Știri
Știri din categoria Digitalizare
Cum va funcționa platforma eLicitatiiANAF - licitațiile pentru bunuri sechestrate se mută complet online din 30 martie, printr-un sistem digital care permite publicarea, vizualizarea și vânzarea bunurilor confiscate sau executate silit direct pe internet, fără participare fizică.
Noua platformă, dezvoltată de ANAF împreună cu Ministerul Finanțelor și finanțată prin PNRR, va permite accesul online la licitații, eliminând participarea fizică la sediile instituțiilor fiscale. Orice persoană poate consulta bunurile disponibile fără cont, însă pentru a licita este necesar un cont în Spațiul Privat Virtual (SPV).
Funcționarea platformei este structurată în două etape clare:
1. Publicitatea bunurilor (30 de zile):
2. Licitația online (5–10 zile):
Pasul de licitare este stabilit între 5% și 15% din prețul de pornire, iar câștigător devine ofertantul cu cea mai mare sumă la finalul perioadei.
Alte reguli importante:
Platforma va include atât bunuri mobile, cât și imobile, provenite din executări silite sau confiscări dispuse în dosare penale. Prin acest sistem, ANAF urmărește să crească transparența și accesul publicului, oferind un mecanism „online, dinamic și eficient”, în locul licitațiilor clasice, limitate geografic.
Lansarea este programată pentru 30 martie 2026, marcând un pas important în digitalizarea administrației fiscale din România.
Recomandate
Platforma „eLicitațiiANAF” a avut 14 milioane de accesări în 24 de ore , potrivit Economica.net , care citează date transmise de Fisc după lansarea portalului de vânzări online pentru bunuri valorificate prin licitație. Platforma, lansată de Ministerul Finanțelor și ANAF, este prezentată ca un instrument pentru consultarea bunurilor scoase la vânzare și pentru participarea la licitațiile organizate de ANAF. Proiectul a fost dezvoltat în contextul modernizării și digitalizării administrației fiscale și a fost realizat cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Platforma digitală «eLicitațiiANAF», dedicată publicității și vânzării prin mijloace electronice a bunurilor supuse procedurilor de valorificare prin licitație, a înregistrat 14.000.000 de accesări în primele 24 de ore de la lansare”, transmite Fiscul. Conform informațiilor publicate, portalul include o zonă de „Publicitate bunuri”, unde bunurile sunt afișate timp de 30 de zile și pot fi solicitate vizionări în prezența funcționarilor ANAF, precum și o zonă de „Licitații în derulare”, unde licitațiile se desfășoară online pe 5, 7 sau 10 zile. Participarea necesită cont în Spațiul Privat Virtual (SPV), iar înscrierea se face prin plata sau garantarea (blocarea) unei taxe de participare de 10% din prețul de pornire; sumele sunt returnate în maximum 5 zile celor care nu câștigă. Categorie licitație Număr licitații % Articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, uz casnic și accesorii 64 37.43% Obiecte din metale prețioase și materiale semiprețioase 29 16.96% Autovehicule 28 16.37% Utilaje și echipamente industriale 1 0.58% Articole medicale 1 0.58% Alcool etilic, băuturi alcoolice și produse energetice 2 1.17% Terenuri 26 15.20% Apartamente 14 8.19% Spații comerciale 2 1.17% Case / Vile 3 1.75% Garsoniere 1 0.58% În primele date agregate privind interesul pe categorii, cele mai multe licitații au fost la „articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, uz casnic și accesorii” (64 de licitații, 37,43%). Urmează „obiecte din metale prețioase și materiale semiprețioase” (29; 16,96%) și „autovehicule” (28; 16,37%), iar pe segmentul imobiliar apar „terenuri” (26; 15,20%) și „apartamente” (14; 8,19%), alături de un număr mai mic de spații comerciale, case-vile și garsoniere. [...]
Vânzarea bunurilor sechestrate de ANAF trece online , iar schimbarea poate reduce blocajele administrative și riscurile de favoritism în valorificarea activelor confiscate, potrivit mediafax.ro . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că bunurile sunt scoase la licitație pe platforma elicitatii.anaf.ro, într-un sistem pe care îl descrie drept „transparent”. Nazare afirmă că noua platformă schimbă modul de gestionare a bunurilor confiscate de stat, prin publicarea online a bunurilor sechestrate și prin eliminarea circuitului pe hârtie, care ar fi dus în trecut la întârzieri. „Gata, s-a terminat cu bunurile sechestrate care erau undeva uitate prin hârtii. Toate bunurile sechestrate ale ANAF-ului sunt acum online pe o platformă digital – elicitatii.anaf.ro. Ce putem garanta e următorul lucru, că nu vor mai fi pile, nu vor mai fi hârtii, nu vor mai fi întârzieri.” Ce se schimbă operațional Ministrul susține că mecanismul este „integrat digital” de la momentul aplicării sechestrului până la publicarea bunurilor pe platformă, cu scopul de a elimina blocajele administrative și întârzierile. Totodată, el afirmă că participarea la licitații se face fără intermediari, iar utilizatorii pot licita direct pentru bunuri diverse, de la obiecte de valoare la active imobiliare sau mijloace de transport, provenite din dosare de fraudă sau infracțiuni economice. „Tu decizi, tu stabileşti preţul, tu licitezi şi tu obţii aceste bunuri, care pot fi ceasuri, maşini, terenuri, toate obţinute prin furt şi fraudă şi pentru prima oară disponibile online pentru toţi românii într-un mod transparent.” Indiciu de interes public: trafic ridicat la lansare Potrivit ANAF, platforma a atras „aproximativ 14 milioane de accesări în 24 de ore” de la lansare, un semnal de interes ridicat pentru noul canal digital de vânzare. În același mesaj, Nazare spune că există „foarte multe bunuri” care sunt în curs de inventariere și urcare pe platformă, ceea ce sugerează că oferta ar urma să se extindă pe măsură ce procesul de ordonare și publicare avansează. [...]
Ministerul Finanțelor propune digitalizarea bonului fiscal până la 1 noiembrie 2026 , potrivit Mediafax , printr-un proiect de Hotărâre de Guvern care actualizează normele de utilizare a aparatelor de marcat electronice fiscale. Măsurile vizează modernizarea sistemului caselor de marcat și simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în contextul reglementărilor privind e-Factura și al digitalizării ANAF. În esență, bonul fiscal ar urma să devină un document digital, cu elemente suplimentare precum cod QR și identificatori unici, iar datele ar urma să fie transmise către ANAF. „Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații.” Conform proiectului, operatorii economici ar avea termen până la 1 noiembrie 2026 pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF. Ministerul Finanțelor leagă schimbările de integrarea aparatelor de marcat în „ecosistemul digital fiscal”, inclusiv prin actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF și corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală. Printre modificările menționate se află și flexibilizarea emiterii bonului pentru plățile cu cardul, în sensul că bonul fiscal nu ar mai fi obligatoriu în format tipărit, putând fi generat electronic și oferit la cererea clientului. Proiectul mai include actualizarea codurilor CAEN la CAEN Rev. 3 și reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală de la 10 ani la 5 ani. Ministerul Finanțelor susține că pachetul urmărește nu doar o actualizare tehnică, ci și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme, prin păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și eliminarea unor obligații considerate inutile. Următorul pas este parcurgerea procesului de adoptare a Hotărârii de Guvern, în forma care va rezulta după consultări și avizări. [...]
Ministerul Economiei mută patru fluxuri administrative într-un singur portal digital , prin lansarea platformei PMAT, care promite depunere de dosare online, semnătură electronică, notificări automate și urmărirea în timp real a solicitărilor, potrivit Agerpres . Miza pentru companii este reducerea interacțiunilor la ghișeu și standardizarea relației cu statul, inclusiv în consultările pe proiecte de acte normative. Platforma PMAT (acronim pentru „Platforma pentru stimularea competitivității mediului de afaceri, asigurarea transparenței legislative, debirocratizare și simplificare procedurală”) ar digitaliza integral patru procese considerate „cheie”, conform ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău . Ce procese intră în PMAT Din informațiile prezentate, platforma acoperă: Inițiative legislative și „testul IMM” : autoritățile pot lansa chestionare către IMM-uri atunci când pregătesc proiecte de acte normative cu impact asupra mediului de afaceri. Răspunsurile sunt consolidate în platformă și transmise către Grupul de Evaluare a Impactului Economic al Actelor Normative (GEIEAN), care votează electronic, iar avizul (favorabil, nefavorabil sau „de balotaj”) este emis digital. Incubatoare de afaceri : firmele care urmăresc obținerea titlului de incubator pot depune cererea, încărca documente și urmări traseul dosarului (inclusiv evaluare, raportare anuală și emiterea actelor) „100% online”. Reprezentanțe ale firmelor românești în străinătate : companiile pot deschide, prelungi, modifica sau închide o reprezentanță fără deplasare la ghișeu, prin depunere de cerere, încărcare documente, semnare digitală și descărcare autorizație. Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat (CCA) : membrii au un canal digital pentru propuneri și comunicări, iar ministerul poate gestiona fluxul intern „de la lansarea invitației până la finalizarea comunicării”. Ce se schimbă operațional pentru firme Ministrul susține că utilizatorii vor folosi un singur portal și un singur cont , iar dosarele vor fi depuse digital, cu semnătură electronică . Platforma ar urma să trimită notificări automate la fiecare etapă (termene limită, solicitări de clarificări, emitere de documente), iar fiecare dosar ar putea fi urmărit „în timp real” din contul propriu. Finanțare și context Platforma este realizată cu fonduri europene prin PNRR , Componenta 9 („Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”), conform declarațiilor ministrului. În material nu sunt precizate termene de implementare, calendar de extindere sau indicatori de utilizare, astfel că impactul efectiv va depinde de adoptarea platformei de către autorități și de volumul de solicitări procesate prin PMAT. [...]
IMM-urile din producție pot accesa finanțări mixte pentru investiții verzi și digitale , prin programul SME Eco‑Tech, în care Banca Transilvania este bancă parteneră, potrivit informațiilor publicate de instituția de credit. Programul SME Eco‑Tech este derulat de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) , din fonduri elvețiene, în parteneriat cu băncile participante. Ținta sunt IMM-urile cu activitate în producție, iar finanțările sunt destinate proiectelor care îmbunătățesc amprenta asupra mediului prin transformare verde și digitală. Cum arată finanțarea: grant condiționat de credit Schema are două componente, iar grantul nerambursabil este condiționat de contractarea unui credit bancar în cadrul programului: Grant nerambursabil de până la 267.240 lei (echivalentul a 50.000 franci elvețieni ), reprezentând maximum 40% din cheltuielile eligibile ale proiectului de investiții. Credit bancar de minimum 400.860 lei (echivalentul a 75.000 franci elvețieni ), destinat finanțării a 60% din cheltuielile eligibile. Proiectele de investiții pot viza echipamente, tehnologii și soluții care contribuie la eficiență energetică și la reducerea consumului de resurse. Buget și criteriul de selecție: „primul venit, primul servit” Bugetul programului este de 288,8 milioane lei , din care 70% reprezintă contribuția din fonduri elvețiene și 30% contribuția MEDAT, asigurată din bugetul de stat. Evaluarea și finanțarea proiectelor se vor face în ordinea înregistrării complete a solicitărilor , ceea ce pune presiune pe pregătirea rapidă a documentației. În același context, Banca Transilvania precizează că are peste 500.000 de clienți IMM și micro , pe care îi include în ecosistemul său de susținere a antreprenoriatului. Pentru detalii despre program, banca indică pagina dedicată SME Eco‑Tech . [...]
Ministrul Economiei a anunțat demiterea șefului Autorității pentru Digitalizarea României, invocând blocaje și probleme de management în proiecte IT publice. Potrivit Economedia , Irineu Darău spune că decizia a fost luată împreună cu premierul și vicepremierul Oana Gheorghiu și o prezintă drept un „reset” necesar pentru relansarea digitalizării administrației. În mesajul public, Darău afirmă că digitalizarea statului „a stagnat în ultimii ani”, iar efectele se văd în funcționarea serviciilor publice folosite de cetățeni. El nu a detaliat un calendar sau un pachet complet de măsuri, dar a susținut că „nu se mai poate continua cu frâna de mână trasă”. Problemele invocate: proiecte întârziate, platforme cu erori și achiziții contestate Ministrul a indicat o serie de disfuncționalități și derapaje pe care le leagă de conducerea ADR și de modul de administrare a proiectelor: dificultăți și întârzieri la proiecte precum Cloudul Guvernamental , inclusiv pierderea în instanță a finanțării pentru specialiști, situație pe care o numește „gestiune financiară dezastruoasă”; lansarea unor platforme „cu erori majore”, greu de folosit pentru cetățeni; încercări de inițiere a unor achiziții mari „fără bază legală”; comunicare publică ce ar fi indus ideea că „s-au pierdut” zeci de milioane de euro, deși ar fi fost vorba despre economii, ceea ce ar fi alimentat confuzie și neîncredere; refuzul de a furniza date către ministerul coordonator și un climat în care „subalternii refuză monitorizări”, pe care îl descrie drept insubordonare și lipsă de transparență. Darău a mai spus că blocajele la platforme precum Ghișeul.ro sau SEAP nu ar trebui tratate ca incidente izolate, ci ca probleme de management al infrastructurii digitale. Ce urmează la ADR Oficialul afirmă că, în ultimele luni, au fost încercate corecții punctuale — inclusiv în zona semnăturii electronice și prin încercarea de a opri „licitații și achiziții dubioase” — însă acestea „nu e suficient”, motiv pentru care a fost necesară schimbarea conducerii. Autoritatea pentru Digitalizarea României era condusă până acum de Dragoș–Cristian Vlad. În informațiile prezentate nu sunt precizate numele succesorului, pașii procedurali ai tranziției sau termene pentru „accelerarea” promisă a proiectelor. [...]
