Știri
Știri din categoria Diverse
Senatul a blocat schimbarea regulilor de integritate, iar efectul imediat este prelungirea incertitudinii asupra modului în care vor fi reglementate declarațiile de avere și incompatibilitățile – un subiect legat și de jalonul din PNRR invocat în dezbatere, potrivit Digi24.
Proiectul a fost respins în plenul Senatului (cameră decizională), după ce a strâns 55 de voturi „pentru”, 28 de abțineri și 29 de senatori care nu au votat. Respingerea a venit pe fondul unui conflict politic PSD–USR–PNL, alimentat de amendamente controversate care ar fi schimbat atât transparența declarațiilor de avere, cât și regimul sancțiunilor pentru conflict de interese.
În forma ajunsă la vot, proiectul includea mai multe modificări cu impact direct asupra regimului de integritate:
Înainte de votul final, liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a cerut amânarea votului și apoi eliminarea amendamentului PSD. Ambele propuneri au fost respinse, iar ulterior PNL a anunțat că nu participă la vot, ceea ce a dus la respingerea proiectului.
Disputa a fost însoțită și de schimburi de acuzații legate de miza financiară din PNRR. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a ironizat respingerea, invocând „770 de milioane de euro” ca valoare a jalonului, iar Ilie Bolojan a acuzat PSD că încearcă modificări „profund neconstituționale”.
„Sunt trei necorelări în forma adoptată. Să venim săptămâna viitoare când avem sesiune extraordinară cu o lege care nu are nicio fisură”, a spus Daniel Fenechiu, potrivit relatării Digi24.
Senatorul USR Sorin Șipoș a anunțat că USR și PNL vor redepune a doua zi proiectul, într-o variantă modificată, iar dezbaterile ar urma să fie reluate săptămâna viitoare. În același context, el a susținut că respingerea ar fi „salvat banii din PNRR”, pe motiv că forma respinsă ar fi fost neconstituțională.
Recomandate
PSD cere intervenția Comisiei Europene pentru a proteja veniturile din sănătate și educație , mutând disputa pe legea salarizării publice la nivelul Bruxelles-ului, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și implementare: cum va fi construită reforma astfel încât să nu taie sau să „rigidizeze” plățile specifice acestor profesii, în contextul condiționalităților legate de PNRR . Scrisoarea către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este semnată de europarlamentarul Victor Negrescu , de Adrian Streinu-Cercel (președintele Comisiei pentru Sănătate din Senat) și de Alexandru Ghigiu (președintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților), conform comunicatului PSD citat de publicație. Ce solicită PSD, concret, în legătură cu reforma salarizării În document, semnatarii cer „clarificări” care să permită României: protejarea veniturilor personalului din educație și sănătate; recunoașterea specificului acestor profesii și a plăților pentru gărzi, ture, muncă de noapte, condiții dificile și activitatea în zone cu deficit de personal; realizarea unor simulări complete privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor profesionale înainte de adoptarea legii; un „dialog real” cu sindicatele reprezentative și cu profesioniștii din cele două domenii. De ce contează: riscul de blocaj și de contestare a reformei Demersul arată că disputa politică internă se mută într-o zonă sensibilă pentru implementarea reformelor asumate: compatibilitatea dintre noua lege a salarizării și modul în care sunt tratate veniturile variabile (gărzi, ture, sporuri pentru condiții), care pot influența direct retenția de personal în sănătate și educație. Victor Negrescu susține, potrivit Digi24, că „educația și sănătatea nu trebuie să plătească prețul unei implementări rigide” și că ar exista „soluții concrete” prin care România poate atrage fondurile din PNRR, păstrând în același timp profesori și cadre medicale motivate. „Educația și sănătatea nu trebuie să plătească prețul unei implementări rigide. Propunem soluții concrete prin care România poate atrage fondurile alocate prin PNRR, cât și avea profesori și cadre medicale motivate.” [...]
AUR cere alegeri anticipate ca „soluție unică” pentru criza guvernării , pe fondul discuțiilor purtate de George Simion cu lideri politici, potrivit Digi24 . Reacția formațiunii vine după ce premierul interimar Ilie Bolojan a spus că s-a întâlnit de două ori, în acest an, cu liderul AUR. Într-un răspuns pentru Digi24.ro, AUR susține că Simion „a purtat discuții în ultima perioadă cu toți liderii politici”, dar că „unii recunosc că au participat la discuții, alții nu”, fără a nominaliza persoane sau a oferi detalii despre întâlniri. Formațiunea leagă aceste contacte de blocajul politic și afirmă că patru partide – PSD, PNL, USR și UDMR – „nu sunt capabile să identifice o soluție de mai bine de 86 de zile pentru a garanta o majoritate parlamentară” care să învestească „un guvern cu puteri depline”. Ce spune Bolojan despre întâlnirile cu Simion Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu la Digi24, că s-a întâlnit de două ori cu George Simion și că discuțiile au fost „un schimb de opinii”, nu negocieri politice. „Cu George Simion a fost o discuţie pur şi simplu generală, legată de perspective, dar nu au fost nişte negocieri politice. Pur şi simplu un schimb de opinii pe tema asta.” Miza politică: presiune pentru anticipate AUR reia ideea că liderii politici ar trebui să accepte că „unica soluție” pentru deblocarea crizei politice sunt alegerile anticipate, urmate de formarea unui guvern „pe următorii patru ani”. În materialul citat nu sunt prezentate elemente suplimentare despre un calendar sau pași concreți pentru declanșarea anticipatelor. [...]
Escaladarea conflictului dintre președinte și premier complică negocierile pentru un nou Guvern , în condițiile în care PNL vorbește deja despre o „confruntare de proporții” între Nicușor Dan și Ilie Bolojan, potrivit Libertatea . Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a declarat pentru Cotidianul că președintele Nicușor Dan „a jucat incorect” și „a participat la o conspirație împotriva” lui Ilie Bolojan, premier și președinte al PNL. Muraru susține că, în ultimul an, electoratul care l-a votat pe Nicușor Dan „a căutat un lider” și că acesta ar fi, în opinia sa, Ilie Bolojan. În același context, liderul liberal a avansat ideea unui moment al „adevărului”, în care ar urma o confruntare directă între cei doi, cu miza de a alege „calea de urmat” pentru țară. Unde plasează PNL „ruptura” dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan Muraru indică drept punct de inflexiune alegerile pentru Primăria Capitalei din decembrie 2025, câștigate de Ciprian Ciucu (prim-vicepreședinte PNL), și nu de Cătălin Drulă (USR), candidat susținut de Nicușor Dan. Potrivit lui Muraru, în seara acelui scrutin președintele ar fi realizat că „nu mai controlează jocul politic” și că liderul electoratului de dreapta ar fi devenit Ilie Bolojan. Tot Muraru afirmă că Bucureștiul ar fi fost „cel mai important electorat” pentru Nicușor Dan și că a fost „profund greșit” calculul potrivit căruia președintele ar fi putut transfera automat voturi către un candidat susținut de la Cotroceni. Contextul: Guvern în blocaj, acuzații reciproce Ilie Bolojan a devenit premier pe 23 iunie 2025, după desemnarea de către președintele Nicușor Dan și votul de încredere al Parlamentului. Pe 5 mai 2026, Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD-AUR , însă Guvernul a rămas interimar până la numirea unui nou premier. În acest interval, potrivit informațiilor din articol, mai multe variante de premier au căzut, iar partidele nu ajung la un acord: PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan. În paralel, președintele Dan l-a acuzat pe Bolojan că blochează formarea unui nou Guvern. În acest cadru, escaladarea publică a conflictului dintre președinte și liderul PNL ridică miza politică a negocierilor și poate prelungi incertitudinea privind instalarea unui executiv cu puteri depline. [...]
Premierul Ilie Bolojan avertizează că instabilitatea politică poate cântări în evaluarea de rating a României , în contextul în care agenția Fitch urmează să anunțe vineri dacă retrogradează sau nu țara la categoria „junk” (nerecomandată pentru investiții), potrivit Digi24 . Miza deciziei este una de încredere pentru finanțarea statului: Bolojan a spus că, în formarea unei evaluări de rating, trebuie luate în calcul atât ce s-a întâmplat până la data evaluării, cât și stabilitatea politică și perspectiva pentru anii 2027–2028. Ce spune Bolojan că intră în „nota” agențiilor de rating În declarațiile făcute la Digi24, premierul a indicat trei repere pe care le consideră relevante pentru modul în care o agenție de rating evaluează o țară: evoluțiile de până la momentul evaluării; stabilitatea politică; perspectiva viitoare, inclusiv pentru 2027–2028. În acest cadru, el a susținut că România a plecat din 2025 „dintr-o situație foarte dificilă” și că au existat angajamente asumate față de Comisia Europeană și creditori pentru „corecții de deficite”, despre care afirmă că au fost făcute și respectate până acum. Instabilitatea politică și mesajele publice, risc pentru „perspectivă” Bolojan a legat riscul unei percepții negative de instabilitatea politică și de retorica publică privind reformele și cheltuielile. El a criticat ideea că dezechilibrele pot fi corectate fără costuri sociale, în condițiile unor cheltuieli „mai mari cu 20–30% decât ne putem permite”, potrivit declarațiilor citate de Digi24. Întrebat direct dacă se așteaptă la o retrogradare, premierul a spus că nu a afirmat acest lucru, dar a avertizat că instabilitatea politică și declarațiile care contestă măsurile luate pot duce la „o perspectivă îngrijorătoare” privind evoluțiile viitoare. „Nu am spus acest lucru. Spun că orice fel de evaluare, mai ales în contextul în care ai instabilitate politică și declarații că tot ce s-a făcut a fost greșit (...), te pot duce într-o situație în care se creează o perspectivă îngrijorătoare vizavi de ce se va întâmpla. Dar haideți să vedem.” Acuzații la adresa PSD și contextul deciziei Fitch Premierul a pus situația actuală pe seama „acțiunilor PSD din ultima perioadă”, invocând, între altele, întârzierea aprobării bugetului și căderea guvernului, pe care a catalogat-o drept „iresponsabilă”. Decizia Fitch este așteptată vineri, iar Bolojan a indicat că evaluarea se face inclusiv prin prisma stabilității politice și a perspectivei pe termen mediu, ceea ce face ca evoluțiile interne din ultimele luni să conteze în percepția de risc a agenției. Pentru moment, articolul nu oferă detalii despre scenariile Fitch sau despre un calendar mai amplu al evaluării, dincolo de anunțul de vineri. [...]
Ilie Bolojan susține că întârzierea desemnării premierului ține de lipsa unei majorități politice , iar președintele ar fi ales să aștepte „o formulă” care să poată trece de Parlament, potrivit Digi24 . Mesajul premierului interimar mută accentul de pe o dispută instituțională pe riscul unei prelungiri a crizei politice, cu efect direct asupra capacității Guvernului de a funcționa cu mandat deplin. Bolojan a respins ideea că ar fi fost „abandonat” de președintele Nicușor Dan și a spus că nu vede „o problemă” în relația instituțională dintre Palatul Cotroceni și Guvern, invocând atribuții diferite și o colaborare instituțională în perioada recentă. „Eu nu văd problemă în această perspectivă. Președintele are prerogativele lui (...), iar Guvernul și premierul are prerogativele pe care le exercită așa cum poate sau crede de cuviință.” Cele trei opțiuni descrise pentru nominalizarea premierului Întrebat dacă președintele prelungește criza politică prin întârzierea desemnării unui premier, Bolojan a enumerat trei variante pe care șeful statului le-ar fi avut la dispoziție: nominalizarea unui premier cu un acord politic „în spate” care să garanteze votul în Parlament — variantă care „nu s-a întâmplat” deoarece nu s-a ajuns la o concluzie; nominalizarea unui premier fără acord politic, care să încerce să-și formeze o majoritate; dacă Guvernul nu trece de Parlament, s-ar putea ajunge la alegeri anticipate ; așteptarea până când se conturează o „masă critică” pentru formarea unui guvern — abordarea despre care Bolojan spune că a fost aleasă. Contextul politic invocat de Bolojan În intervenția de la Digi24, liderul PNL a afirmat că a existat o coaliție „pe care PSD a distrus-o” și că, deși „cu bune cu rele”, aceasta ar fi scos România „din fundătura” de anul trecut, dar ar fi generat ulterior o criză care a dus la situația actuală. În același timp, Bolojan a spus că, atât înainte, cât și după depunerea moțiunii, a urmărit să-și respecte atribuțiile și să colaboreze cu președintele pe elementele de interes comun, în limitele responsabilităților instituționale. [...]
Jandarmeria a aplicat amenzi de 2.200 de lei după incidentele de la protestul oierilor , iar verificările continuă pentru identificarea altor persoane acuzate că au provocat forțele de ordine și au incitat la violență, potrivit Digi24 . În total, au fost aplicate 10 sancțiuni contravenționale în urma adunărilor publice desfășurate joi în Piața Presei și Piața Victoriei, în contextul protestului crescătorilor de ovine. Din acestea, două sancțiuni (600 de lei) au fost date în baza art. 2, pct. 23 din Legea 61/1991, iar alte opt sancțiuni (1.600 de lei) în baza art. 2, pct. 1 din aceeași lege. Jandarmeria spune că acțiunile de verificare nu s-au încheiat și că sunt căutate persoane care ar fi aruncat cu obiecte contondente, ar fi exercitat presiuni asupra dispozitivului de jandarmi și ar fi incitat la violență. „În continuare, facem verificări pentru identificarea şi sancționarea altor persoane care au provocat forțele de ordine, au aruncat cu obiecte contondente, au exercitat presiuni asupra dispozitivului de jandarmi şi au incitat la violență, încălcând cadrul legal în vigoare”, a transmis Jandarmeria Română. De la ANSVSA la Piața Victoriei: incidente și trafic blocat temporar Protestul a început în fața sediului ANSVSA, în Piața Presei Libere, și s-a mutat ulterior în Piața Victoriei. La manifestația de la ANSVSA au apărut incidente după ce unii protestatari au încercat să treacă de gardurile de protecție și să pătrundă în instituție, iar jandarmii au folosit gaze lacrimogene. Jandarmeria Capitalei a indicat că incidentele ar fi început în jurul orei 9:45, când o parte dintre participanți ar fi forțat dispozitivul de ordine și gardurile metalice și ar fi aruncat cu obiecte contondente asupra jandarmilor. În Piața Victoriei, instituția a reclamat și blocarea circulației: potrivit Jandarmeriei, traficul rutier pe Șoseaua Kiseleff a fost blocat aproximativ 30 de minute, iar participanții ar fi refuzat să ocupe spațiul aprobat pentru manifestație. Organizatorii protestului au susținut însă că persoanele care au rămas în stradă și au blocat traficul nu fac parte din manifestația crescătorilor de ovine. Context: revendicări legate de exporturi și despăgubiri Protestul a fost organizat pe fondul nemulțumirilor față de blocarea exporturilor și modul de gestionare a crizei provocate de pesta micilor rumegătoare . Fermierii au cerut deblocarea exporturilor de ovine, plata despăgubirilor și demiterea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu. [...]
