Știri
Știri din categoria Digitalizare

Guvernul mizează pe „tripleta” identitate electronică–semnătură–portofel digital ca infrastructură de bază pentru servicii publice și private, iar ținta declarată este un „salt digital major” în 2026–2027, potrivit news.ro.
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Irineu Darău, spune că accelerarea digitalizării administrației „se va face de la sine” dacă România reușește să implementeze pe scară largă trei componente: cartea de identitate electronică, o semnătură electronică „democratizată” (ușor accesibilă) și un portofel digital (wallet) pentru documente.
În viziunea ministrului, combinația dintre cele trei ar crea un „portofel digital cu acte” și documente oficiale care pot fi utilizate și semnate, atât prin aplicații ale statului, cât și prin aplicații private. Un element important, subliniat de Darău, este ca și sectorul privat să poată dezvolta soluții compatibile.
Darău a indicat că wallet-ul este „și o obligație europeană” și a susținut că prioritatea pentru acest an este tocmai implementarea combinației „wallet, semnătură și identitate digitală”. Dacă soluția este „bine făcută” și „extensibilă”, ar trebui să ajungă să fie folosită de „aproape orice cetățean, orice instituție și orice companie privată”, conform declarațiilor sale.
Ministrul a evaluat critic abordările anterioare, afirmând că România a încercat până acum „o digitalizare multianuală și cumva abruptă”, fără succes. În acest context, el și-a exprimat încrederea că implementarea rapidă și corectă a wallet-ului, împreună cu celelalte componente, ar putea declanșa o accelerare a digitalizării.
Declarațiile au fost făcute vineri, într-o conferință de presă în județul Mureș.
Recomandate

Un proiect privind portofelul european pentru identitate digitală (EUDI Wallet) , citat de Economica.net , arată că România se pregătește pentru o schimbare majoră în relația cu statul: toate documentele ar putea fi stocate și utilizate direct de pe telefon. Sistemul ar urma să fie implementat în linie cu cerințele Uniunii Europene , fiecare stat fiind obligat să ofere propria aplicație. Noul portofel digital va permite nu doar stocarea actelor, ci și identificarea și semnarea documentelor în format electronic. Practic, utilizatorii vor putea transmite datele necesare fără copii fizice, având control asupra informațiilor partajate. De exemplu, un șofer oprit în trafic va putea prezenta permisul printr-un cod QR, documentul digital având aceeași valoare juridică precum cel clasic. Baza acestui sistem este cartea electronică de identitate , deja emisă pentru peste 1,5 milioane de români. Aceasta permite crearea contului și autentificarea în platformă. Eliminarea adresei de domiciliu de pe buletin este o decizie legată de regulile GDPR , care impun colectarea unui volum minim de date. Chiar dacă infrastructura este în mare parte pregătită, implementarea întâmpină dificultăți. Sunt cazuri în care documentele digitale nu sunt acceptate, iar cetățenii sunt nevoiți să revină la acte tipărite. În plus, digitalizarea este încetinită de rezistența la schimbare și de probleme din administrație. Totuși, testele realizate recent la București , în cadrul unui exercițiu european, arată că sistemul este aproape funcțional . Au fost efectuate zeci de teste de interoperabilitate între platforme din mai multe state, majoritatea finalizate cu succes, semn că integrarea la nivel european este posibilă. Aplicația nu va fi obligatorie pentru cetățeni , dar va deveni o opțiune standard oferită de stat. În practică, pe măsură ce serviciile publice se mută online, utilizarea portofelului digital ar putea deveni varianta principală pentru acces rapid la documente și servicii. [...]

Cartea de identitate electronică poate fi folosită acum pentru semnarea documentelor PDF direct de pe telefon , prin intermediul aplicației mobile ROeID și al tehnologiei NFC. Potrivit Profit.ro , noua funcționalitate permite utilizatorilor să aplice o semnătură electronică avansată pe documente digitale, fără a mai avea nevoie de un dispozitiv separat sau de un computer. Facilitatea a fost implementată recent și funcționează pe telefoane compatibile cu NFC , care pot comunica direct cu cipul din cartea de identitate electronică. Astfel, documentele pot fi semnate rapid, direct din aplicația mobilă. Cum se semnează un document Pentru utilizarea semnăturii digitale, utilizatorul trebuie să urmeze câțiva pași: instalarea aplicației ROeID pe telefon; înregistrarea în aplicație folosind cartea de identitate electronică; încărcarea documentului în format PDF în aplicație; introducerea codului CAN , aflat în colțul din dreapta jos al cărții de identitate; introducerea PIN-ului de 6 cifre pentru autorizare; apropierea cărții de identitate de telefon pentru citirea cipului. După parcurgerea acestor pași, documentul este semnat electronic folosind certificatul digital și mecanismele criptografice integrate în cartea de identitate . Ce valoare juridică are semnătura Conform legislației privind semnătura electronică, documentele semnate digital pot avea valoare juridică similară celor semnate de mână, în anumite condiții. Legea nr. 214/2024 stabilește că: semnătura electronică calificată are aceeași valoare juridică ca semnătura olografă; semnătura electronică avansată poate produce aceleași efecte juridice ca semnătura olografă dacă este emisă de o autoritate sau un furnizor autorizat ori dacă părțile recunosc documentul. De asemenea, documentele semnate electronic pot îndeplini cerința formei scrise atât pentru validitatea, cât și pentru proba unor acte juridice. Noua funcționalitate a cărții de identitate electronice este considerată un pas suplimentar în digitalizarea serviciilor publice din România, deoarece permite cetățenilor să semneze documente oficiale fără deplasări și fără proceduri birocratice suplimentare. [...]

Guvernul a lansat platforma „Fără hârtie”, unde cetățenii pot reclama birocrația , potrivit unui anunț publicat de Digi24 . Noul instrument online, disponibil la adresa fara-hartie.gov.ro, permite persoanelor fizice, juridice și funcționarilor publici să semnaleze proceduri greoaie, cereri redundante de documente sau servicii care nu sunt digitalizate. Platforma colectează sesizările, le validează și le publică, iar utilizatorii pot urmări în timp real stadiul soluționării. La fiecare 30 de zile, Guvernul centralizează cele mai frecvente zece probleme și le transmite instituțiilor competente prin intermediul Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației. Dacă sunt necesare modificări legislative, cazurile ajung în grupuri de lucru care includ reprezentanți ai administrației, mediului asociativ și mediului de afaceri. Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că platforma are rolul de a identifica punctual „ce-i doare cel mai des și mai rău pe cetățeni” în relația cu statul, astfel încât problemele recurente să fie prioritizate. Inițiativa se bazează pe mai multe principii: „O singură dată” – instituțiile nu mai solicită aceleași informații repetat; „Digital din start” – serviciile publice trebuie să fie accesibile online; interoperabilitate între instituții; transparență și centrare pe utilizator; accesibilitate pentru toți cetățenii. Platforma a fost dezvoltată cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale, care asigură funcționarea și protecția datelor. Prin acest mecanism, Executivul încearcă să transforme reclamațiile individuale în măsuri concrete de simplificare administrativă și digitalizare, într-un context în care reducerea birocrației rămâne o promisiune constantă a reformei statului. [...]

Normele pentru semnătura electronică au fost deblocate printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial , potrivit Digi24 . Ministrul Economiei, Irineu Darău , spune că actul permite aplicarea efectivă a Legii nr. 214/2024 și extinde utilizarea semnăturii electronice avansate, cu „valoare juridică deplină”, pentru mai multe tipuri de documente. Miza este reducerea birocrației: mai puține drumuri la ghișeu și mai puțin timp pierdut, atât în relația cu statul, cât și în interacțiunile cu mediul privat. Ministrul a susținut că succesul reformei ar trebui măsurat în simplitatea procedurilor și în timpul economisit de oameni și companii, nu în numărul de acte normative publicate. Din informațiile transmise de oficialii ministerului, ordinul clarifică mecanismele de validare a documentelor semnate electronic, cu scopul de a crește certitudinea juridică pentru utilizatori și partenerii lor contractuali. Totodată, actul normativ include soluții de identificare la distanță, astfel încât obținerea semnăturii electronice să fie posibilă fără prezență fizică , pe baza unor standarde tehnice menite să prevină frauda și să protejeze integritatea datelor personale. În termeni practici, măsurile anunțate vizează înlocuirea unor pași birocratici cu proceduri digitale, automatizate și securizate, într-un cadru de supraveghere și control mai bine structurat. Potrivit ministerului, obiectivul este crearea unui „ecosistem digital de încredere” și transformarea semnăturii electronice dintr-un instrument folosit punctual într-un utilitar de zi cu zi, cu impact asupra competitivității economiei în piața unică digitală europeană. Principalele elemente menționate în legătură cu ordinul includ: deblocarea aplicării Legii semnăturii electronice ( Legea nr. 214/2024 ) prin publicarea ordinului în Monitorul Oficial; posibilitatea de a semna mai multe tipuri de documente cu semnătură electronică avansată, cu valoare juridică deplină; reguli de validare a documentelor semnate electronic, pentru o certitudine juridică mai mare; identificare la distanță pentru obținerea semnăturii, fără prezență fizică; standarde tehnice pentru prevenirea fraudei și protejarea datelor personale; structurarea activității de supraveghere și control. Ministrul a indicat și pașii următori: modificarea legii pentru alinierea la eIDAS 2.0 (cadrul european pentru identitate digitală și servicii de încredere) și ajustarea normelor subsecvente, astfel încât regulile să fie „simple, clare și ușor de aplicat în practică”. [...]

CEC Bank extinde deschiderea de cont 100% online și către diaspora, mizând pe reducerea costurilor și a fricțiunii operaționale pentru clienți, potrivit Economica . Banca spune că procesul poate fi făcut direct din telefon, iar cardul virtual devine disponibil imediat, în timp ce cardul fizic este livrat ulterior. „Digitalizarea înseamnă, înainte de toate, simplitate pentru client. Prin noul nostru flux 100% online, deschiderea unui cont la CEC Bank se poate face rapid, direct din telefon, iar cardul virtual este disponibil imediat. În același timp, soluția răspunde și nevoilor românilor din diaspora, care își pot deschide cont la distanță și pot rămâne conectați ușor la serviciile bancare din România. Este un pas firesc în strategia noastră de a oferi servicii bancare moderne, ușor de accesat și adaptate stilului de viață actual”, a declarat Mugur Podaru , director al Direcției Operațiuni la Distanță din CEC Bank. Ce aduce nou fluxul digital: cont la distanță și card virtual în aceeași zi Noul flux presupune deschiderea integral online a contului, inclusiv pentru românii din diaspora. La finalizarea procesului, clientul primește Pachetul Visa MultiCurrency, care include card de debit virtual (utilizabil imediat în aplicația CEC app – Mobile Banking), card de debit fizic și acces la conturi în mai multe valute, utile pentru cei care lucrează sau trăiesc în străinătate. Valutele disponibile sunt: lei (automat), euro, dolari SUA, coroane suedeze, zloți, forinți, lire sterline, coroane daneze, franci elvețieni și dolari canadieni. Conturile în valută pot fi deschise și direct din aplicația de mobile banking. Cine poate folosi serviciul în această etapă Procesul se adresează, deocamdată, cetățenilor români care au împlinit 18 ani, sunt beneficiari reali ai fondurilor, nu sunt persoane expuse public și nu sunt cetățeni SUA. Serviciul poate fi utilizat atât din România, cât și din străinătate. Structura de comisioane: „zero” pe administrare și utilizare de bază CEC Bank indică o listă de costuri și comisioane cu „zero” pentru utilizarea curentă, inclusiv: zero comision lunar de administrare pentru cardul de debit; zero comision pentru contul curent în lei; zero comision pentru conturile în valută; zero comision pentru CEC app – Mobile Banking; zero comision la retragerile de numerar de la ATM-urile CEC Bank; zero comision pentru retrageri în limita a 1.000 lei/lună la ATM-urile altor bănci din România sau din străinătate (cu mențiunea că unele ATM-uri sau POS-uri din străinătate pot percepe comisioane proprii). Banca mai precizează că poate fi folosit orice număr de telefon, românesc sau străin (cu prefix selectabil), iar aplicația permite adăugarea conturilor externe de la alte bănci. Schimbul valutar se face „la curs avantajos”, direct din aplicație, conform informațiilor publicate. [...]

Vânzarea bunurilor sechestrate de ANAF trece online , iar schimbarea poate reduce blocajele administrative și riscurile de favoritism în valorificarea activelor confiscate, potrivit mediafax.ro . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că bunurile sunt scoase la licitație pe platforma elicitatii.anaf.ro, într-un sistem pe care îl descrie drept „transparent”. Nazare afirmă că noua platformă schimbă modul de gestionare a bunurilor confiscate de stat, prin publicarea online a bunurilor sechestrate și prin eliminarea circuitului pe hârtie, care ar fi dus în trecut la întârzieri. „Gata, s-a terminat cu bunurile sechestrate care erau undeva uitate prin hârtii. Toate bunurile sechestrate ale ANAF-ului sunt acum online pe o platformă digital – elicitatii.anaf.ro. Ce putem garanta e următorul lucru, că nu vor mai fi pile, nu vor mai fi hârtii, nu vor mai fi întârzieri.” Ce se schimbă operațional Ministrul susține că mecanismul este „integrat digital” de la momentul aplicării sechestrului până la publicarea bunurilor pe platformă, cu scopul de a elimina blocajele administrative și întârzierile. Totodată, el afirmă că participarea la licitații se face fără intermediari, iar utilizatorii pot licita direct pentru bunuri diverse, de la obiecte de valoare la active imobiliare sau mijloace de transport, provenite din dosare de fraudă sau infracțiuni economice. „Tu decizi, tu stabileşti preţul, tu licitezi şi tu obţii aceste bunuri, care pot fi ceasuri, maşini, terenuri, toate obţinute prin furt şi fraudă şi pentru prima oară disponibile online pentru toţi românii într-un mod transparent.” Indiciu de interes public: trafic ridicat la lansare Potrivit ANAF, platforma a atras „aproximativ 14 milioane de accesări în 24 de ore” de la lansare, un semnal de interes ridicat pentru noul canal digital de vânzare. În același mesaj, Nazare spune că există „foarte multe bunuri” care sunt în curs de inventariere și urcare pe platformă, ceea ce sugerează că oferta ar urma să se extindă pe măsură ce procesul de ordonare și publicare avansează. [...]