industrie de apărare: „noi oportunități” pentru investiții în România Țoiu afirmă că invitația adresată omoloagei sale, ministra de externe Anita Anand, de a vizita Bucureștiul înainte de Summitul NATO a subliniat importanța cooperării în materie de securitate. În acest context, ministrul menționează participarea militarilor canadieni la operațiuni de deminare în Marea Neagră (MCM Black Sea). Un element cu potențial economic direct, în lectura ministrului, este conectarea Canadei la piața europeană de producție militară, care „deschide noi oportunități pentru investiții comune în România”. Comerț: creștere de peste 70% după CETA Pe zona comercială, Țoiu indică faptul că, de la aplicarea acordului de liber schimb CETA în 2017, schimburile bilaterale România–Canada au crescut cu peste 70%. În opinia sa, o asociere și mai strânsă a Canadei la piața europeană ar putea „deschide noi uși” pentru antreprenorii români. Ministrul mai susține că un parteneriat extins UE–Canada depășește dimensiunea economică și ține de „unitate și reziliență” între democrațiile mari, apreciind că România este „una dintre ancorele puternice” ale acestei alianțe. [...]
China avertizează că nu acceptă presiuni asupra comerțului său , după ce Congresul SUA a adoptat o lege care i-ar permite președintelui Donald Trump să aplice „sancțiuni secundare” sub forma unor taxe vamale de până la 100% pentru țările care cumpără energie din Rusia, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare comercială: Washingtonul își creează instrumente pentru a penaliza indirect state terțe, iar Beijingul transmite că își va apăra relațiile economice. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun , a spus că Beijingul menține o cooperare economică și comercială „normală” cu toate țările, pe baza „egalității” și „avantajului reciproc”, și că aceasta nu ar trebui să fie supusă „ingerințelor sau coerciției” din partea unei țări terțe. „Această cooperare nu este îndreptată împotriva niciunei țări terțe și nu trebuie să fie supusă ingerințelor sau coerciției din partea niciunei țări terțe.” Oficialul a reiterat și poziția constantă a Chinei împotriva sancțiunilor unilaterale care nu au bază în dreptul internațional și nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU. Ce prevede legea din SUA și de ce contează pentru comerțul global Camera Reprezentanților a adoptat miercuri legea numită Lindsey O. Graham, inițiată de senatorul republican cu același nume (decedat în iulie). Proiectul fusese deja votat de Senat și mai are nevoie doar de semnătura președintelui Donald Trump pentru a intra în vigoare. Elementul cu impact direct asupra fluxurilor comerciale este posibilitatea ca administrația americană să aplice taxe vamale de până la 100% pentru importurile în SUA din țări care cumpără petrol și gaz rusesc — o măsură care, potrivit articolului, ar putea afecta în special China și India. Legea nu impune automat aceste taxe, ci autorizează aplicarea lor prin anumite mecanisme. Pachet mai larg: Rusia, „ flota din umbră ” și Iran Actul normativ include și alte măsuri: sancțiuni împotriva unor oficiali, bănci și sectoare strategice ale economiei ruse, precum și împotriva așa-numitei „flote din umbră” folosite de Rusia pentru exporturile de petrol pe care UE și SUA încearcă să le limiteze prin sancțiuni. În plus, legea extinde anumite sancțiuni financiare împotriva Iranului. În acest stadiu, aplicarea efectivă a tarifelor secundare depinde de decizia Casei Albe, iar reacția Chinei indică faptul că o eventuală implementare ar putea amplifica tensiunile comerciale dintre marile economii. [...]
Uniunea Europeană pregătește un nou pachet de sprijin de iarnă pentru Ucraina, de 75 de milioane de euro, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit declarațiilor făcute de șefa diplomației UE, Kaja Kallas , în Parlamentul European , relatează Digi24 . Miza este una operațională: reducerea riscului de întreruperi masive de utilități și limitarea presiunii umanitare în sezonul rece, într-un context în care Bruxelles-ul susține că Rusia „blochează” orice perspectivă de pace. Kallas a respins ideea, vehiculată inclusiv în interiorul UE, că Ucraina ar fi un obstacol în calea păcii și a indicat Rusia drept „singurul obstacol”, într-o intervenție care, potrivit Ukrinform, a avut loc pe 16 septembrie 2026. „Deschideți-vă ochii – Rusia este singurul obstacol în calea păcii.” Ce include sprijinul de 75 de milioane de euro și de ce contează Fondurile anunțate de Kallas sunt destinate pregătirii pentru iarnă, cu accent pe refacerea rapidă a condițiilor de locuire și pe echipamente de bază pentru populație. Potrivit declarațiilor citate, pachetul vizează: repararea și izolarea locuințelor; furnizarea de articole esențiale, inclusiv haine groase și pături; stații mobile de purificare a apei; generatoare. Kallas a încadrat pregătirea pentru iarnă drept o prioritate imediată, „pe locul al doilea” după sprijinul militar și consolidarea apărării aeriene, în condițiile în care UE anticipează o creștere a atacurilor asupra instalațiilor energetice ucrainene. Presiune economică: atacurile asupra logisticii și efectul asupra prețurilor alimentare În aceeași intervenție, șefa diplomației UE a legat atacurile rusești asupra porturilor de la Marea Neagră, a navelor comerciale și a infrastructurii logistice de efecte economice mai largi: creșterea prețurilor la grâu și alimente și accentuarea insecurității alimentare la nivel mondial. Kallas a spus că lucrează cu parteneri internaționali la un moratoriu privind Marea Neagră. Tot ca exemplu de impact asupra lanțurilor de aprovizionare, Kallas a afirmat că Rusia ar fi distrus aproximativ 90% din infrastructura de depozitare a alimentelor din Ucraina în ultimele luni și că UE ajută Ucraina să-și mărească capacitatea de depozitare a cerealelor. Context: sancțiuni și dimensiunea sprijinului UE Kallas a susținut menținerea presiunii asupra Rusiei și continuarea sprijinului pentru Ucraina, menționând că UE a adoptat 21 de pachete de sancțiuni care vizează peste 3.000 de persoane și entități. Conform declarațiilor sale, sprijinul total al UE și al statelor membre pentru Ucraina depășește 220 de miliarde de euro de la începutul războiului. Separat, în cadrul dezbaterilor despre securitatea europeană, Kallas a cerut statelor membre să consolideze cooperarea în domeniul informațiilor și protecția infrastructurii critice, ca răspuns la amenințări hibride atribuite Rusiei. [...]
Acuzațiile lui Tucker Carlson redeschid riscul de blocaj juridic și politic în jurul „dosarelor Epstein” , într-un moment în care administrația Trump încearcă să închidă subiectul, iar Congresul împinge în direcția transparenței, potrivit Digi24 . Fost aliat al lui Donald Trump, influencerul conservator Tucker Carlson susține că președintele ar fi ordonat „direct” administrației sale să „mușamalizeze” milioane de documente din anchetele legate de Jeffrey Epstein, relatare atribuită de Digi24 publicației The Independent. Carlson spune că l-ar fi îndemnat pe Trump, în vara lui 2025, să facă publice toate documentele, însă acesta nu ar fi fost convins. „Ordinul de a mușamaliza totul a venit de la Trump.” Carlson afirmă că Trump i-ar fi oferit o explicație „lungă și foarte emoțională”, susținând că totul ar fi o conspirație împotriva lui, similară cu „Russiagate”. Miza: transparență impusă prin lege, contestată în practică În paralel cu aceste acuzații, articolul descrie o confruntare politică prelungită în Congres, unde a fost elaborată o lege menită să oblige Departamentul de Justiție să publice dosarele. Trump ar fi acceptat „cu reticență” să promulge legea la finalul anului trecut, ceea ce a declanșat o bătălie juridică și politică aflată încă în desfășurare pentru acces mai complet la documente. În documentele publicate în baza Legii privind transparența dosarelor Epstein, numele lui Trump apare „de mii de ori”, notează materialul. Digi24 precizează însă că Trump nu a fost acuzat de fapte penale în legătură cu Epstein și că simpla menționare a numelui în documente „nu sugerează altceva”. Totodată, președintele a negat în repetate rânduri orice faptă ilegală și susține că a rupt legăturile cu Epstein cu ani înainte ca acesta să fie anchetat. Reacția Casei Albe și presiunea din Congres Întrebată despre afirmațiile lui Carlson, Casa Albă a indicat către o postare extinsă a lui Trump pe Truth Social din aprilie, în care acesta îl atacă pe Carlson. Purtătoarea de cuvânt Lauren Bis a declarat pentru The Independent că Trump ar fi fost „complet exonerat” de orice acuzație legată de Epstein și a invocat, între altele, publicarea a mii de pagini de documente și semnarea legii de transparență. În același timp, presiunea bipartizană pentru investigarea persoanelor din anturajul lui Epstein — „inclusiv a președintelui” — ar fi crescut, cu citații pentru audieri vizând persoane publice, foști angajați și funcționari ai administrației. Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților ar fi intervievat supraviețuitoare, iar mărturiile lor ar fi dus la trimiterea în judecată a „cel puțin două persoane” legate de Epstein. Context politic: ruptura Carlson–Trump Materialul mai arată că Tucker Carlson a încercat public să se distanțeze de Trump după războiul cu Iranul, pe care l-a numit o trădare a mișcării „America First”. Deși a făcut campanie alături de Trump și l-a susținut pe J.D. Vance pentru vicepreședinție în 2024, Carlson spune acum că nu mai este „interesat” să discute cu președintele și sugerează ideea unui al treilea partid viabil. În lipsa unor documente sau probe prezentate în articol care să confirme acuzația lui Carlson, consecința imediată rămâne una politică și de reglementare: disputa privind accesul la dosare riscă să se prelungească, pe fondul presiunii din Congres și al conflictului deschis între foști aliați ai președintelui. [...]
Escaladarea din jurul Strâmtorii Ormuz ține presiunea pe energie , după ce Iranul a respins public ideea reluării rapide a negocierilor de pace cu SUA și a transmis că va continua lupta, în timp ce cotațiile petrolului au urcat până la 108 dolari pe baril, potrivit Digi24 . Teheranul contrazice afirmațiile președintelui american Donald Trump , potrivit cărora Republica Islamică ar căuta „un acord rapid” pentru încheierea războiului. Mesajul iranian este că discuțiile cu Statele Unite nu vor fi reluate până când nu vor fi îndeplinite condițiile sale. În acest context, generalul de brigadă Abolfazl Shekarchi, purtătorul de cuvânt principal al forțelor armate iraniene, a declarat presei iraniene: „Poporul a dat peste cap calculele inamicului cu 200 de nopți de rezistență, iar forțele armate vor apăra Iranul până la ultima picătură de sânge.” De ce contează: risc de preț mai mare la energie, pe fondul tensiunilor maritime Articolul notează că prețurile petrolului au urcat până la 108 dolari pe baril pe fondul perturbărilor din jurul Strâmtorii Ormuz și al extinderii crizei din regiune, informație atribuită de Digi24 publicației The Independent . În paralel, este menționată criza dintre Arabia Saudită (aliată a SUA) și rebelii houthi, aliniați cu Iranul, din apropierea Mării Roșii. Condițiile Iranului și semnalele contradictorii de la Washington Un reprezentant al liderului suprem al Iranului a avertizat că nu vor exista negocieri „până când condițiile Iranului nu vor fi îndeplinite”. În aceeași linie, Mohsen Rezaei a transmis, într-o postare pe rețelele sociale, că Teheranul nu trebuie „distras” de mesajele schimbătoare ale președintelui SUA: „Nu vă lăsați distrași de semnalele contradictorii ale președintelui SUA - de la «fără negocieri» la «suntem gata să discutăm». Miza legată de petrol și de strâmtori s-a schimbat. Limitarea pagubelor nu va opri ceea ce urmează. Nu vor avea loc negocieri până când nu vor fi îndeplinite condițiile Iranului. Punct!”. Separat, materialul mai arată că ministrul iranian de externe ar fi primit instrucțiuni din partea omologului său chinez să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să revină la acordul de pace provizoriu semnat cu SUA în iunie, în condițiile în care perturbările de aprovizionare cu energie continuă să se resimtă la nivel global. [...]
UDMR condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de o majoritate PSD–PNL , iar miza imediată este evitarea unui Executiv fragil care ar putea bloca inclusiv bugetul, potrivit Digi24 , după consultările de la Palatul Cotroceni dintre Kelemen Hunor și președintele Nicușor Dan . Kelemen Hunor a spus că prioritatea ar trebui să fie formarea „unui guvern stabil, cu puteri depline”, nu declanșarea alegerilor anticipate. În opinia sa, căderea viitorului guvern în Parlament ar deschide calea anticipatelor, scenariu pe care îl descrie drept constituțional și democratic, dar nedorit ca „primă soluție”. De ce contează: bugetul și guvernarea depind de o majoritate funcțională Liderul UDMR a legat explicit stabilitatea politică de capacitatea guvernului de a guverna și de a trece proiecte prin Parlament, inclusiv bugetul. El a avertizat că un premier desemnat și votat, dar rămas fără sprijinul unei majorități, ar avea dificultăți imediate în a-și implementa programul. În acest context, Kelemen Hunor a subliniat rolul PSD în ecuația majorității parlamentare: „Fără PSD nu e majoritate. PSD, PNL, UDMR au majoritate. Există această posibilitate.” Condiția UDMR și opțiunile de formulă guvernamentală Ulterior declarațiilor de la Cotroceni, Kelemen Hunor a precizat într-o postare pe Facebook că UDMR este pregătită să voteze un guvern dacă acesta va fi susținut și de PSD și PNL . Totodată, el a spus că nu este încă limpede ce tip de Executiv se conturează: guvern politic, guvern tehnocrat, guvern format din specialiști din ministere. Kelemen Hunor a indicat și varianta unui guvern de specialiști cu experiență în ministere, care „își cunosc domeniul și au autoritate și experiență”, afirmând că „deocamdată nu se conturează o altă soluție”. Profilul premierului: negociere, autoritate și atenție la deficit În viziunea președintelui UDMR, viitorul premier trebuie să aibă autoritate în Executiv, capacitate de negociere cu partidele parlamentare și experiență administrativă. El a adăugat că șeful guvernului trebuie să țină cont de deficit, de starea economiei și de capacitatea statului de a colecta venituri bugetare. „Să nu fie un om care să poată fi aburit ușor cu basme.” Kelemen Hunor a mai spus că la consultări nu s-a discutat despre un nume concret pentru funcția de prim-ministru și a reiterat că nu s-a autopropus. De asemenea, a afirmat că președintele Nicușor Dan nu le-a comunicat un calendar pentru desemnarea premierului, urmând ca momentul să fie clarificat după încheierea consultărilor. [...]
