Știri
Știri din categoria Digitalizare
Guvernul a lansat platforma „Fără hârtie”, unde cetățenii pot reclama birocrația, potrivit unui anunț publicat de Digi24. Noul instrument online, disponibil la adresa fara-hartie.gov.ro, permite persoanelor fizice, juridice și funcționarilor publici să semnaleze proceduri greoaie, cereri redundante de documente sau servicii care nu sunt digitalizate.
Platforma colectează sesizările, le validează și le publică, iar utilizatorii pot urmări în timp real stadiul soluționării. La fiecare 30 de zile, Guvernul centralizează cele mai frecvente zece probleme și le transmite instituțiilor competente prin intermediul Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației. Dacă sunt necesare modificări legislative, cazurile ajung în grupuri de lucru care includ reprezentanți ai administrației, mediului asociativ și mediului de afaceri.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că platforma are rolul de a identifica punctual „ce-i doare cel mai des și mai rău pe cetățeni” în relația cu statul, astfel încât problemele recurente să fie prioritizate.
Inițiativa se bazează pe mai multe principii:
Platforma a fost dezvoltată cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale, care asigură funcționarea și protecția datelor. Prin acest mecanism, Executivul încearcă să transforme reclamațiile individuale în măsuri concrete de simplificare administrativă și digitalizare, într-un context în care reducerea birocrației rămâne o promisiune constantă a reformei statului.
Recomandate
România a livrat deja 124 de procese automatizate în instituții publice , în cadrul unui nou jalon din PNRR care vizează introducerea tehnologiilor de automatizare a proceselor de lucru (RPA), potrivit G4Media . Miza operațională este reducerea volumului de muncă repetitivă din administrație și, implicit, scurtarea timpilor de răspuns către cetățeni. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a anunțat pe Facebook că jalonul se referă la soluții software care preiau sarcini repetitive și consumatoare de timp din instituțiile publice, astfel încât funcționarii să se poată concentra pe activități cu valoare mai mare, iar cetățenii să primească răspunsuri „mai repede și mai ușor”. Informația este transmisă de Agerpres, preluată de publicație. Ce înseamnă, concret, jalonul: RPA în administrație Automatizarea proceselor de lucru (RPA – „ robotic process automation ”) se referă la programe care execută automat pași standardizați, de regulă în aplicații existente, pentru activități repetitive. În mesajul ministrului, obiectivul este înlocuirea muncii repetitive cu procese automatizate în instituțiile publice. Stadiul implementării și ținta asumată Potrivit ministrului, până acum au fost livrate 124 de procese automatizate , iar proiectul ar urma să continue până la 240 de procese implementate. Separat, Darău a indicat că va fi înființat un Centru de Excelență la Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), care ar urma să pregătească specialiști și să susțină dezvoltarea acestor soluții în anii următori. Costuri și efecte așteptate pentru utilizatori Ministrul a menționat o investiție de peste 17 milioane de euro (aprox. 86 milioane lei) din PNRR și a enumerat rezultatele așteptate pentru cetățeni: timp de așteptare mai scurt; mai puține erori; servicii publice mai predictibile și mai eficiente. În același mesaj, oficialul a spus că ritmul de implementare va continua până la finalizarea obiectivelor asumate de minister în PNRR. [...]
România a coborât pe locul 72 în clasamentul ONU privind digitalizarea administrației , iar vicepremierul Oana Gheorghiu pune reculul pe seama lipsei de voință politică, întrucât digitalizarea „vine la pachet cu transparența”, potrivit Euronews . Miza economică și operațională este directă: servicii publice lente, costuri administrative mai mari și interacțiuni repetate la ghișeu pentru cetățeni și companii, într-un moment în care mediul privat avansează mai rapid. România este depășită în indicele EGDI (E-Government Development Index) de state precum Uzbekistan, Kazakhstan, Georgia, Ucraina sau Republica Moldova, conform aceluiași clasament ONU citat în material. EGDI măsoară dezvoltarea serviciilor publice digitale și capacitatea administrației de a interacționa online cu cetățenii și companiile. „Transparența încurcă”: explicația politică pentru blocaj Oana Gheorghiu afirmă că statul român „nu este digitalizat pentru că nu s-a dorit”, argumentând că digitalizarea reduce spațiul pentru opacitate în administrație. „Digitalizarea vine la pachet cu transparența, nu mai poți să ascunzi nimic. Și asta încurcă deocamdată.” În același timp, vicepremierul susține că procesul nu poate fi oprit, inclusiv pentru că există inițiative din mediul privat care construiesc platforme și fac analiză pe date publice, inclusiv privind companiile de stat. Ce proiecte sunt anunțate și ce termene apar În plan operațional, Gheorghiu indică două repere concrete: până la 31 decembrie : portofelul digital ar urma să devină operațional și să includă „minimum” cartea electronică de identitate; de anul viitor : ar urma să fie adăugate și alte documente în portofelul digital. Ea mai spune că a fost creată platforma fărăhârtie.gov.ro , unde au fost primite „peste patru mii de sesizări”, care au fost clasificate și introduse în lucru. Totodată, vicepremierul afirmă că „în zona de Casa de Pensii”, de la 1 iulie , ar urma să existe o instituție „mult mai prietenoasă”, iar cu ANAF „a început un dialog”, cu rezultate așteptate „în timp”. Unde pierde România: interoperabilitate, utilizare și competențe Materialul explică structura indicelui EGDI prin trei componente: Online Service Index (OSI) : măsoară câte probleme pot fi rezolvate complet digital; România pierde „mult” din cauza lipsei interoperabilității (sistemele nu comunică între ele), conform Code for Romania ; Telecommunication Infrastructure (TII) : deși România are internet de mare viteză, utilizarea eficientă e mai prezentă în mediul privat, în timp ce statul rămâne în urmă; Human Capital (HCI) : reflectă nivelul de pregătire al populației pentru utilizarea serviciilor digitale. În lectura vicepremierului, presiunea publică rămâne factorul care poate forța accelerarea digitalizării, în condițiile în care blocajele sunt mai degrabă instituționale decât tehnologice. [...]
De săptămâna viitoare intră în producție o aplicație PNRR care va actualiza zilnic inventarul de software al instituțiilor publice , un pas operațional menit să reducă „orbirea” administrativă asupra propriilor sisteme IT, potrivit Economedia , care relatează declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu la Summitul ANIS. Vicepremierul spune că, la începutul mandatului, Guvernul a găsit „un stat care nu știa exact ce softuri are, ce platforme deține”, iar noua aplicație ar urma să facă o „actualizare zilnică” a tuturor soluțiilor software achiziționate de autorități publice locale și centrale, precum și de alte instituții publice. Ce schimbă proiectul: control minim asupra achizițiilor și sistemelor IT Miza imediată este una de funcționare: dacă inventarul de aplicații și platforme este ținut la zi, statul poate ști ce cumpără, ce folosește și unde există suprapuneri sau lipsuri. În declarațiile citate, Gheorghiu descrie proiectul ca pe „un început”, fără a susține că transformarea este deja realizată. „Fără Hârtie”: mai puține documente cerute repetitiv de la cetățeni Oana Gheorghiu a menționat și proiectul „Fără Hârtie”, prin care, spune ea, cetățenii nu ar mai trebui să prezinte la fiecare interacțiune cu statul documente precum certificatul de naștere, certificatul de căsătorie sau certificatul de deces al partenerului, după ce datele au fost verificate inițial la emiterea cărții electronice de identitate. „Din acest moment nu mai aveți nevoie de certificatul de naștere la fiecare interacțiune cu statul sau la fiecare actualizare a cărții de identitate.” Tot ea afirmă că schimbarea datelor din cartea de identitate „se face automat”. Digitalizarea Casei de Pensii, cu termen 1 iulie Vicepremierul a indicat și un proiect „amplu” de digitalizare la Casa de Pensii, despre care a spus că, „de la 1 iulie”, instituția „va fi o cu totul altă instituție”, în urma colaborării pe acest proiect. Declarația nu include în material detalii tehnice sau indicatori de implementare. Context politic: guvern demis, continuitate incertă În același discurs, Gheorghiu a spus că guvernul „a fost demis” și că „în câteva zile sau câteva săptămâni vom pleca”, subliniind că nu prezintă „o poveste de succes spectaculoasă”, ci pași mici și începutul unei „conversații” despre digitalizare în administrație. „Mi-aș fi dorit să vin aici astăzi și să vă spun că în aceste șase luni am transformat România digitală. Dar nu am ajuns acolo.” [...]
Bucureștiul devine în noiembrie un nod de testare pentru portofelul digital european , prin găzduirea Adunării Generale 2026 a Consorțiului WE BUILD, un proiect-pilot UE care verifică în practică scenarii de utilizare pentru identitatea digitală și procesele asociate, potrivit Banking News . Evenimentul are loc în 3–4 noiembrie 2026 și este organizat de Visa și Banca Transilvania, cu 450 de participanți așteptați din 200 de organizații, din 28 de țări. De ce contează: testarea „în teren” a identității digitale UE, cu impact direct în servicii financiare Miza reuniunii este accelerarea trecerii de la specificații tehnice la utilizări concrete ale Portofelului UE de Identitate Digitală (EUDI Wallet) și ale Portofelului UE pentru Afaceri (European Business Wallet – EBW). WE BUILD este descris ca un Proiect Pilot de Mari Dimensiuni (Large Scale Pilot) cofinanțat de Uniunea Europeană, care reunește autorități publice, companii, universități și furnizori de tehnologie pentru a testa aceste instrumente înainte de implementarea lor în statele membre. În practică, portofelul digital european urmărește să simplifice interacțiunile dintre instituții și companii, inclusiv în contexte transfrontaliere, unde identificarea și verificarea sunt astăzi costisitoare și fragmentate. Ce se testează: 13 scenarii, inclusiv KYC și deschiderea de cont în alt stat UE Potrivit informațiilor din material, participanții vor analiza progresele din 13 scenarii de utilizare ale portofelului digital. Exemplele menționate includ: deschiderea unui cont bancar într-o altă țară din UE; facturarea electronică; reprezentarea unei companii de către persoane autorizate; optimizarea proceselor de tip KYC (Know Your Customer – proceduri de identificare și verificare a clienților). Rolul Băncii Transilvania și contextul eIDAS 2.0 Banca Transilvania își leagă implicarea de contribuția la dezvoltarea identității digitale europene, după ce în 2025 ar fi realizat „primele plăți” pe baza Portofelului UE de Identitate Digitală, conform sursei. În cadrul consorțiului, banca este implicată atât în dezvoltarea cadrului european eIDAS 2.0 (setul de reguli UE pentru identitate electronică și servicii de încredere), cât și în testarea unor cazuri de utilizare. Declarații: „încrederea digitală” și trecerea de la reglementare la implementare Reprezentanții Visa România și ai Băncii Transilvania plasează evenimentul în contextul creșterii importanței „încrederii digitale” pentru servicii transfrontaliere și incluziune financiară. „Într-un context în care încrederea digitală devine o bază pentru creșterea economică, incluziunea financiară și furnizarea unor servicii transfrontaliere fluide, România poate avea un rol important în dezvoltarea unor soluții digitale sigure, integrate și intuitive”, declară Elena Ungureanu (Country Manager, Visa România) și Oana Ilaș (Director General Adjunct Retail Banking, Banca Transilvania). Coordonatorii WE BUILD susțin că proiectul pilotează „în practică” cadrul de reglementare și oferă Comisiei Europene experiență de implementare, cu obiectivul de a transforma portofelele digitale din „specificații tehnice” în soluții funcționale pentru companii. „În cadrul acestui Proiect Pilot de Mari Dimensiuni testăm în practică cadrul de reglementare și oferim Comisiei Europene experiență concretă de implementare”, afirmă coordonatorii WE BUILD, Joost Fleuren (KVK), Rob Brand (Ministerul Afacerilor Economice din Olanda) și Giulio Messori (Departamentul pentru Transformare Digitală din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri al Italiei). Evenimentul de la București este prezentat ca un pas suplimentar în obiectivul WE BUILD de a folosi identitatea digitală drept facilitator pentru procese de business și plăți „mai simple, mai rapide și mai sigure” la nivel european. [...]
Facturile nejustificate trimise prin e-Factura pot genera plăți greșite și pierderi de numerar dacă firmele tratează automat documentele apărute în SPV ca fiind valide, avertizează Economedia , citându-l pe expertul contabil Cosmin Dumitrașcu (ABS Group). Potrivit acestuia, unele companii ar emite facturi fără să existe produse livrate sau servicii prestate, mizând pe faptul că organizațiile cu volum mare de documente pot achita rapid, fără verificări suplimentare. Dumitrașcu descrie un caz în care unei companii i-au apărut în SPV mai multe facturi de la un furnizor „de încredere”, care nu păreau suspecte la prima vedere și au fost plătite; ulterior, o verificare mai atentă a arătat că nu aveau bază reală. „Anumite firme au speculat în sens rău acest lucru și au trimis facturi în e-FACTURA cu sume care la prima vedere nu ridică semne de întrebare (…) însă, analizate în detaliu, aceste facturi nu corespund niciunui serviciu prestat sau bun achiziționat.” Ce ar trebui să schimbe companiile în fluxul de aprobare a plăților Recomandările vizează întărirea controlului intern, astfel încât viteza adusă de digitalizare să nu se transforme într-un risc operațional și financiar: verificarea fiecărei facturi primite prin e-Factura în raport cu corespondența, prevederile contractuale și comenzile care dovedesc livrarea/prestarea; confirmarea sumelor cu departamentul care a solicitat sau recepționat bunurile/serviciile, nu doar cu departamentul financiar; stabilirea unui prag de control intern pentru facturile care nu au asociată o comandă sau un contract; contactarea furnizorului și, dacă este cazul, a autorităților competente când apar facturi fără justificare. De ce contează: automatizarea nu înlocuiește verificarea Mesajul central este că e-Factura (și automatizarea aferentă) accelerează procesarea documentelor, dar nu validează în sine realitatea tranzacției. Dumitrașcu avertizează că, mai ales într-un context în care „banii nu mai circulă cu aceeași viteză ca acum câteva luni”, renunțarea la verificări poate duce la plăți necuvenite și la presiune suplimentară pe cash-flow. [...]
România trebuie să ofere până la finalul anului o variantă de „portofel digital” pentru identitate , dar miza practică este dacă implementarea va fi suficient de robustă încât să nu erodeze și mai mult încrederea publică, deja scăzută, potrivit HotNews . Portofelul digital european, denumit de Comisia Europeană European Digital Identity Wallet (EUDI Wallet) , este gândit ca o aplicație securizată pe telefon care să permită identificarea online și offline în toate statele UE. Deși utilizarea nu va fi obligatorie pentru cetățeni, statele membre sunt obligate să pună la dispoziție o astfel de soluție până la finalul acestui an. Un punct sensibil pentru România este ritmul implementării. Expertul Mircea Șerdin avertizează că graba poate produce erori care să reducă adopția și să afecteze încrederea într-un astfel de sistem, într-un context în care „încrederea în stat oricum e foarte mică”. Ce ar însemna, concret, „buletinul digital” pe telefon Conceptul urmărește să înlocuiască prezentarea fizică a actelor cu o confirmare digitală a identității. În loc să arăți documentul la ghișeu, identitatea ar putea fi confirmată prin telefon, iar sistemul ar transmite doar informațiile necesare, nu toate datele de pe act, conform descrierii din articol. Ce documente ar putea ajunge în portofelul digital Dincolo de cartea de identitate, portofelul ar urma să poată stoca și alte documente sau dovezi digitale, precum: permis de conducere; diplome; rețete medicale; asigurări; bilete de tren sau la concerte. Portofelul ar funcționa ca un „hub” pentru interacțiuni oficiale atât cu instituțiile statului, cât și cu companii private care aleg să îl accepte. De ce contează pentru economie și operațiuni Dacă va fi implementat fără probleme majore, portofelul digital poate schimba modul în care se fac verificările de identitate și se gestionează documentele în relația cu administrația și cu sectorul privat. În același timp, articolul indică o tensiune centrală: extinderea unei infrastructuri de identitate digitală ridică întrebări despre controlul asupra datelor personale și despre limitele digitalizării identității. Pentru detalii despre inițiativa europeană, Comisia Europeană prezintă proiectul aici: European Digital Identity Wallet (EUDI Wallet) . [...]
