Știri
Știri din categoria Digitalizare
De săptămâna viitoare intră în producție o aplicație PNRR care va actualiza zilnic inventarul de software al instituțiilor publice, un pas operațional menit să reducă „orbirea” administrativă asupra propriilor sisteme IT, potrivit Economedia, care relatează declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu la Summitul ANIS.
Vicepremierul spune că, la începutul mandatului, Guvernul a găsit „un stat care nu știa exact ce softuri are, ce platforme deține”, iar noua aplicație ar urma să facă o „actualizare zilnică” a tuturor soluțiilor software achiziționate de autorități publice locale și centrale, precum și de alte instituții publice.
Miza imediată este una de funcționare: dacă inventarul de aplicații și platforme este ținut la zi, statul poate ști ce cumpără, ce folosește și unde există suprapuneri sau lipsuri. În declarațiile citate, Gheorghiu descrie proiectul ca pe „un început”, fără a susține că transformarea este deja realizată.
Oana Gheorghiu a menționat și proiectul „Fără Hârtie”, prin care, spune ea, cetățenii nu ar mai trebui să prezinte la fiecare interacțiune cu statul documente precum certificatul de naștere, certificatul de căsătorie sau certificatul de deces al partenerului, după ce datele au fost verificate inițial la emiterea cărții electronice de identitate.
„Din acest moment nu mai aveți nevoie de certificatul de naștere la fiecare interacțiune cu statul sau la fiecare actualizare a cărții de identitate.”
Tot ea afirmă că schimbarea datelor din cartea de identitate „se face automat”.
Vicepremierul a indicat și un proiect „amplu” de digitalizare la Casa de Pensii, despre care a spus că, „de la 1 iulie”, instituția „va fi o cu totul altă instituție”, în urma colaborării pe acest proiect. Declarația nu include în material detalii tehnice sau indicatori de implementare.
În același discurs, Gheorghiu a spus că guvernul „a fost demis” și că „în câteva zile sau câteva săptămâni vom pleca”, subliniind că nu prezintă „o poveste de succes spectaculoasă”, ci pași mici și începutul unei „conversații” despre digitalizare în administrație.
„Mi-aș fi dorit să vin aici astăzi și să vă spun că în aceste șase luni am transformat România digitală. Dar nu am ajuns acolo.”
Recomandate
Neînrolarea pe Ghișeul.ro poate duce la tăierea unor finanțări către primării , potrivit Newsweek , care relatează declarațiile vicepremierului interimar Oana Gheorghiu despre termenul-limită din 25 august pentru conectarea tuturor UAT-urilor la platforma de plăți online. În prezent, „peste un sfert” dintre primăriile din România nu și-au îndeplinit obligația legală: 919 din 3.187, conform aceleiași surse. Oana Gheorghiu afirmă că situația îi afectează direct pe cetățeni, estimând că „peste 2,5 milioane de români” nu pot folosi avantajele digitalizării și sunt nevoiți să meargă fizic la primărie. Ce prevede termenul din 25 august și ce risc apare după Vicepremierul interimar spune că a transmis un mesaj de reamintire celor 919 primari vizați și că mai sunt „20 de zile” pentru înrolarea instituțiilor în sistem. Miza nu este doar administrativă: în cazul depășirii termenului, legea prevede sancțiuni financiare. Potrivit declarațiilor citate de News.ro, consecința poate fi sistarea alimentării bugetelor locale cu: cote defalcate din impozitul pe venit; sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrării bugetelor locale, cu „câteva excepții”, fără ca acestea să fie detaliate în textul citat. Impactul operațional: acces la servicii fără drumuri la ghișeu Oana Gheorghiu argumentează că înrolarea completă în Ghișeul.ro este „esențială” pentru ca fiecare cetățean, inclusiv cei din străinătate, să poată accesa servicii publice „rapid, simplu și fără drumuri inutile la primărie”. În același context, vicepremierul interimar afirmă că digitalizarea ar aduce „eficiență, transparență și încredere” în instituțiile publice și susține necesitatea unei reforme administrative, inclusiv reducerea numărului de primării. Context: avertismente privind fraude online Separat, Newsweek trimite și la un material despre o fraudă online care vizează utilizatorii Ghișeul.ro, disponibil aici: Newsweek . [...]
România a coborât pe locul 72 în clasamentul ONU privind digitalizarea administrației , iar vicepremierul Oana Gheorghiu pune reculul pe seama lipsei de voință politică, întrucât digitalizarea „vine la pachet cu transparența”, potrivit Euronews . Miza economică și operațională este directă: servicii publice lente, costuri administrative mai mari și interacțiuni repetate la ghișeu pentru cetățeni și companii, într-un moment în care mediul privat avansează mai rapid. România este depășită în indicele EGDI (E-Government Development Index) de state precum Uzbekistan, Kazakhstan, Georgia, Ucraina sau Republica Moldova, conform aceluiași clasament ONU citat în material. EGDI măsoară dezvoltarea serviciilor publice digitale și capacitatea administrației de a interacționa online cu cetățenii și companiile. „Transparența încurcă”: explicația politică pentru blocaj Oana Gheorghiu afirmă că statul român „nu este digitalizat pentru că nu s-a dorit”, argumentând că digitalizarea reduce spațiul pentru opacitate în administrație. „Digitalizarea vine la pachet cu transparența, nu mai poți să ascunzi nimic. Și asta încurcă deocamdată.” În același timp, vicepremierul susține că procesul nu poate fi oprit, inclusiv pentru că există inițiative din mediul privat care construiesc platforme și fac analiză pe date publice, inclusiv privind companiile de stat. Ce proiecte sunt anunțate și ce termene apar În plan operațional, Gheorghiu indică două repere concrete: până la 31 decembrie : portofelul digital ar urma să devină operațional și să includă „minimum” cartea electronică de identitate; de anul viitor : ar urma să fie adăugate și alte documente în portofelul digital. Ea mai spune că a fost creată platforma fărăhârtie.gov.ro , unde au fost primite „peste patru mii de sesizări”, care au fost clasificate și introduse în lucru. Totodată, vicepremierul afirmă că „în zona de Casa de Pensii”, de la 1 iulie , ar urma să existe o instituție „mult mai prietenoasă”, iar cu ANAF „a început un dialog”, cu rezultate așteptate „în timp”. Unde pierde România: interoperabilitate, utilizare și competențe Materialul explică structura indicelui EGDI prin trei componente: Online Service Index (OSI) : măsoară câte probleme pot fi rezolvate complet digital; România pierde „mult” din cauza lipsei interoperabilității (sistemele nu comunică între ele), conform Code for Romania ; Telecommunication Infrastructure (TII) : deși România are internet de mare viteză, utilizarea eficientă e mai prezentă în mediul privat, în timp ce statul rămâne în urmă; Human Capital (HCI) : reflectă nivelul de pregătire al populației pentru utilizarea serviciilor digitale. În lectura vicepremierului, presiunea publică rămâne factorul care poate forța accelerarea digitalizării, în condițiile în care blocajele sunt mai degrabă instituționale decât tehnologice. [...]
România a livrat deja 124 de procese automatizate în instituții publice , în cadrul unui nou jalon din PNRR care vizează introducerea tehnologiilor de automatizare a proceselor de lucru (RPA), potrivit G4Media . Miza operațională este reducerea volumului de muncă repetitivă din administrație și, implicit, scurtarea timpilor de răspuns către cetățeni. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a anunțat pe Facebook că jalonul se referă la soluții software care preiau sarcini repetitive și consumatoare de timp din instituțiile publice, astfel încât funcționarii să se poată concentra pe activități cu valoare mai mare, iar cetățenii să primească răspunsuri „mai repede și mai ușor”. Informația este transmisă de Agerpres, preluată de publicație. Ce înseamnă, concret, jalonul: RPA în administrație Automatizarea proceselor de lucru (RPA – „ robotic process automation ”) se referă la programe care execută automat pași standardizați, de regulă în aplicații existente, pentru activități repetitive. În mesajul ministrului, obiectivul este înlocuirea muncii repetitive cu procese automatizate în instituțiile publice. Stadiul implementării și ținta asumată Potrivit ministrului, până acum au fost livrate 124 de procese automatizate , iar proiectul ar urma să continue până la 240 de procese implementate. Separat, Darău a indicat că va fi înființat un Centru de Excelență la Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), care ar urma să pregătească specialiști și să susțină dezvoltarea acestor soluții în anii următori. Costuri și efecte așteptate pentru utilizatori Ministrul a menționat o investiție de peste 17 milioane de euro (aprox. 86 milioane lei) din PNRR și a enumerat rezultatele așteptate pentru cetățeni: timp de așteptare mai scurt; mai puține erori; servicii publice mai predictibile și mai eficiente. În același mesaj, oficialul a spus că ritmul de implementare va continua până la finalizarea obiectivelor asumate de minister în PNRR. [...]
14,7 milioane de lei din PNRR pentru Cloudul Guvernamental au devenit cost la bugetul de stat , după ce fosta conducere a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) ar fi folosit fonduri europene destinate investițiilor tehnice pentru plata salariilor, cheltuieli neeligibile, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, citate de Economedia . Darău susține că banii au fost alocați prin PNRR pentru investiții tehnice în Cloudul Guvernamental, însă ar fi fost redirecționați către salarii, ceea ce ar fi dus la pierderea finanțării europene și la transferarea „notei de plată” către contribuabili. Într-o postare pe Facebook, ministrul a indicat fosta conducere a ADR „sub Dragoș Vlad” drept responsabilă pentru această situație. Impact operațional: întârzieri și risc pentru infrastructura critică Dincolo de suma pierdută, ministrul interimar afirmă că lipsa unui plan de continuitate pentru echipa tehnică ce administrează infrastructura Cloudului Guvernamental a generat „întârzieri, blocaje și haos administrativ”. Potrivit acestuia, specialiștii esențiali pentru funcționarea Cloudului Guvernamental ar fi fost „lăsați complet în aer”, în contextul evoluției situației. Context juridic și reacția actualei conduceri Darău a mai spus că există o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), iar banii trebuie returnați. Separat, pe 20 mai, președintele ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, a anunțat că a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, solicitând cercetarea fostului șef al instituției, Dragoș Cristian Vlad, pentru abuz în serviciu. Plângerea a venit după ce, la 15 mai, a fost anulată o procedură de achiziție publică legată de proiectul „Platforma Națională de Interoperabilitate”, pe motivul identificării unor nereguli și abateri de la cadrul legal aplicabil achizițiilor publice. Dragoș Cristian Vlad, președinte al ADR din 2022, a fost demis din funcție la 1 mai, în acest an. [...]
Întârzierile la validarea identității digitale ROeID riscă să blocheze accesul rapid la servicii online , în condițiile în care s-a format o coadă de aproximativ 25.000 de cereri, iar în sistem intră încă circa 10.000 de solicitări noi pe zi, potrivit Mediafax . Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) spune că a suplimentat temporar echipa de verificare și estimează că restanțele ar putea fi eliminate în aproximativ o săptămână, dacă ritmul actual se menține. ADR precizează că, în prezent, validarea identităților se face preponderent manual, prin verificări menite să prevină fraudele, impersonarea sau alterarea identității. Personalul implicat în proces beneficiază de instruire specializată. Ce capacitate are acum ADR și cum încearcă să reducă „coada” Autoritatea are 40 de persoane instruite pentru validarea identităților, iar din 2 septembrie a început instruirea altor 19 angajați, în parteneriat cu Institutul Național de Criminalistică. Instruirea durează două zile, astfel că echipa destinată validării ar urma să ajungă la 59 de persoane. După eliminarea volumului restant, ADR estimează că o echipă de aproximativ 40 de persoane va putea procesa între 10.000 și 15.000 de cereri pe zi, capacitate pe care o consideră suficientă pentru fluxul actual și pentru evitarea unei noi acumulări semnificative. Automatizarea, condiționată de auditul eIDAS Pe termen mediu, ADR intenționează să introducă validarea automatizată pentru nivelul de asigurare „HIGH” (nivel ridicat de încredere în identitatea electronică). Potrivit autorității, sunt în desfășurare etapele de audit și validare a procedurilor în cadrul Rețelei de Cooperare eIDAS de la nivelul Comisiei Europene, care ar urma să fie finalizate în octombrie 2026. După finalizarea acestor etape, sistemul ROeID ar urma să poată prelua, analiza și soluționa automat solicitările de înrolare. Până atunci, ADR afirmă că urmărește permanent volumul solicitărilor și capacitatea de procesare, cu obiectivul de a reduce rapid numărul cererilor în așteptare, fără scăderea nivelului de securitate al verificărilor. [...]
România rămâne blocată la coada UE la competențe digitale, deși conectivitatea a ajuns peste media europeană , arată datele citate de G4Media : doar 31,84% din populație are competențe digitale de bază sau peste acest nivel, cel mai redus procent din Uniunea Europeană, la mare distanță de media UE (60,4%). Analiza Monitorul Social, bazată pe date Eurostat pentru 2025 și preluată de Agerpres , indică un decalaj structural: România a recuperat rapid la acces și utilizare a internetului, dar nu și la abilitățile necesare pentru a folosi eficient serviciile digitale în economie și în relația cu statul. Conectivitate ridicată, dar fără „traducere” în competențe La nivel de infrastructură și acces în gospodării, România a ajuns la 95,47% conectivitate în 2025, în creștere de la 86,24% în 2020. Cu acest nivel, țara se află pe locul 12 din 27 de state membre, peste media UE (94,76%). În privința utilizării internetului, 93,15% dintre români îl foloseau în 2025, față de 78,46% în 2020. În același timp, ponderea celor care nu au folosit niciodată internetul a scăzut la 4,91% în 2025, de la 14,05% în 2020, însă România rămâne sub media UE la acest indicator, potrivit analizei citate. De ce contează pentru digitalizare și economie Mesajul central al datelor este că investițiile și progresul în conectivitate nu sunt suficiente pentru a susține digitalizarea reală, dacă nu sunt însoțite de creșterea competențelor digitale în populație. În termeni practici, asta poate limita adoptarea serviciilor online (publice și private) și capacitatea companiilor de a găsi forță de muncă cu abilități digitale de bază. Analiza citată de G4Media notează explicit că, în pofida progreselor din perioada 2020–2025 la acces, „cea mai mare provocare” rămâne dezvoltarea competențelor digitale, în condițiile în care doar 31,84% dintre români ating nivelul de bază sau superior. [...]
