Știri
Știri din categoria Digitalizare
Nicușor Dan spune că 2026 este „crucial” pentru ecosistemul de carte electronică de identitate, potrivit TVR Info. Declarația a fost făcută duminică seară, 22 martie, după o discuție la Bruxelles cu vicepremierul Oana Gheorghiu despre digitalizarea statului român și reforma companiilor de stat.
Consemnează publicația că cei doi oficiali au convenit că anul acesta „este crucial” pentru finalizarea ecosistemului de carte electronică de identitate și a portofelelor digitale, în contextul în care identificarea și semnarea documentelor la distanță ar trebui să devină uzuale în relația cu administrația.
„Cetățenii români, inclusiv cei din diaspora, au dreptul la servicii publice moderne, digitalizate și de calitate. Ei trebuie să se poată identifica și sǎ poatǎ semna documente de la distanță, iar majoritatea serviciilor publice ar trebui să fie simple și accesibile, fără drumuri la ghișeu”, a afirmat Nicușor Dan într-o postare pe X.
Președintele a mai spus că în discuția de la Bruxelles a intrat și reforma companiilor de stat, pe care a numit-o „indispensabilă” și care, în opinia sa, „nu mai poate fi amânată”, legând-o de obiectivul unui stat mai eficient și de performanța companiilor aflate în proprietatea publică.
Recomandate
România a coborât pe locul 72 în clasamentul ONU privind digitalizarea administrației , iar vicepremierul Oana Gheorghiu pune reculul pe seama lipsei de voință politică, întrucât digitalizarea „vine la pachet cu transparența”, potrivit Euronews . Miza economică și operațională este directă: servicii publice lente, costuri administrative mai mari și interacțiuni repetate la ghișeu pentru cetățeni și companii, într-un moment în care mediul privat avansează mai rapid. România este depășită în indicele EGDI (E-Government Development Index) de state precum Uzbekistan, Kazakhstan, Georgia, Ucraina sau Republica Moldova, conform aceluiași clasament ONU citat în material. EGDI măsoară dezvoltarea serviciilor publice digitale și capacitatea administrației de a interacționa online cu cetățenii și companiile. „Transparența încurcă”: explicația politică pentru blocaj Oana Gheorghiu afirmă că statul român „nu este digitalizat pentru că nu s-a dorit”, argumentând că digitalizarea reduce spațiul pentru opacitate în administrație. „Digitalizarea vine la pachet cu transparența, nu mai poți să ascunzi nimic. Și asta încurcă deocamdată.” În același timp, vicepremierul susține că procesul nu poate fi oprit, inclusiv pentru că există inițiative din mediul privat care construiesc platforme și fac analiză pe date publice, inclusiv privind companiile de stat. Ce proiecte sunt anunțate și ce termene apar În plan operațional, Gheorghiu indică două repere concrete: până la 31 decembrie : portofelul digital ar urma să devină operațional și să includă „minimum” cartea electronică de identitate; de anul viitor : ar urma să fie adăugate și alte documente în portofelul digital. Ea mai spune că a fost creată platforma fărăhârtie.gov.ro , unde au fost primite „peste patru mii de sesizări”, care au fost clasificate și introduse în lucru. Totodată, vicepremierul afirmă că „în zona de Casa de Pensii”, de la 1 iulie , ar urma să existe o instituție „mult mai prietenoasă”, iar cu ANAF „a început un dialog”, cu rezultate așteptate „în timp”. Unde pierde România: interoperabilitate, utilizare și competențe Materialul explică structura indicelui EGDI prin trei componente: Online Service Index (OSI) : măsoară câte probleme pot fi rezolvate complet digital; România pierde „mult” din cauza lipsei interoperabilității (sistemele nu comunică între ele), conform Code for Romania ; Telecommunication Infrastructure (TII) : deși România are internet de mare viteză, utilizarea eficientă e mai prezentă în mediul privat, în timp ce statul rămâne în urmă; Human Capital (HCI) : reflectă nivelul de pregătire al populației pentru utilizarea serviciilor digitale. În lectura vicepremierului, presiunea publică rămâne factorul care poate forța accelerarea digitalizării, în condițiile în care blocajele sunt mai degrabă instituționale decât tehnologice. [...]
De săptămâna viitoare intră în producție o aplicație PNRR care va actualiza zilnic inventarul de software al instituțiilor publice , un pas operațional menit să reducă „orbirea” administrativă asupra propriilor sisteme IT, potrivit Economedia , care relatează declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu la Summitul ANIS. Vicepremierul spune că, la începutul mandatului, Guvernul a găsit „un stat care nu știa exact ce softuri are, ce platforme deține”, iar noua aplicație ar urma să facă o „actualizare zilnică” a tuturor soluțiilor software achiziționate de autorități publice locale și centrale, precum și de alte instituții publice. Ce schimbă proiectul: control minim asupra achizițiilor și sistemelor IT Miza imediată este una de funcționare: dacă inventarul de aplicații și platforme este ținut la zi, statul poate ști ce cumpără, ce folosește și unde există suprapuneri sau lipsuri. În declarațiile citate, Gheorghiu descrie proiectul ca pe „un început”, fără a susține că transformarea este deja realizată. „Fără Hârtie”: mai puține documente cerute repetitiv de la cetățeni Oana Gheorghiu a menționat și proiectul „Fără Hârtie”, prin care, spune ea, cetățenii nu ar mai trebui să prezinte la fiecare interacțiune cu statul documente precum certificatul de naștere, certificatul de căsătorie sau certificatul de deces al partenerului, după ce datele au fost verificate inițial la emiterea cărții electronice de identitate. „Din acest moment nu mai aveți nevoie de certificatul de naștere la fiecare interacțiune cu statul sau la fiecare actualizare a cărții de identitate.” Tot ea afirmă că schimbarea datelor din cartea de identitate „se face automat”. Digitalizarea Casei de Pensii, cu termen 1 iulie Vicepremierul a indicat și un proiect „amplu” de digitalizare la Casa de Pensii, despre care a spus că, „de la 1 iulie”, instituția „va fi o cu totul altă instituție”, în urma colaborării pe acest proiect. Declarația nu include în material detalii tehnice sau indicatori de implementare. Context politic: guvern demis, continuitate incertă În același discurs, Gheorghiu a spus că guvernul „a fost demis” și că „în câteva zile sau câteva săptămâni vom pleca”, subliniind că nu prezintă „o poveste de succes spectaculoasă”, ci pași mici și începutul unei „conversații” despre digitalizare în administrație. „Mi-aș fi dorit să vin aici astăzi și să vă spun că în aceste șase luni am transformat România digitală. Dar nu am ajuns acolo.” [...]
Directiva UE privind transparența salarială împinge companiile spre digitalizarea HR și payroll , iar UCMS by AROBS încearcă să capteze această cerere printr-o platformă integrată de software, consultanță și implementare, potrivit Economedia . Soluția, numită Pay Transparency Solutions, este gândită pentru a ajuta angajatorii să gestioneze cerințele de informare a candidaților, raportarea diferențelor salariale și justificarea politicilor de remunerare. Directiva (UE) 2023/970 introduce obligații care schimbă practic modul în care sunt administrate datele salariale: angajatorii trebuie să ofere informații despre nivelurile salariale în recrutare, angajații pot cere date despre remunerarea pentru poziții echivalente, iar companiile trebuie să raporteze diferențele de plată între femei și bărbați. În Europa, directiva este în curs de implementare în legislațiile naționale, iar alinierea va fi făcută progresiv. Ce se schimbă operațional pentru angajatori În evaluarea UCMS by AROBS, presiunea de conformare va accelera investițiile în digitalizarea proceselor de resurse umane și salarizare, mai ales în organizațiile medii și mari, unde structurile de salarizare sunt mai complicate. Compania susține că, în practică, conformarea nu înseamnă doar un instrument informatic, ci și schimbări interne: evaluarea și clasificarea posturilor și standardizarea criteriilor de remunerare. Poziționarea AROBS: conformarea, din cost în avantaj competitiv AROBS leagă direct proiectele de conformare de modernizarea infrastructurii interne a companiilor. Voicu Oprean, CEO și fondator AROBS, afirmă: „Conformarea a încetat să mai fie un centru de cost și a devenit un diferențiator competitiv. Companiile care tratează aceste cerințe ca pe o oportunitate de modernizare câștigă un avantaj față de cele care așteaptă termenele limită”. La rândul său, Ovidiu Teodorescu, CEO UCMS by AROBS, pune accent pe nevoia de integrare a instrumentelor folosite de HR și payroll: „Transparența salarială va accelera investițiile în digitalizarea proceselor de HR și payroll, pentru că organizațiile nu mai pot gestiona aceste cerințe prin instrumente fragmentate”. Context de piață: cerere în creștere pentru software HR Economedia notează că piața de software HR din Europa este estimată în creștere, pe fondul digitalizării accelerate și al presiunii de conformare cu reglementările privind munca și datele angajaților. În acest context, UCMS by AROBS își extinde oferta cu un „ecosistem” care combină produsul software cu servicii de consultanță și implementare, adresat companiilor care trebuie să se alinieze noilor obligații. [...]
Platforma e-Licitații a adus la buget peste 18 milioane de lei în două luni , un semnal că digitalizarea executării silite poate accelera recuperarea creanțelor și poate crește concurența la valorificarea bunurilor sechestrate, potrivit Agerpres , care citează date comunicate de Ministerul Finanțelor . În primele două luni de la lansare (30 martie), încasările totale au depășit 18 milioane de lei, din două surse: 15,31 milioane de lei provenite din licitații online și alte peste 3 milioane de lei recuperate prin plăți voluntare, după ce contribuabilii și-au achitat obligațiile fiscale pentru a evita executarea silită. Ce arată cifrele despre eficiența platformei Ministerul Finanțelor indică faptul că, de la lansare, au fost adjudecate 78 de licitații, iar prețurile finale au fost, în medie, cu 17% peste prețurile de pornire — un rezultat care sugerează o competiție mai mare între ofertanți față de procedurile tradiționale. Totodată, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a legat explicit rezultatele de efectele digitalizării asupra conformării fiscale: „e-Licitații ANAF arată foarte concret ce poate însemna digitalizarea: bani recuperați mai rapid la buget, transparență mai mare și acces mai larg pentru cetățeni. Totodată, faptul că în 17 cazuri contribuabilii și-au achitat integral datoriile după publicarea bunurilor confirmă un lucru important: procedurile vizibile și clare cresc conformarea.” Impact operațional: acces mai larg și vizibilitate mai mare Conform datelor prezentate de minister, platforma a atras 1,73 milioane de vizitatori unici și a înregistrat peste 70 de milioane de accesări. Oficialii susțin că participarea la licitații este posibilă indiferent de localitatea de domiciliu, ceea ce ar trebui să lărgească baza de ofertanți și să susțină transparența procesului. Ministerul Finanțelor plasează e-Licitații în pachetul mai larg de digitalizare a administrației fiscale, alături de aplicația iBon, verificarea digitală a bonurilor fiscale, extinderea utilizării analizei de risc și dezvoltarea serviciilor online pentru contribuabili. [...]
14,7 milioane de lei din PNRR pentru Cloudul Guvernamental au devenit cost la bugetul de stat , după ce fosta conducere a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) ar fi folosit fonduri europene destinate investițiilor tehnice pentru plata salariilor, cheltuieli neeligibile, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, citate de Economedia . Darău susține că banii au fost alocați prin PNRR pentru investiții tehnice în Cloudul Guvernamental, însă ar fi fost redirecționați către salarii, ceea ce ar fi dus la pierderea finanțării europene și la transferarea „notei de plată” către contribuabili. Într-o postare pe Facebook, ministrul a indicat fosta conducere a ADR „sub Dragoș Vlad” drept responsabilă pentru această situație. Impact operațional: întârzieri și risc pentru infrastructura critică Dincolo de suma pierdută, ministrul interimar afirmă că lipsa unui plan de continuitate pentru echipa tehnică ce administrează infrastructura Cloudului Guvernamental a generat „întârzieri, blocaje și haos administrativ”. Potrivit acestuia, specialiștii esențiali pentru funcționarea Cloudului Guvernamental ar fi fost „lăsați complet în aer”, în contextul evoluției situației. Context juridic și reacția actualei conduceri Darău a mai spus că există o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), iar banii trebuie returnați. Separat, pe 20 mai, președintele ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, a anunțat că a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, solicitând cercetarea fostului șef al instituției, Dragoș Cristian Vlad, pentru abuz în serviciu. Plângerea a venit după ce, la 15 mai, a fost anulată o procedură de achiziție publică legată de proiectul „Platforma Națională de Interoperabilitate”, pe motivul identificării unor nereguli și abateri de la cadrul legal aplicabil achizițiilor publice. Dragoș Cristian Vlad, președinte al ADR din 2022, a fost demis din funcție la 1 mai, în acest an. [...]
Digitalizarea administrației fiscale din Grecia a redus puternic necolectarea TVA și a împins plățile online spre 100% , arată un raport al FMI citat de Economedia . Reformele începute treptat din 2010 și accelerate după 2018–2019 au transformat interacțiunea contribuabililor cu fiscul într-un proces aproape complet electronic, cu efecte directe asupra conformării și veniturilor publice. Potrivit publicației elene Business Daily , FMI descrie Grecia drept un model în tranziția digitală a administrațiilor fiscale din UE, în contextul unei modernizări mai ample a sectorului public. Ce s-a schimbat operațional: depuneri și plăți aproape integral digitale Raportul FMI notează că, la începutul lui 2020, aproape toate tranzacțiile cu birourile fiscale și vamale se desfășurau electronic, iar pandemia a accelerat digitalizarea. Câteva repere din datele citate: depunerea electronică a declarațiilor de TVA a ajuns la 100% în 2022 ; pentru declarațiile de impozit pe profit, rata a fost de 99,9% încă din 2021 ; plata electronică a impozitelor a urcat de la 86,6% în 2018 la 99,2% în 2023 , cu cea mai mare creștere între 2021 și 2022; în 2018–2023, ratele de depunere electronică pentru impozitul pe venit și TVA au depășit mediile UE și OCDE, cu niveluri deosebit de ridicate la persoane fizice. De ce contează economic: „decalajul TVA” s-a comprimat puternic Un indicator central este reducerea „decalajului TVA” (procentul de TVA necolectat) de la 30% în 2011 la 9% în 2024 , evoluție pe care Comisia Europeană o caracterizează drept o „realizare semnificativă în reducerea neconformității”, potrivit textului citat. În paralel, FMI indică o creștere a raportului dintre veniturile fiscale și PIB la 28% în 2025 , de la 20,5% în 2009 , menționând că, deși dinamica reflectă și schimbări economice mai ample, îmbunătățirile administrației fiscale au avut un rol cheie în lărgirea bazei de impozitare și în consolidarea încrederii în sistem. Instrumentele digitale și noile obligații pentru companii Un element important a fost platforma myAADE , introdusă în septembrie 2021, care a înlocuit myTAXISnet și a centralizat accesul la servicii digitale, inclusiv la registrele electronice myDATA . Conform raportului, toate întreprinderile sunt obligate să transmită datele contabile către myDATA, iar declarațiile de TVA și de impozit pe profit precompletate (pe baza datelor introduse electronic) au îmbunătățit conformitatea. În plus, sunt menționate două măsuri cu impact direct asupra raportărilor și plăților: din mai 2024 , utilizarea obligatorie a terminalelor POS și conectarea acestora la casele de marcat; din ianuarie 2025 , nu vor mai fi permise discrepanțe între veniturile și cheltuielile declarate de întreprinderi, în logica unei conformări „în timp real”. Guvernanță: autonomia autorității fiscale ca accelerator al digitalizării FMI consideră esențială crearea Autorității Independente pentru Venituri Publice (AADE), care și-a început activitatea la 1 ianuarie 2017, descrisă drept cea mai importantă reformă din perioada 2013–2017. În raport este reținută ideea că schimbarea a modificat „stimulentele și responsabilitatea” decizională, permițând progrese în zona de personal, management al riscurilor și digitalizare. „Reformele au creat un cerc virtuos: o mai bună guvernanță fiscală a permis digitalizarea, care a îmbunătățit conformitatea, consolidând veniturile publice și credibilitatea fiscală a țării.” Ce urmează: integrarea IA și a analizei de date în control și servicii Următoarea etapă, potrivit FMI, este menținerea rezultatelor prin integrarea unor tehnologii noi – inclusiv inteligența artificială și analiza datelor – în gestionarea riscurilor și în îmbunătățirea serviciilor pentru contribuabili. Mesajul instituției, conform textului citat, este că agenda de reforme „nu s-a încheiat”, însă experiența Greciei oferă lecții pentru alte state care urmăresc reforme fiscale. [...]
