Știri
Știri din categoria Digitalizare
România a coborât pe locul 72 în clasamentul ONU privind digitalizarea administrației, iar vicepremierul Oana Gheorghiu pune reculul pe seama lipsei de voință politică, întrucât digitalizarea „vine la pachet cu transparența”, potrivit Euronews. Miza economică și operațională este directă: servicii publice lente, costuri administrative mai mari și interacțiuni repetate la ghișeu pentru cetățeni și companii, într-un moment în care mediul privat avansează mai rapid.
România este depășită în indicele EGDI (E-Government Development Index) de state precum Uzbekistan, Kazakhstan, Georgia, Ucraina sau Republica Moldova, conform aceluiași clasament ONU citat în material. EGDI măsoară dezvoltarea serviciilor publice digitale și capacitatea administrației de a interacționa online cu cetățenii și companiile.
Oana Gheorghiu afirmă că statul român „nu este digitalizat pentru că nu s-a dorit”, argumentând că digitalizarea reduce spațiul pentru opacitate în administrație.
„Digitalizarea vine la pachet cu transparența, nu mai poți să ascunzi nimic. Și asta încurcă deocamdată.”
În același timp, vicepremierul susține că procesul nu poate fi oprit, inclusiv pentru că există inițiative din mediul privat care construiesc platforme și fac analiză pe date publice, inclusiv privind companiile de stat.
În plan operațional, Gheorghiu indică două repere concrete:
Ea mai spune că a fost creată platforma fărăhârtie.gov.ro, unde au fost primite „peste patru mii de sesizări”, care au fost clasificate și introduse în lucru. Totodată, vicepremierul afirmă că „în zona de Casa de Pensii”, de la 1 iulie, ar urma să existe o instituție „mult mai prietenoasă”, iar cu ANAF „a început un dialog”, cu rezultate așteptate „în timp”.
Materialul explică structura indicelui EGDI prin trei componente:
În lectura vicepremierului, presiunea publică rămâne factorul care poate forța accelerarea digitalizării, în condițiile în care blocajele sunt mai degrabă instituționale decât tehnologice.
Recomandate
De săptămâna viitoare intră în producție o aplicație PNRR care va actualiza zilnic inventarul de software al instituțiilor publice , un pas operațional menit să reducă „orbirea” administrativă asupra propriilor sisteme IT, potrivit Economedia , care relatează declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu la Summitul ANIS. Vicepremierul spune că, la începutul mandatului, Guvernul a găsit „un stat care nu știa exact ce softuri are, ce platforme deține”, iar noua aplicație ar urma să facă o „actualizare zilnică” a tuturor soluțiilor software achiziționate de autorități publice locale și centrale, precum și de alte instituții publice. Ce schimbă proiectul: control minim asupra achizițiilor și sistemelor IT Miza imediată este una de funcționare: dacă inventarul de aplicații și platforme este ținut la zi, statul poate ști ce cumpără, ce folosește și unde există suprapuneri sau lipsuri. În declarațiile citate, Gheorghiu descrie proiectul ca pe „un început”, fără a susține că transformarea este deja realizată. „Fără Hârtie”: mai puține documente cerute repetitiv de la cetățeni Oana Gheorghiu a menționat și proiectul „Fără Hârtie”, prin care, spune ea, cetățenii nu ar mai trebui să prezinte la fiecare interacțiune cu statul documente precum certificatul de naștere, certificatul de căsătorie sau certificatul de deces al partenerului, după ce datele au fost verificate inițial la emiterea cărții electronice de identitate. „Din acest moment nu mai aveți nevoie de certificatul de naștere la fiecare interacțiune cu statul sau la fiecare actualizare a cărții de identitate.” Tot ea afirmă că schimbarea datelor din cartea de identitate „se face automat”. Digitalizarea Casei de Pensii, cu termen 1 iulie Vicepremierul a indicat și un proiect „amplu” de digitalizare la Casa de Pensii, despre care a spus că, „de la 1 iulie”, instituția „va fi o cu totul altă instituție”, în urma colaborării pe acest proiect. Declarația nu include în material detalii tehnice sau indicatori de implementare. Context politic: guvern demis, continuitate incertă În același discurs, Gheorghiu a spus că guvernul „a fost demis” și că „în câteva zile sau câteva săptămâni vom pleca”, subliniind că nu prezintă „o poveste de succes spectaculoasă”, ci pași mici și începutul unei „conversații” despre digitalizare în administrație. „Mi-aș fi dorit să vin aici astăzi și să vă spun că în aceste șase luni am transformat România digitală. Dar nu am ajuns acolo.” [...]
Guvernul mizează pe „tripleta” identitate electronică–semnătură–portofel digital ca infrastructură de bază pentru servicii publice și private , iar ținta declarată este un „salt digital major” în 2026–2027, potrivit news.ro . Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Irineu Darău , spune că accelerarea digitalizării administrației „se va face de la sine” dacă România reușește să implementeze pe scară largă trei componente: cartea de identitate electronică , o semnătură electronică „democratizată” (ușor accesibilă) și un portofel digital (wallet) pentru documente. Ce înseamnă „tripleta” și de ce contează operațional În viziunea ministrului, combinația dintre cele trei ar crea un „portofel digital cu acte” și documente oficiale care pot fi utilizate și semnate, atât prin aplicații ale statului, cât și prin aplicații private. Un element important, subliniat de Darău, este ca și sectorul privat să poată dezvolta soluții compatibile. Obligație europeană și țintă: utilizare în masă Darău a indicat că wallet-ul este „și o obligație europeană” și a susținut că prioritatea pentru acest an este tocmai implementarea combinației „wallet, semnătură și identitate digitală”. Dacă soluția este „bine făcută” și „extensibilă”, ar trebui să ajungă să fie folosită de „aproape orice cetățean, orice instituție și orice companie privată”, conform declarațiilor sale. Context: ce nu a funcționat până acum Ministrul a evaluat critic abordările anterioare, afirmând că România a încercat până acum „o digitalizare multianuală și cumva abruptă”, fără succes. În acest context, el și-a exprimat încrederea că implementarea rapidă și corectă a wallet-ului, împreună cu celelalte componente, ar putea declanșa o accelerare a digitalizării. Declarațiile au fost făcute vineri, într-o conferință de presă în județul Mureș. [...]
Un proiect privind portofelul european pentru identitate digitală (EUDI Wallet) , citat de Economica.net , arată că România se pregătește pentru o schimbare majoră în relația cu statul: toate documentele ar putea fi stocate și utilizate direct de pe telefon. Sistemul ar urma să fie implementat în linie cu cerințele Uniunii Europene , fiecare stat fiind obligat să ofere propria aplicație. Noul portofel digital va permite nu doar stocarea actelor, ci și identificarea și semnarea documentelor în format electronic. Practic, utilizatorii vor putea transmite datele necesare fără copii fizice, având control asupra informațiilor partajate. De exemplu, un șofer oprit în trafic va putea prezenta permisul printr-un cod QR, documentul digital având aceeași valoare juridică precum cel clasic. Baza acestui sistem este cartea electronică de identitate , deja emisă pentru peste 1,5 milioane de români. Aceasta permite crearea contului și autentificarea în platformă. Eliminarea adresei de domiciliu de pe buletin este o decizie legată de regulile GDPR , care impun colectarea unui volum minim de date. Chiar dacă infrastructura este în mare parte pregătită, implementarea întâmpină dificultăți. Sunt cazuri în care documentele digitale nu sunt acceptate, iar cetățenii sunt nevoiți să revină la acte tipărite. În plus, digitalizarea este încetinită de rezistența la schimbare și de probleme din administrație. Totuși, testele realizate recent la București , în cadrul unui exercițiu european, arată că sistemul este aproape funcțional . Au fost efectuate zeci de teste de interoperabilitate între platforme din mai multe state, majoritatea finalizate cu succes, semn că integrarea la nivel european este posibilă. Aplicația nu va fi obligatorie pentru cetățeni , dar va deveni o opțiune standard oferită de stat. În practică, pe măsură ce serviciile publice se mută online, utilizarea portofelului digital ar putea deveni varianta principală pentru acces rapid la documente și servicii. [...]
Nicușor Dan spune că 2026 este „crucial” pentru ecosistemul de carte electronică de identitate , potrivit TVR Info . Declarația a fost făcută duminică seară, 22 martie, după o discuție la Bruxelles cu vicepremierul Oana Gheorghiu despre digitalizarea statului român și reforma companiilor de stat. Consemnează publicația că cei doi oficiali au convenit că anul acesta „este crucial” pentru finalizarea ecosistemului de carte electronică de identitate și a portofelelor digitale, în contextul în care identificarea și semnarea documentelor la distanță ar trebui să devină uzuale în relația cu administrația. „Cetățenii români, inclusiv cei din diaspora, au dreptul la servicii publice moderne, digitalizate și de calitate. Ei trebuie să se poată identifica și sǎ poatǎ semna documente de la distanță, iar majoritatea serviciilor publice ar trebui să fie simple și accesibile, fără drumuri la ghișeu”, a afirmat Nicușor Dan într-o postare pe X. Președintele a mai spus că în discuția de la Bruxelles a intrat și reforma companiilor de stat, pe care a numit-o „indispensabilă” și care, în opinia sa, „nu mai poate fi amânată”, legând-o de obiectivul unui stat mai eficient și de performanța companiilor aflate în proprietatea publică. [...]
Peste 4 din 5 români vor interacțiuni cu statul exclusiv online, fără drumuri la ghișeu , potrivit rezultatelor unui studiu realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute , publicat pe 20 martie 2026. Cercetarea arată un sprijin puternic pentru digitalizare, dar și o nemulțumire clară față de modul în care statul implementează aceste schimbări. Aproximativ 78,5% dintre respondenți consideră digitalizarea un lucru bun, însă 83,4% spun că România este doar „puțin” sau „parțial” digitalizată. În același timp, 86,6% cred că ritmul actual al transformării digitale este prea lent, ceea ce indică un decalaj major între așteptările cetățenilor și capacitatea instituțiilor de a livra servicii moderne. Pentru majoritatea românilor, digitalizarea înseamnă în primul rând eliminarea cozilor și a birocrației. Printre principalele beneficii indicate se numără: posibilitatea de a rezolva problemele cu statul exclusiv online (82,3%) economisirea timpului (79,1%) acces mai rapid la informații și servicii (60,4%) reducerea birocrației (54,9%) Studiul arată că utilizarea serviciilor digitale este deja răspândită: peste 60% dintre români au plătit online taxe sau impozite în ultimul an, iar aproape jumătate au folosit programări online pentru diverse servicii. În plus, 70,9% dintre utilizatori se declară mulțumiți de experiența digitală, ceea ce sugerează că problemele țin mai degrabă de extinderea acestor servicii decât de funcționarea lor. În ceea ce privește prioritățile, românii își doresc în primul rând: o aplicație unică pentru documente personale (53,7%) servicii medicale digitalizate și acces la dosarul medical (50,3%) obținerea online a actelor și documentelor (37,8%) Totuși, există și temeri. Peste jumătate dintre respondenți sunt îngrijorați de accesul neautorizat la date personale, iar alții invocă riscuri legate de dependența digitală sau de conținutul generat de inteligența artificială. Concluzia studiului indică faptul că digitalizarea este percepută nu doar ca un progres tehnologic, ci ca parte a unei reforme mai ample a statului, în contextul în care 74,8% dintre români consideră corupția principala problemă, iar majoritatea cred că țara are nevoie de schimbări majore. [...]
Guvernul a lansat platforma „Fără hârtie”, unde cetățenii pot reclama birocrația , potrivit unui anunț publicat de Digi24 . Noul instrument online, disponibil la adresa fara-hartie.gov.ro, permite persoanelor fizice, juridice și funcționarilor publici să semnaleze proceduri greoaie, cereri redundante de documente sau servicii care nu sunt digitalizate. Platforma colectează sesizările, le validează și le publică, iar utilizatorii pot urmări în timp real stadiul soluționării. La fiecare 30 de zile, Guvernul centralizează cele mai frecvente zece probleme și le transmite instituțiilor competente prin intermediul Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației. Dacă sunt necesare modificări legislative, cazurile ajung în grupuri de lucru care includ reprezentanți ai administrației, mediului asociativ și mediului de afaceri. Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că platforma are rolul de a identifica punctual „ce-i doare cel mai des și mai rău pe cetățeni” în relația cu statul, astfel încât problemele recurente să fie prioritizate. Inițiativa se bazează pe mai multe principii: „O singură dată” – instituțiile nu mai solicită aceleași informații repetat; „Digital din start” – serviciile publice trebuie să fie accesibile online; interoperabilitate între instituții; transparență și centrare pe utilizator; accesibilitate pentru toți cetățenii. Platforma a fost dezvoltată cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale, care asigură funcționarea și protecția datelor. Prin acest mecanism, Executivul încearcă să transforme reclamațiile individuale în măsuri concrete de simplificare administrativă și digitalizare, într-un context în care reducerea birocrației rămâne o promisiune constantă a reformei statului. [...]
