Știri
Știri din categoria Digitalizare
Ministerul Economiei mută patru fluxuri administrative într-un singur portal digital, prin lansarea platformei PMAT, care promite depunere de dosare online, semnătură electronică, notificări automate și urmărirea în timp real a solicitărilor, potrivit Agerpres. Miza pentru companii este reducerea interacțiunilor la ghișeu și standardizarea relației cu statul, inclusiv în consultările pe proiecte de acte normative.
Platforma PMAT (acronim pentru „Platforma pentru stimularea competitivității mediului de afaceri, asigurarea transparenței legislative, debirocratizare și simplificare procedurală”) ar digitaliza integral patru procese considerate „cheie”, conform ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău.
Din informațiile prezentate, platforma acoperă:
Ministrul susține că utilizatorii vor folosi un singur portal și un singur cont, iar dosarele vor fi depuse digital, cu semnătură electronică. Platforma ar urma să trimită notificări automate la fiecare etapă (termene limită, solicitări de clarificări, emitere de documente), iar fiecare dosar ar putea fi urmărit „în timp real” din contul propriu.
Platforma este realizată cu fonduri europene prin PNRR, Componenta 9 („Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”), conform declarațiilor ministrului. În material nu sunt precizate termene de implementare, calendar de extindere sau indicatori de utilizare, astfel că impactul efectiv va depinde de adoptarea platformei de către autorități și de volumul de solicitări procesate prin PMAT.
Recomandate
România a livrat deja 124 de procese automatizate în instituții publice , în cadrul unui nou jalon din PNRR care vizează introducerea tehnologiilor de automatizare a proceselor de lucru (RPA), potrivit G4Media . Miza operațională este reducerea volumului de muncă repetitivă din administrație și, implicit, scurtarea timpilor de răspuns către cetățeni. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a anunțat pe Facebook că jalonul se referă la soluții software care preiau sarcini repetitive și consumatoare de timp din instituțiile publice, astfel încât funcționarii să se poată concentra pe activități cu valoare mai mare, iar cetățenii să primească răspunsuri „mai repede și mai ușor”. Informația este transmisă de Agerpres, preluată de publicație. Ce înseamnă, concret, jalonul: RPA în administrație Automatizarea proceselor de lucru (RPA – „ robotic process automation ”) se referă la programe care execută automat pași standardizați, de regulă în aplicații existente, pentru activități repetitive. În mesajul ministrului, obiectivul este înlocuirea muncii repetitive cu procese automatizate în instituțiile publice. Stadiul implementării și ținta asumată Potrivit ministrului, până acum au fost livrate 124 de procese automatizate , iar proiectul ar urma să continue până la 240 de procese implementate. Separat, Darău a indicat că va fi înființat un Centru de Excelență la Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), care ar urma să pregătească specialiști și să susțină dezvoltarea acestor soluții în anii următori. Costuri și efecte așteptate pentru utilizatori Ministrul a menționat o investiție de peste 17 milioane de euro (aprox. 86 milioane lei) din PNRR și a enumerat rezultatele așteptate pentru cetățeni: timp de așteptare mai scurt; mai puține erori; servicii publice mai predictibile și mai eficiente. În același mesaj, oficialul a spus că ritmul de implementare va continua până la finalizarea obiectivelor asumate de minister în PNRR. [...]
14,7 milioane de lei din PNRR pentru Cloudul Guvernamental au devenit cost la bugetul de stat , după ce fosta conducere a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) ar fi folosit fonduri europene destinate investițiilor tehnice pentru plata salariilor, cheltuieli neeligibile, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, citate de Economedia . Darău susține că banii au fost alocați prin PNRR pentru investiții tehnice în Cloudul Guvernamental, însă ar fi fost redirecționați către salarii, ceea ce ar fi dus la pierderea finanțării europene și la transferarea „notei de plată” către contribuabili. Într-o postare pe Facebook, ministrul a indicat fosta conducere a ADR „sub Dragoș Vlad” drept responsabilă pentru această situație. Impact operațional: întârzieri și risc pentru infrastructura critică Dincolo de suma pierdută, ministrul interimar afirmă că lipsa unui plan de continuitate pentru echipa tehnică ce administrează infrastructura Cloudului Guvernamental a generat „întârzieri, blocaje și haos administrativ”. Potrivit acestuia, specialiștii esențiali pentru funcționarea Cloudului Guvernamental ar fi fost „lăsați complet în aer”, în contextul evoluției situației. Context juridic și reacția actualei conduceri Darău a mai spus că există o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), iar banii trebuie returnați. Separat, pe 20 mai, președintele ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, a anunțat că a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, solicitând cercetarea fostului șef al instituției, Dragoș Cristian Vlad, pentru abuz în serviciu. Plângerea a venit după ce, la 15 mai, a fost anulată o procedură de achiziție publică legată de proiectul „Platforma Națională de Interoperabilitate”, pe motivul identificării unor nereguli și abateri de la cadrul legal aplicabil achizițiilor publice. Dragoș Cristian Vlad, președinte al ADR din 2022, a fost demis din funcție la 1 mai, în acest an. [...]
De săptămâna viitoare intră în producție o aplicație PNRR care va actualiza zilnic inventarul de software al instituțiilor publice , un pas operațional menit să reducă „orbirea” administrativă asupra propriilor sisteme IT, potrivit Economedia , care relatează declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu la Summitul ANIS. Vicepremierul spune că, la începutul mandatului, Guvernul a găsit „un stat care nu știa exact ce softuri are, ce platforme deține”, iar noua aplicație ar urma să facă o „actualizare zilnică” a tuturor soluțiilor software achiziționate de autorități publice locale și centrale, precum și de alte instituții publice. Ce schimbă proiectul: control minim asupra achizițiilor și sistemelor IT Miza imediată este una de funcționare: dacă inventarul de aplicații și platforme este ținut la zi, statul poate ști ce cumpără, ce folosește și unde există suprapuneri sau lipsuri. În declarațiile citate, Gheorghiu descrie proiectul ca pe „un început”, fără a susține că transformarea este deja realizată. „Fără Hârtie”: mai puține documente cerute repetitiv de la cetățeni Oana Gheorghiu a menționat și proiectul „Fără Hârtie”, prin care, spune ea, cetățenii nu ar mai trebui să prezinte la fiecare interacțiune cu statul documente precum certificatul de naștere, certificatul de căsătorie sau certificatul de deces al partenerului, după ce datele au fost verificate inițial la emiterea cărții electronice de identitate. „Din acest moment nu mai aveți nevoie de certificatul de naștere la fiecare interacțiune cu statul sau la fiecare actualizare a cărții de identitate.” Tot ea afirmă că schimbarea datelor din cartea de identitate „se face automat”. Digitalizarea Casei de Pensii, cu termen 1 iulie Vicepremierul a indicat și un proiect „amplu” de digitalizare la Casa de Pensii, despre care a spus că, „de la 1 iulie”, instituția „va fi o cu totul altă instituție”, în urma colaborării pe acest proiect. Declarația nu include în material detalii tehnice sau indicatori de implementare. Context politic: guvern demis, continuitate incertă În același discurs, Gheorghiu a spus că guvernul „a fost demis” și că „în câteva zile sau câteva săptămâni vom pleca”, subliniind că nu prezintă „o poveste de succes spectaculoasă”, ci pași mici și începutul unei „conversații” despre digitalizare în administrație. „Mi-aș fi dorit să vin aici astăzi și să vă spun că în aceste șase luni am transformat România digitală. Dar nu am ajuns acolo.” [...]
Ministrul Economiei a anunțat demiterea șefului Autorității pentru Digitalizarea României, invocând blocaje și probleme de management în proiecte IT publice. Potrivit Economedia , Irineu Darău spune că decizia a fost luată împreună cu premierul și vicepremierul Oana Gheorghiu și o prezintă drept un „reset” necesar pentru relansarea digitalizării administrației. În mesajul public, Darău afirmă că digitalizarea statului „a stagnat în ultimii ani”, iar efectele se văd în funcționarea serviciilor publice folosite de cetățeni. El nu a detaliat un calendar sau un pachet complet de măsuri, dar a susținut că „nu se mai poate continua cu frâna de mână trasă”. Problemele invocate: proiecte întârziate, platforme cu erori și achiziții contestate Ministrul a indicat o serie de disfuncționalități și derapaje pe care le leagă de conducerea ADR și de modul de administrare a proiectelor: dificultăți și întârzieri la proiecte precum Cloudul Guvernamental , inclusiv pierderea în instanță a finanțării pentru specialiști, situație pe care o numește „gestiune financiară dezastruoasă”; lansarea unor platforme „cu erori majore”, greu de folosit pentru cetățeni; încercări de inițiere a unor achiziții mari „fără bază legală”; comunicare publică ce ar fi indus ideea că „s-au pierdut” zeci de milioane de euro, deși ar fi fost vorba despre economii, ceea ce ar fi alimentat confuzie și neîncredere; refuzul de a furniza date către ministerul coordonator și un climat în care „subalternii refuză monitorizări”, pe care îl descrie drept insubordonare și lipsă de transparență. Darău a mai spus că blocajele la platforme precum Ghișeul.ro sau SEAP nu ar trebui tratate ca incidente izolate, ci ca probleme de management al infrastructurii digitale. Ce urmează la ADR Oficialul afirmă că, în ultimele luni, au fost încercate corecții punctuale — inclusiv în zona semnăturii electronice și prin încercarea de a opri „licitații și achiziții dubioase” — însă acestea „nu e suficient”, motiv pentru care a fost necesară schimbarea conducerii. Autoritatea pentru Digitalizarea României era condusă până acum de Dragoș–Cristian Vlad. În informațiile prezentate nu sunt precizate numele succesorului, pașii procedurali ai tranziției sau termene pentru „accelerarea” promisă a proiectelor. [...]
Guvernul estimează reluarea e-Terra săptămâna viitoare, dar cu restricții inițiale , ceea ce menține presiunea operațională asupra tranzacțiilor imobiliare și a fluxurilor notariale dependente de cadastru și carte funciară, potrivit HotNews . Platforma a fost blocată după un atac cibernetic produs pe 14 iulie, iar în prezent sunt în desfășurare teste de securitate, funcționalitate și performanță. Executivul spune că, deși sistemul electronic a fost indisponibil, cererile depuse la ghișeu, prin poștă sau curier au fost înregistrate cu data și ora primirii, iar la repunerea în funcțiune vor fi introduse în registrul electronic „cu păstrarea obligatorie a rangului” (prioritatea juridică a înscrierii). În aceeași logică, valabilitatea extraselor de carte funciară eliberate și încă valabile la momentul incidentului a fost „prelungită automat cu numărul de zile de indisponibilitate”. Reluare în etape, cu prioritate pentru actele din perioada întreruperii Redeschiderea va fi făcută în etape stabilite împreună cu Uniunea Națională a Notarilor Publici din România , pentru a evita blocarea sistemului „chiar din primele ore” și pentru a respecta ordinea de înregistrare: În prima zi , activitatea va fi dedicată înregistrării actelor autentificate în perioada de întrerupere și verificării funcționării aplicației, în colaborare directă cu notarii. Din a doua zi , sistemul va fi disponibil pentru notari și persoanele autorizate , cu scopul de a asigura tratament egal beneficiarilor serviciilor ANCPI. Guvernul mai arată că, unde va fi nevoie, personal din alte birouri teritoriale poate fi redirecționat temporar către oficiile cu volum mai mare de cereri. Backlog de cereri și termene prelungite intern În comunicat este menționat și volumul de lucru: aproximativ 94.000 de cereri aflate în termen . Pentru cererile deja în curs de soluționare la momentul incidentului, termenele legale au fost prelungite printr-o decizie internă a ANCPI, iar la reluarea activității „resursele de personal disponibile vor fi mobilizate” pentru soluționare în termenul legal. Limitări în primele zile: fără plată cu cardul, posibile întârzieri și PDF-uri temporar indisponibile Guvernul avertizează că, imediat după redeschidere, plata cu cardul în aplicație nu va fi disponibilă . Plățile vor putea fi făcute prin ordin de plată sau la casieria oficiului, iar chitanța va fi eliberată tot prin e-Terra. Totodată, utilizatorii ar putea observa: PDF-uri temporar indisponibile , din cauza transferului nefinalizat în Cloudul Guvernamental; Guvernul susține că documentele „nu sunt pierdute” și vor deveni accesibile pe măsură ce transferul se încheie. Răspuns mai lent al aplicației în primele zile, din cauza volumului acumulat, deși noua infrastructură este descrisă ca fiind mai performantă decât cea anterioară. Pentru plăți deja efectuate, Guvernul precizează că documentele care dovedesc plata tarifelor pentru cereri nedepuse până la 15 iulie 2026 rămân valabile pentru înregistrare până cel târziu la 5 septembrie 2026 . Fiecare oficiu teritorial ar urma să aibă cel puțin o stație de lucru dedicată publicului, iar ANCPI va organiza un call-center dedicat pentru dificultățile din primele zile. Contextul și detaliile tehnice sunt prezentate în comunicatul Guvernului : Guvernul României . [...]
Neînrolarea pe Ghișeul.ro poate duce la tăierea unor finanțări către primării , potrivit Newsweek , care relatează declarațiile vicepremierului interimar Oana Gheorghiu despre termenul-limită din 25 august pentru conectarea tuturor UAT-urilor la platforma de plăți online. În prezent, „peste un sfert” dintre primăriile din România nu și-au îndeplinit obligația legală: 919 din 3.187, conform aceleiași surse. Oana Gheorghiu afirmă că situația îi afectează direct pe cetățeni, estimând că „peste 2,5 milioane de români” nu pot folosi avantajele digitalizării și sunt nevoiți să meargă fizic la primărie. Ce prevede termenul din 25 august și ce risc apare după Vicepremierul interimar spune că a transmis un mesaj de reamintire celor 919 primari vizați și că mai sunt „20 de zile” pentru înrolarea instituțiilor în sistem. Miza nu este doar administrativă: în cazul depășirii termenului, legea prevede sancțiuni financiare. Potrivit declarațiilor citate de News.ro, consecința poate fi sistarea alimentării bugetelor locale cu: cote defalcate din impozitul pe venit; sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrării bugetelor locale, cu „câteva excepții”, fără ca acestea să fie detaliate în textul citat. Impactul operațional: acces la servicii fără drumuri la ghișeu Oana Gheorghiu argumentează că înrolarea completă în Ghișeul.ro este „esențială” pentru ca fiecare cetățean, inclusiv cei din străinătate, să poată accesa servicii publice „rapid, simplu și fără drumuri inutile la primărie”. În același context, vicepremierul interimar afirmă că digitalizarea ar aduce „eficiență, transparență și încredere” în instituțiile publice și susține necesitatea unei reforme administrative, inclusiv reducerea numărului de primării. Context: avertismente privind fraude online Separat, Newsweek trimite și la un material despre o fraudă online care vizează utilizatorii Ghișeul.ro, disponibil aici: Newsweek . [...]
