Știri
Știri din categoria Diverse
Discursul lui Trump la ONU ridică miza presiunii SUA asupra Cubei, într-un mesaj care sugerează continuarea liniei dure – cu potențiale efecte asupra relațiilor economice din regiune – potrivit Digi24. Președintele american a spus că „regimul comunist” de la Havana „se prăbușește” și „va cădea”, în timp ce SUA ar urmări „o schimbare fundamentală” în Cuba.
În discursul susținut marți în fața Adunării Generale a ONU, Trump a descris Cuba drept „un stat care a eșuat complet” și a afirmat că presiunea asupra regimului este „cea mai mare” din istoria sa. El a reluat și mesajul ideologic, spunând că „comunismul nu va ajunge niciodată în America, dar libertatea va ajunge în Cuba”.
Delegația cubaneză a părăsit sala în timpul intervenției lui Trump, un gest care indică nivelul de tensiune diplomatică în jurul subiectului.
Statele Unite mențin un embargo comercial asupra Cubei de peste 60 de ani, iar administrația Trump a intensificat presiunile asupra Havanei, notează materialul, în contextul unei politici regionale mai asertive. Digi24 menționează că această escaladare a venit după ce SUA au recurs la opțiunea militară în ianuarie pentru a-l înlătura pe președintele venezuelean Nicolas Maduro.
Trump a mai calificat Cuba drept „stat eșuat” și în trecut, inclusiv în luna iunie, când a spus că SUA au „planuri foarte bune” pentru această țară și că „se vor ocupa de ea”.
Mesajul de la ONU indică faptul că Washingtonul își păstrează direcția de presiune asupra Cubei și își asumă public obiectivul unei schimbări de regim, ceea ce poate menține ridicat riscul politic în Caraibe și America Latină. În practică, acest tip de poziționare tinde să influențeze climatul investițional și relațiile comerciale din regiune, mai ales în jurul țărilor aflate sub sancțiuni sau restricții.
În plan intern, Trump se bazează pe sprijinul cubanezo-americanilor cu vederi intransigente din Florida, care susțin de decenii o schimbare de regim orchestrată de SUA, iar președintele republican și-a exprimat explicit dorința de a vedea o schimbare în Cuba.
Recomandate
Groenlanda deschide calea pentru o prezență militară americană mai extinsă , printr-un acord de securitate semnat la New York, în marja Adunării Generale a ONU , între SUA, Danemarca și guvernul Groenlandei, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și control: documentul ar urma să stabilească limite și condiții pentru investiții și prezențe militare considerate „sensibile” pe insulă. Acordul a fost semnat de președintele american Donald Trump , premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, și premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen. Conform relatării, înțelegerea „permite o prezenţă militară americană mai extinsă” în Groenlanda și ar putea pune capăt disputei privind insula, descrisă ca strategică și bogată în resurse minerale; informația este atribuită de Digi24 publicației germane focus.de . Ce schimbă acordul: control asupra securității și investițiilor „sensibile” Trump a susținut că înțelegerea oferă Statelor Unite „control permanent asupra securităţii şi asupra tuturor celorlalte necesităţi” ale teritoriului și a formulat explicit o condiție pentru actorii terți: „Niciun adversar al SUA nu va mai avea voie să stabilească o prezenţă militară în Groenlanda sau să facă investiţii sensibile acolo fără aprobarea noastră expresă, în scris”, a declarat Trump. Digi24 notează însă că, inițial, partea daneză și cea groenlandeză nu au confirmat versiunea lui Trump „în această formă”, ceea ce indică faptul că interpretarea exactă a prerogativelor rămâne, cel puțin deocamdată, incomplet clarificată public. Limita politică: nu include preluarea Groenlandei de către SUA Acordul nu ajunge până la solicitarea anterioară a lui Trump ca SUA să preia Groenlanda ca teritoriu american, demers prezentat în contextul contracarării influenței tot mai mari a Rusiei și Chinei în Arctica. Totuși, documentul creează cadrul pentru o prezență militară americană mai amplă, într-un moment în care liderii Groenlandei s-au opus unei preluări complete. Frederiksen a spus că detaliile vor fi făcute publice abia după semnare și a indicat că ea și Nielsen nu ar semna un acord „dacă nu ar fi bun pentru Groenlanda”. Înainte de ceremonie, premierul danez a descris înțelegerea drept o „etapă importantă”, cu beneficii inclusiv pentru NATO și Europa, iar Nielsen a vorbit despre o soluție „câștigătoare pentru toți” și un acord istoric. Acordul se bazează pe tratatul de apărare existent cu Statele Unite, aflat în vigoare din 1951. [...]
Statele Unite vor redeschide o bază din Groenlanda și vor înființa încă una, extinzându-și prezența operațională în Arctica , într-un acord care urmează să fie semnat marți cu Danemarca și Groenlanda, potrivit Digi24 , care citează informații Reuters din surse familiarizate cu negocierile. Planul vizează redeschiderea unei baze din perioada Războiului Rece în sudul Groenlandei și deschiderea unei noi facilități pe coasta de est, într-o zonă folosită în prezent de patrula daneză cu sănii trase de câini. Potrivit sursei, locațiile sunt Narsarsuaq și Mestersvig. Semnarea acordului este așteptată marți, în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York, la ora 10:30 pe Coasta de Est a SUA (17:30, ora României). Textul acordului nu a fost făcut public, iar detaliile ar putea rămâne nefinalizate până la momentul semnării, au precizat sursele Reuters, sub protecția anonimatului. Ce se știe despre cele două locații Narsarsuaq : localitate a cărei populație s-a redus la „doar câteva zeci” de locuitori după ce SUA au închis baza militară Bluie West One în anii 1950. Mestersvig : avanpost folosit de Sirius Dog Sled Patrol , o unitate daneză de forțe speciale. Miza operațională și cadrul NATO Un purtător de cuvânt al Casei Albe a refuzat să ofere detalii despre acord, reluând o poziție anterioară potrivit căreia semnarea documentului va contribui la „asigurarea și apărarea securității Groenlandei și a Statelor Unite”. Danemarca susține că acordul ar plasa securitatea Arcticii sub coordonarea NATO, în loc să rămână exclusiv în responsabilitatea SUA și a Danemarcei. Context: presiuni politice și prezența militară americană în Groenlanda Acordul vine după luni de presiuni din partea președintelui american Donald Trump, care a spus în repetate rânduri că își dorește ca SUA să controleze Groenlanda și, în anumite momente, nu a exclus folosirea forței militare sau a presiunilor economice. Ideea este respinsă de o majoritate covârșitoare a groenlandezilor, potrivit sondajelor menționate în material. În timpul Războiului Rece, SUA aveau 17 instalații militare și peste 10.000 de militari în Groenlanda. În prezent, singura bază americană funcțională este baza spațială Pituffik, unde sunt staționați aproximativ 150 de militari americani. [...]
Un grup de 11 state UE cere o pauză de 12 luni în adoptarea de noi legi , pentru ca Bruxellesul să se concentreze pe aplicarea regulilor deja existente și pe reducerea birocrației, potrivit Digi24 . Inițiativa, condusă de Austria , pune presiune directă pe agenda de reglementare a Comisiei Europene și are ca miză declarată competitivitatea economică. Demersul este susținut de Austria, Germania, Italia, Polonia, Danemarca, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Lituania, Portugalia și Ungaria. Ministrul austriac pentru afaceri europene, Claudia Bauer, a spus că statele semnatare invocă faptul că multe norme UE nu sunt încă „pe deplin puse în aplicare”, iar lansarea continuă de noi propuneri legislative ar amplifica povara administrativă. „Nu putem continua să prezentăm noi propuneri legislative atunci când normele existente nu au fost încă pe deplin puse în aplicare.” Ce cer concret cele 11 state și de ce contează pentru economie În documentul de discuție, la care, potrivit relatării, a avut acces Politico , țările solicită ca orice propunere legislativă venită de la Bruxelles să treacă printr-o evaluare riguroasă, inclusiv din perspectiva efectului asupra competitivității economice. Planul menționează și ca noile reglementări să fie supuse unei evaluări de impact la fiecare cinci ani. Miza practică pentru mediul de afaceri este o posibilă încetinire a ritmului de apariție a unor obligații noi, în favoarea unei perioade de „inventariere” și implementare a legislației deja adoptate. Bauer descrie acest interval drept un „an al simplificării”. Critica față de „omnibusuri” și ideea de „curățenie legislativă” Bruxellesul lucrează deja la pachete de reducere a birocrației, denumite „omnibusuri” (seturi de modificări care grupează ajustări în mai multe acte normative). Totuși, Bauer susține că aceste eforturi nu sunt suficiente și că simplificarea nu ar trebui să vină doar „după” adoptarea legislației. „Susținem pe deplin pachetele omnibus ale Comisiei, dar nu se poate ca aceasta să devină o practică standard: să adoptăm mai întâi o nouă legislație și apoi să urmeze o serie întreagă de alte acte pentru a o simplifica. Simplificarea ar trebui să înceapă înainte de adoptarea legislației.” În același context, ea afirmă că UE ar trebui să aloce un an întreg pentru inventarierea legislației actuale și pentru aplicarea a ceea ce există deja, iar inițiativa nu ar trebui interpretată ca „dereglementare”, ci ca „un exercițiu de curățenie legislativă în profunzime”. Ce urmează nu este detaliat în material: solicitarea este prezentată ca o presiune politică asupra Bruxellesului, fără a fi indicat un calendar de decizie sau o reacție oficială a Comisiei Europene. [...]
Boicotul televiziunilor din „pool”-ul Casei Albe a lăsat fără sunet o apariție publică a lui Trump , într-un episod care arată cât de mult depinde comunicarea prezidențială de infrastructura și regulile accesului comun al presei, potrivit Digi24 . Incidentul a avut loc luni, pe Peluza de Sud a Casei Albe, la o ceremonie de inaugurare a unui nou heliport, înainte ca Donald Trump să plece spre New York cu elicopterul Marine One. Imaginile furnizate de camerele proprii ale Casei Albe nu au surprins însă și declarațiile președintelui: pe transmisie s-a auzit în principal zgomotul unui elicopter aflat în apropiere, iar problema a fost semnalată inclusiv de Newsmax, una dintre puținele instituții media care au difuzat evenimentul. „Evident, consecințele se resimt chiar aici. Nu se aude ce spune președintele.” C-SPAN a anunțat, la rândul său, că nu va difuza un clip separat de la heliport, deoarece, în mod obișnuit, se bazează pe transmisiunea comună a presei și nu avea una disponibilă. De ce contează: „ pool”-ul de presă este și infrastructură, nu doar acces Episodul vine la câteva zile după ce Trump a interzis accesul CNN, MS NOW și Politico la Casa Albă, le-a calificat relatările drept „știri false” și le-a retras acreditările. Cele trei instituții media au intentat luni un proces, susținând că interdicția le încalcă drepturile garantate de Primul Amendament . Ca reacție, celelalte patru rețele care participă la sistemul de acces comun — ABC, CBS, Fox News și NBC — au convenit să înceteze și ele transmisiunile despre Trump, un gest rar de solidaritate între competitori direcți. În absența unei echipe din acest sistem, evenimentul de luni a fost transmis printr-un singur flux video gestionat de Casa Albă, fără un microfon de rezervă care să capteze clar declarațiile. Cum funcționează „pool”-ul Casei Albe „Pool”-ul de presă este un grup restrâns, rotativ, de aproximativ 20 de jurnaliști care rămân în apropierea președintelui la evenimente publice și distribuie către restul presei ce văd, aud și filmează. Pentru televiziune, cinci rețele — ABC, CBS, CNN, Fox News și NBC — asigură pe rând imagine și sunet în direct, care apoi sunt preluate de celelalte instituții media. Potrivit Axios, acest sistem permite și redacțiilor din afara Washingtonului să relateze despre președinte folosind materialele furnizate de „pool”, fără să-și trimită propriii reporteri în deplasări. Pozițiile părților Casa Albă a apărat interdicția, argumentând că niciunui post nu i se „cuvine” un loc pe teritoriul său. Un purtător de cuvânt a declarat pentru Axios că „știrile false nu au ce căuta în Biroul Oval al președintelui”, adăugând că instituțiile media pot transmite în continuare de dincolo de porți. Trump a susținut, separat, că accesul la Casa Albă a fost întotdeauna un privilegiu, nu un drept. [...]
Vodafone și Ericsson testează traducerea în timp real a apelurilor direct în rețea , o abordare care ar putea muta o funcție „premium” din zona telefoanelor scumpe în infrastructura operatorului, cu potențial de scalare către mai multe tipuri de terminale, potrivit Mobilissimo . În forma actuală, inițiativa rămâne însă un experiment, fără calendar comercial, preț sau piețe anunțate. Testul a tradus live apeluri telefonice obișnuite între cinci limbi: engleză, germană, spaniolă, italiană și franceză. Diferența față de soluțiile cunoscute din aplicații sau din funcțiile integrate în anumite telefoane este că procesarea nu se face pe dispozitiv, ci în rețeaua operatorului, ceea ce ar permite, teoretic, livrarea funcției către orice terminal compatibil cu rețeaua. Cum funcționează: AI „în infrastructură”, nu în telefon Vodafone Deutschland spune că inteligența artificială rulează la nivelul infrastructurii operatorului. În arhitectura descrisă, un server de aplicații și platforma AI Vodafone sunt conectate la un „gateway” AI și la tehnologia de „core network” (nucleul rețelei) a Ericsson, iar interfețele de programare (API) fac legătura dintre componentele telecom și procesarea AI. Rezultatul urmărit este traducerea în timp real a vocii într-un apel normal. Publicația notează că această abordare reduce dependența de performanța telefonului sau de implementările AI ale producătorilor, cel puțin la nivel conceptual: funcția devine o proprietate a rețelei, nu a dispozitivului. Funcție adițională în test: reducerea zgomotului de fundal În același test a fost inclusă și anularea zgomotului de fundal direct din rețea, pentru scenarii precum aeroport, gară sau stradă aglomerată. Vodafone vede traducerea ca utilă în contexte precum rezervări în călătorii, discuții de business sau comunicații în situații de urgență. Ce lipsește pentru a deveni serviciu comercial Mobilissimo subliniază că este vorba despre un test, nu despre lansarea unui serviciu. Vodafone și Ericsson nu au comunicat o dată de activare, un preț sau piețele unde funcția ar putea fi oferită. De asemenea, limba română nu este inclusă în setul de limbi testate. Experimentul este parte din programul „ Core Network of the Future ”, iar următorul pas, dacă tehnologia se dovedește matură, ar fi o decizie comercială a operatorului privind introducerea către clienți, nu doar în laborator. [...]
Președintele Nicușor Dan a încercat să transforme diaspora într-un partener de expertiză pentru România la întâlnirea cu comunitatea românească din New York, potrivit Digi24 . Vizita a inclus și dezvelirea plăcuței „ The Queen Marie of Romania Corner ”, dedicată momentului de acum 100 de ani când Regina Maria a fost în Statele Unite. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Nicușor Dan a spus că discuțiile cu românii din SUA au vizat legătura cu țara și modul în care experiența profesională a diasporei, formată într-un mediu „mult mai competitiv”, ar putea fi folosită „și aici, și în România”. Diaspora, văzută ca resursă pentru stat și societate Președintele a legat explicit dialogul cu comunitatea românească de o problemă mai veche a administrației: colaborarea statului cu „diverse structuri, mai mult sau mai puțin private”. În acest context, a indicat că experiența românilor din Statele Unite ar putea conta în efortul de a îmbunătăți această cooperare. Totodată, el a insistat asupra importanței păstrării identității și a contactului cu România, ca element de continuitate între comunitățile din afara țării și agenda internă. Mesaj despre „potențial” și consolidare în anii următori Nicușor Dan a vorbit și despre nevoia unei „priviri corecte” asupra României, menționând probleme precum corupția și funcționarea deficitară a unor instituții, dar și „progresele mari” din ultimii ani, în special după intrarea în Uniunea Europeană, „acum 20 de ani”. În același mesaj, a indicat câteva puncte pe care le consideră avantaje: calificarea oamenilor, un mediu privat „foarte dinamic” și un nivel „rezonabil” al sistemului de învățământ în anumite domenii. Obiectivul enunțat pentru următorii ani este „consolidarea” și „stabilizarea” expertizei acumulate în societate, iar legătura cu românii din afara țării ar urma să aibă un rol în acest demers. Componenta simbolică: „The Queen Marie of Romania Corner” Înaintea întâlnirii cu comunitatea, președintele a participat la dezvelirea plăcuței „The Queen Marie of Romania Corner”, eveniment legat de centenarul vizitei Reginei Maria în SUA. În mesajul său, Nicușor Dan a prezentat momentul ca pe o reamintire a importanței ca România să fie „cunoscută și respectată dincolo de granițe” și a „responsabilității” de a continua ceea ce au construit generațiile anterioare. [...]
