Știri
Știri din categoria Diverse

România ar urma să rămână în categoria recomandată investițiilor, după ce agenția Fitch ar fi decis să mențină ratingul de țară la „BBB-”, potrivit informațiilor citate de Digi24. Un anunț oficial este așteptat până la finalul zilei, iar menținerea calificativului evită intrarea în zona „junk”, care ar fi putut împinge în sus costurile de finanțare și ar fi redus apetitul unor investitori instituționali.
Menținerea la „BBB-” oferă un răgaz într-un moment în care România risca retrogradarea pe fondul unei crize politice prelungite, cu potențial de a speria investitorii mari, notează publicația. „BBB-” este ultima treaptă din categoria „investment grade” (recomandată investițiilor), folosită de agențiile de rating pentru a indica nivelul de risc perceput atunci când un stat se împrumută.
Ratingurile suverane sunt urmărite de piețe deoarece influențează dobânzile la care se împrumută statul și, indirect, companiile din economie. O retrogradare sub „BBB-”, în categoria „speculativă” („junk”), poate limita accesul la obligațiuni pentru unii investitori instituționali care, prin reguli interne, nu pot deține astfel de active, ceea ce tinde să se traducă în costuri mai mari de finanțare.
Cu câteva ore înainte de anunțul așteptat, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că România are „argumente solide” pentru menținerea calificativului, invocând reducerea semnificativă a deficitului în primul semestru, creșterea veniturilor, controlul cheltuielilor și rolul investițiilor și al fondurilor europene în susținerea economiei. Totodată, el a indicat că, în ultimele zile, formațiunile politice ar fi tratat „cu responsabilitate” adoptarea proiectelor de reforme din Planul Național de Redresare și Reziliență, de care depind sume importante.
„Din punct de vedere financiar, România are argumente solide: deficitul s-a redus semnificativ în primul semestru, veniturile au crescut, cheltuielile au fost ținute sub control, iar investițiile și fondurile europene continuă să susțină economia.”
Fitch folosește o scară de la AAA (cel mai bun) la D (incapacitate de plată), iar intervalul AAA–BBB- este încadrat la „investment grade”. Sub BBB- începe zona „speculativă” („junk”). Pe lângă rating, agenția poate acorda și o perspectivă (outlook) – pozitivă, stabilă sau negativă – care indică direcția probabilă în următoarele 12–24 de luni, fără a garanta o modificare.
În acest caz, informația privind menținerea ratingului este prezentată de Digi24 ca provenind din surse, iar confirmarea finală depinde de comunicarea oficială a agenției până la finalul zilei.
Recomandate

ANM extinde codul portocaliu de caniculă, cu risc de cod roșu săptămâna viitoare , pe fondul temperaturilor care pot ajunge izolat la 40°C în weekend și ar putea urca până la 41°C, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: avertizările meteo se lărgesc ca arie și intensitate, ceea ce poate declanșa măsuri suplimentare la nivel local (de la restricții punctuale până la adaptarea programelor de lucru în aer liber). Pentru sâmbătă, codul portocaliu va viza șase județe, după ce vineri a fost în vigoare pentru patru județe, conform aceleiași surse. Cât de sus urcă temperaturile și ce semnal dă ANM Administrația Națională de Meteorologie (ANM) estimează maxime de până la 40°C, izolat, în weekend, iar săptămâna viitoare temperaturile ar putea ajunge până la 41°C. În acest context, directorul general al ANM, Elena Mateescu , a spus la Digi24 că nu este exclusă emiterea unui cod roșu. De ce contează: escaladarea avertizărilor poate schimba modul de operare Extinderea codurilor (de la portocaliu spre un posibil roșu) indică o deteriorare a condițiilor meteo care, în practică, poate forța autoritățile și angajatorii să ajusteze activitățile în intervalele de vârf de temperatură, mai ales acolo unde munca se desfășoară în exterior. În materialul Digi24 este menționată și situația din București , precum și episoade de „nopți tropicale” în vestul țării (minime ridicate pe timpul nopții), elemente care amplifică disconfortul termic și presiunea pe servicii publice. [...]

NATO își extinde capacitatea de apărare aeriană în România , prin dislocarea de avioane de luptă, elicoptere specializate împotriva dronelor și aproximativ 200 de militari spanioli, într-o mișcare cu impact operațional direct asupra modului în care este protejat spațiul aerian, potrivit Digi24 . România va primi șapte avioane de vânătoare F-18 din Spania, trei elicoptere echipate antidronă și o aeronavă de realimentare în aer. În esență, pachetul crește atât capacitatea de interceptare, cât și autonomia misiunilor aeriene, prin realimentare în zbor. Un element practic, cu efect imediat asupra apărării, este că România „va putea să doboare din elicopter dronele care intră pe teritoriul țării”, conform informațiilor prezentate de Digi24. Detaliile privind calendarul exact al dislocării și bazele de operare nu sunt precizate în materialul citat. [...]

Distrugerea unei fabrici americane de drone la Kiev ridică riscul operațional pentru furnizorii occidentali din Ucraina , după ce o rachetă balistică rusă a lovit o unitate de producție deținută de Terminal Autonomy , potrivit Digi24 . Atacul este prezentat ca primul cunoscut asupra unei companii americane cu profil militar care operează în Ucraina. Fabrica vizată era înregistrată în SUA și funcționa în Kiev, iar compania producea drone de precizie pentru „lovituri în adâncime”, echipate cu sisteme de ghidare proiectate să reziste la bruiajul rusesc, potrivit The Guardian. Nu au fost raportate victime. Un fost ofițer superior al serviciilor de informații americane, Anthoni Vinci, a spus că proprietatea nu schimbă statutul de țintă: „Rușilor nu le pasă cui aparține fabrica. Rămâne totuși o țintă. Nu le pasă dacă este americană sau a altcuiva.” Atacul ar fi avut loc la 24 iulie și se înscrie într-o serie de lovituri rusești asupra unor companii americane începând din vara lui 2025, inclusiv asupra unor facilități legate de Coca-Cola, Boeing, Mondelez și Philip Morris, conform aceleiași relatări. Ce producea Terminal Autonomy și de ce contează Conform registrelor oficiale citate, Terminal Autonomy a fost înregistrată în 2023. Denumirea companiei trimite la „autonomia terminală” – faza finală a atacului unei drone kamikaze, în care inteligența artificială preia controlul după ce apărarea adversă bruiază undele radio sau serviciile de telefonie mobilă. Pe site-ul companiei, aceasta afirmă că livrează „muniții de tip loitering” (muniții care pot „pluti” deasupra zonei-țintă înainte de atac) ghidate de inteligență artificială și muniții de precizie, aflate deja „în serviciu activ” pe linia frontului. Compania nu a răspuns solicitării de comentarii a The Guardian, iar Ministerul Apărării din Ucraina nu a oferit un răspuns. Kyiv Post nu a verificat independent informațiile. Confirmarea Moscovei și identificarea produselor Agenția rusă de stat TASS a recunoscut atacul la 26 iulie, citând Ministerul Apărării rus, fără să precizeze că fabrica era deținută de o companie americană. Totuși, TASS a menționat că la fața locului lucrau „specialiști ai unei companii ucraineano-americane” și a identificat unitatea ca producător de drone AQ-400 Scythe și AQ-100 Bayonet. Context politic: retorica Washingtonului și presiunea pentru sancțiuni Episodul apare pe fondul unei schimbări de ton a președintelui american Donald Trump față de război, în ultimele luni, pe măsură ce SUA ar fi devenit mai ferme în sprijinul pentru Kiev, în contextul evoluțiilor de pe câmpul de luptă. În paralel, Congresul a avansat un proiect de lege bipartizan asociat regretatului senator Lindsey Graham, care ar impune sancțiuni mai stricte asupra Rusiei, inclusiv asupra veniturilor din energie, rețelelor financiare și țărilor partenere. [...]

PSD își calculează o majoritate la limită pentru învestirea unui guvern Grindeanu , iar miza imediată este dacă poate strânge cele 233 de voturi necesare fără să depindă de sprijinul partidelor radicale, potrivit informațiilor citate de Digi24 . Conform calculelor prezentate, PSD ar putea ajunge la aproximativ 238 de voturi dacă ar obține susținerea tuturor neafiliaților, a grupului minorităților naționale, a UDMR și a unei părți dintre parlamentarii PNL nemulțumiți de actuala conducere a partidului. Pragul pentru învestirea Guvernului este de 233 de voturi, ceea ce ar lăsa o marjă redusă de siguranță. Două direcții de negociere: grupuri mici și „grupul Ponta” Aceleași surse indică faptul că negocierile PSD ar avea două direcții principale: atragerea de parlamentari din grupurile mici și dintre neafiliați pentru susținerea unui viitor Executiv; obținerea sprijinului grupului coordonat de fostul premier Victor Ponta , descris ca unul dintre cele mai numeroase grupuri parlamentare din afara partidelor tradiționale, format din parlamentari proveniți din SOS România, POT și AUR, care au părăsit ulterior formațiunile. În paralel, social-democrații ar discuta și cu parlamentari liberali care contestă conducerea lui Ilie Bolojan, inclusiv cu susținători ai fostului candidat Adrian Veștea la șefia PNL, care ar putea vota un guvern propus de PSD. UDMR: vot posibil, intrare la guvernare improbabilă UDMR nu ar intenționa să intre într-un eventual guvern minoritar condus de PSD, însă ar fi dispus să îl voteze în Parlament, „în anumite condiții”, potrivit surselor citate. Negocierile ar viza atât votul de învestitură, cât și ocuparea unor funcții din eșaloanele doi și trei ale administrației. În același timp, UDMR nu ar dori să fie asociat cu un executiv care își asigură majoritatea prin voturile SOS România sau AUR, motiv pentru care ar prefera să rămână în afara Guvernului chiar și în scenariul unui sprijin parlamentar. Calendar: toamna și riscul PNRR ca factor de accelerare Începutul toamnei este indicat drept moment-cheie pentru desemnarea unui nou prim-ministru, odată cu revenirea parlamentarilor din vacanță și cu posibilitatea ca PSD să valorifice negocierile purtate în această perioadă. Un alt element care ar putea influența calendarul este evoluția Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) : sursele citate susțin că un eventual eșec în îndeplinirea jaloanelor asumate de România ar putea afecta poziția premierului Ilie Bolojan și ar putea accelera discuțiile pentru formarea unei noi majorități parlamentare. [...]

Italia suspendă parțial regulile Schengen cu Spania , iar Franța și Germania își întăresc controalele la frontieră, pe fondul valului de migranți ajuns în enclava spaniolă Ceuta , potrivit Digi24 . Măsurile indică o reacție de reglementare în lanț în interiorul UE, cu efect direct asupra circulației persoanelor și a verificărilor la granițe. Potrivit autorităților spaniole, aproximativ 60.000 de migranți au intrat în Ceuta în ultimele zile, majoritatea din Maroc. Până vineri după-amiază, circa 48.300 reveniseră în Maroc. Autoritățile au recuperat și zeci de trupuri ale unor migranți care au murit încercând să ajungă înot în enclavă. Italia: controale pentru sosirile aeriene și navale din Spania Ministrul italian de Interne, Matteo Piantedosi, a anunțat introducerea temporară de controale pentru persoanele care sosesc din Spania pe cale aeriană și navală, relatează Reuters și EFE, preluate de Agerpres. Măsura suspendă aplicarea regulilor Schengen pentru aceste legături și obligă călătorii să prezinte un document de identitate la intrarea în Italia. Piantedosi a mai spus că a discutat cu omologul său francez, Laurent Nuñez, pentru coordonarea consolidării controalelor la frontiera terestră dintre Franța și Italia, cu scopul de a preveni „deplasările secundare” ale migranților dinspre Spania. Franța: forță specială la granița franco-spaniolă Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat activarea „Forței de intervenție rapidă la frontieră pentru controale aprofundate” la frontiera cu Spania, scrie AFP, preluată de News.ro. „Încă de ieri seară am dat instrucțiuni pentru întărirea fără întârziere a controalelor la frontiera spaniolă” Ulterior, la RTL, Nuñez a declarat că va continua consultările cu autoritățile spaniole și a precizat că verificările la frontieră există deja și au fost consolidate în ultimele luni. Germania: prelungirea controalelor la frontierele interne Germania va continua verificările la frontierele interne și după expirarea termenului actual, a declarat ministrul de Interne Alexander Dobrindt, potrivit dpa, preluată de Agerpres. „Vom prelungi posibilitatea verificărilor interne după luna septembrie” Oficialul a motivat decizia prin necesitatea combaterii migrației ilegale și a indicat că situația din Ceuta arată cât de rapid se poate deteriora contextul migrației. Comisia Europeană: „criza este limitată la Ceuta” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a calificat drept „inacceptabile” imaginile din Ceuta și a cerut returnarea migranților în Maroc, în conformitate cu normele UE. În același timp, Comisia a transmis că, în acest moment, criza este limitată la Ceuta și că nu au fost constatate deplasări secundare către alte state membre. [...]

Ucraina cere interzicerea resurselor de propagandă rusești în Europa , după ce a identificat o amplificare coordonată a crizei migranților din Ceuta în spațiul media, potrivit Digi24 . Miza, în lectura Kievului, este una de securitate: migrația ar fi folosită ca temă „sensibilă” pentru a alimenta frica și a crea tensiuni politice în statele europene. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha , a avertizat asupra unei „campanii intense de propagandă rusă” care folosește imagini din Ceuta „pentru a semăna destabilizare”, informație relatată de The Guardian și preluată de News.ro, conform aceleiași surse. Ce spun analiștii ucraineni despre rețeaua de distribuție Sîbiha a indicat că analiștii au identificat peste 1.500 de articole publicate de instituții media considerate parte a unei rețele pro-ruse, „condusă de Pravda și RT”. În acest set: ediția în limba spaniolă a Pravda ar fi publicat aproape 300 de articole; fiecare ediție lingvistică a RT ar fi difuzat peste 25 de știri pe această temă. De ce contează pentru Europa: presiune pe decizii și pe agenda de securitate Mesajul Kievului leagă direct subiectul migrației de riscuri de interferență informațională, susținând că Moscova folosește „de ani de zile” migrația și alte teme cu potențial emoțional pentru a destabiliza țările europene. „Nu este vorba despre situaţia în sine, ci despre modul în care Rusia încearcă să exploateze orice subiect care îi poate servi agenda.” În acest context, ministrul ucrainean cere o reacție de reglementare și aplicare la nivel național în statele europene. Ce măsură propune Kievul Sîbiha susține că răspunsul eficient ar fi oprirea completă a resurselor de propagandă rusești în țările europene care tratează securitatea națională ca prioritate. „Toate resursele de propagandă ruseşti ar trebui interzise complet în fiecare ţară europeană care îşi ia în serios securitatea naţională.” Articolul nu oferă un calendar sau detalii despre eventuale demersuri concrete la nivelul UE ori în capitalele europene; avertismentul este prezentat ca poziție publică a șefului diplomației ucrainene. [...]