Știri
Știri din categoria Digitalizare

Instructorii auto din Timișoara spun că refuzul cazierului digital a devenit regulă, după ce o candidată nu a fost primită la examenul pentru permis fiindcă a prezentat cazierul judiciar obținut online, prin aplicația Ministerului Afacerilor Interne (MAI), în format PDF.
Cazul relatat vizează o tânără din Timișoara care, la depunerea dosarului pentru examinare, a fost trimisă la o secție de poliție pentru a obține varianta fizică, „semnată și ștampilată”. Un timișorean, Paul Groza, a sesizat publicația după ce fiica sa ar fi fost refuzată la programarea de la 9.30 și a fost nevoită să revină cu documentul pe hârtie, obținut de la ghișeu.
„Au zis că nu e valabil și trebuie scos neapărat cazier original de la Poliție.”
Din relatarea lui Paul Groza, motivarea primită ar fi fost legată de prevenirea fraudei, pe fondul unor cazuri în care candidați ar fi falsificat documentul obținut din aplicație. În cazul descris, drumul până la poliție și întoarcerea la sala de examen ar fi durat aproximativ o jumătate de oră.
Prefectul județului Timiș, Cornelia Elena Micicoi, susține însă că astfel de situații ar trebui să fie excepții și doar pe fondul unor defecțiuni tehnice. Ea afirmă că angajații Serviciului Permise și Înmatriculări pot verifica în sistem cazierul obținut online și pot tipări un exemplar fizic, fără ca cetățenii să fie direcționați către Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) sau altă instituție.
În practică, instructorii auto și reprezentanții școlilor de șoferi consultați de Libertatea descriu un fenomen răspândit, care a ajuns să influențeze instrucțiunile date candidaților înainte de examen. Din declarațiile lor reiese că, în Timișoara, mulți cursanți sunt îndrumați să vină direct cu cazierul „ștampilat”, pentru a evita refuzul la depunerea dosarului.
Concret, aceștia reclamă următoarele situații recurente la examinare, conform relatărilor din articol:
Miza depășește un incident punctual: dacă documentele emise digital de o aplicație oficială sunt tratate neuniform la ghișeu, costul se transferă către cetățeni și școli (timp pierdut, reprogramări, aglomerație la poliție), iar digitalizarea rămâne, în esență, o etapă incompletă. În lipsa unei proceduri aplicate unitar, instructorii spun că „regula” neoficială ajunge să bată regulile sistemului.
Recomandate

TAROM permite de acum salvarea cărții de îmbarcare în Google Wallet , extinzând opțiunea digitală pentru pasagerii care folosesc telefoane Android, la o lună după ce funcția a fost introdusă pentru utilizatorii de iPhone prin Apple Wallet. Anunțul a fost făcut de companie pe pagina sa oficială de Facebook . Noua facilitate le permite pasagerilor să adauge cartea de îmbarcare direct în aplicația Google Wallet, disponibilă pe dispozitivele cu sistem Android. Practic, documentul necesar pentru accesul la zbor poate fi stocat în telefon și prezentat la control fără a mai fi nevoie de varianta tipărită sau de căutarea e-mailului de confirmare. Compania precizează că opțiunea pentru iOS, prin Apple Wallet, fusese deja implementată anterior, răspunzând astfel și întrebărilor venite din partea utilizatorilor în spațiul public online. Extinderea către Android aliniază operatorul român la practica deja adoptată de majoritatea companiilor aeriene internaționale. Ce înseamnă concret pentru pasageri: acces mai rapid la cartea de îmbarcare; reducerea utilizării documentelor pe hârtie; gestionarea mai simplă a documentelor de călătorie direct din telefon. Prin această actualizare, TAROM continuă procesul de digitalizare a serviciilor oferite călătorilor, într-un context în care aplicațiile de tip portofel electronic au devenit standard în industria aviatică. Măsura vizează simplificarea experienței în aeroport și reducerea timpilor de acces la poarta de îmbarcare. [...]

România devine prima țară din Europa care permite apeluri video la 112 , odată cu lansarea sistemului Next Generation 112, informează Știripesurse.ro . Noua tehnologie, aflată momentan în fază pilot în București și Ilfov, este destinată în primul rând persoanelor cu deficiențe de auz, dar urmează să fie extinsă treptat și pentru restul populației. Apelurile video la 112 vor permite comunicarea în limbaj mimico-gestual prin intermediul unui interpret, facilitând intervențiile rapide și eficiente. În viitor, această funcție va fi accesibilă tuturor, indiferent de dizabilitate sau tipul urgenței. Sistemul este adaptat specificului românesc, având o arhitectură unică în UE , cu un singur punct de coordonare pentru toate tipurile de urgențe. Potrivit lui Florin Feticu , șeful Serviciului de Telecomunicații Speciale pentru 112, noua tehnologie permite alertarea directă, printr-un singur click, a agențiilor responsabile cu intervenția și localizarea incidentului. Un alt beneficiu esențial al sistemului este precizia superioară în localizarea apelantului , independent de semnalul mobil, cu o marjă de eroare de doar câțiva metri – un progres considerabil față de metodele clasice. În prezent, timpul mediu de răspuns la un apel de urgență în România este de doar 6 secunde, iar preluarea completă a unui caz durează, în medie, 1 minut și 20 de secunde. Prin integrarea acestui sistem video, autoritățile mizează pe creșterea rapidității și calității răspunsului, dar și pe o mai bună incluziune a categoriilor vulnerabile. Implementarea Next Generation 112 marchează un moment important pentru digitalizarea serviciilor publice de urgență în România și plasează țara într-o poziție de pionierat la nivel european . Autoritățile speră ca extinderea națională să aibă loc cât mai curând, oferind un serviciu modern, eficient și adaptat nevoilor reale ale cetățenilor. [...]

Transformările rapide din sectorul bancar vor determina redirecționarea a circa 13.000 de miliarde de dolari către forme alternative de bani până în 2030 , informează Termene.ro . Această migrație masivă este determinată de inovații tehnologice, schimbări în comportamentul consumatorilor și noi reglementări financiare, cu efecte directe asupra rolului băncilor tradiționale. Conform unei analize McKinsey citate în articol, aproximativ 4.600 mld. dolari reprezintă bani cash sau depozite care ar putea fi convertite în monedă digitală . Acest proces va însemna o redistribuire fundamentală a valorii în cadrul sistemului financiar global și va schimba felul în care sunt oferite serviciile financiare. Cele șase tendințe care transformă sistemul bancar în 2026: Adopția crescută a banilor programabili și activelor digitale Apariția monedelor digitale ale băncilor centrale (CBDC) și a stablecoin-urilor influențează deja arhitectura plăților internaționale. Tehnologia blockchain permite plăți directe, cu costuri reduse, eliminând intermediarii. Accesul la servicii bancare prin canale integrate în ecosisteme digitale Serviciile financiare se mută în aplicații din afara sferei bancare, precum platforme e-commerce sau rețele sociale. Aceste „embedded finance” mută accentul de la bănci la furnizorii de tehnologie. Ascensiunea băncilor „invizibile” și descentralizate Băncile care oferă servicii în fundal, fără interfețe proprii, capătă teren. Aplicațiile financiare devin parte a altor platforme, oferind împrumuturi, plăți și conturi prin API-uri. Automatizarea radicală a operațiunilor bancare Inteligența artificială și învățarea automată reduc nevoia de intervenție umană în gestionarea riscurilor, creditelor și fraudelor. Se estimează că până în 2030, peste 50% dintre operațiunile interne ale băncilor ar putea fi complet automatizate. Schimbarea așteptărilor clienților și personalizarea în timp real Clienții cer soluții bancare instant, personalizate și integrate în viața lor digitală. Modelele predictive devin esențiale în înțelegerea și anticiparea comportamentului financiar. Presiuni de reglementare și securitate sporită Autoritățile de reglementare din întreaga lume impun noi standarde privind protecția datelor și transparența serviciilor digitale. Reglementarea activelor digitale devine o prioritate, în contextul riscurilor cibernetice și financiare emergente. Cum răspund băncile acestor schimbări? Instituțiile bancare mari încep să se adapteze prin parteneriate cu fintech-uri, investiții în infrastructură digitală și lansarea de platforme proprii pentru gestionarea activelor digitale. Totodată, băncile centrale accelerează testele pentru monedele digitale proprii, în timp ce marile platforme tehnologice își extind ofertele de servicii financiare. Pe măsură ce aceste tendințe se consolidează, rolul clasic al băncii ca intermediar financiar va fi tot mai mult pus sub semnul întrebării, fiind înlocuit cu modele descentralizate și automatizate. [...]

Peste 6.000 de seniori din 30 de localități din România au învățat cum să navigheze în siguranță online și să folosească smartphone-ul, prin programul Hi Digital – informează Fundația Vodafone într-un comunicat publicat pe 5 februarie 2026. Programul gratuit Hi Digital , derulat în 2025, și-a propus să reducă izolarea digitală a vârstnicilor, oferindu-le acestora instrumentele și încrederea necesare pentru a face față provocărilor tehnologice ale prezentului. 95% dintre participanți spun că acum recunosc mai ușor tentativele de fraudă și folosesc măsuri de siguranță digitală , iar 90% susțin că noile cunoștințe le-au îmbunătățit viața de zi cu zi. Ce au învățat seniorii? Atelierele s-au axat pe teme esențiale: siguranța digitală și identificarea înșelătoriilor online; setările de bază pentru protejarea dispozitivului; folosirea agendei telefonice; realizarea de fotografii și clipuri video; trimiterea de mesaje și apeluri video; personalizarea setărilor unui smartphone. Aceste activități i-au ajutat pe 86% dintre participanți să se apropie de cei dragi, comunicând mai frecvent prin mijloace digitale. Infrastructura și echipa Programul a fost implementat în parteneriat cu: 17 biblioteci din 30 de localități, Poliția Română (Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității), DGASMB și DGASPC Ilfov, Fundația Regală Margareta a României. Au fost implicați aproape 200 de traineri și peste 300 de voluntari , iar formarea acestora s-a făcut pe baza metodologiei Hi Digital, care pune accent pe empatie și răbdare. Sprijin continuu și resurse suplimentare Fundația Vodafone a creat un Ghid Hi Digital cu sfaturi utile pentru utilizarea telefoanelor inteligente, disponibil online. De asemenea, în 12 magazine Vodafone din țară, seniorii pot solicita asistență gratuită pentru probleme tehnice, totalizând deja aproape 1.000 de ore de ajutor digital. O inițiativă internațională Programul Hi Digital este implementat în mai multe țări europene – România, Anglia, Cehia, Irlanda, Luxemburg și Olanda – și este adresat persoanelor peste 65 de ani, încurajându-le să devină parte activă a societății digitale. Prin acest efort, Fundația Vodafone își reafirmă misiunea de a crea o societate mai incluzivă, în care nimeni nu este lăsat în urmă doar pentru că tehnologia pare inaccesibilă. [...]

Vicepremierul Oana Gheorghiu anunță lansarea unei platforme prin care cetățenii vor putea semnala blocaje și birocrație, iar sesizările vor fi centralizate cu ajutorul inteligenței artificiale și direcționate către instituțiile responsabile, potrivit Economedia . Inițiativa ar urma să includă și funcționarii publici, care vor fi invitați să transmită, la rândul lor, problemele pe care le observă în sistem. Platforma este prezentată ca un instrument de dialog cu cetățenii, mediul de afaceri și administrația, orientat pe dificultăți „pur și simplu birocratice”, nu pe discuții despre taxe. Obiectivul declarat este identificarea celor mai frecvente și mai grave zece blocaje în relația cu statul, astfel încât autoritățile să poată prioritiza intervențiile și să încerce rezolvarea lor, acolo unde este posibil, într-un interval scurt. Un punct de interes este standardizarea modului în care se aplică procedurile și legislația, după exemple invocate de vicepremier privind solicitări diferite de documente în funcție de oraș sau ghișeu. Oana Gheorghiu a sugerat că o parte dintre probleme ar putea ține de proceduri sau de aplicarea neuniformă a legii, iar centralizarea sesizărilor ar putea scoate la iveală tipare care să permită corecții administrative, nu neapărat schimbări legislative. Din perspectiva implementării, utilizatorii ar urma să completeze sesizarea printr-o interfață „prietenoasă” și să selecteze instituția vizată dintr-o listă. Vicepremierul a mai spus că sistemul este în lucru și că, după „antrenarea” unui model de inteligență artificială pentru clasificarea automată a problemelor, platforma ar putea genera și un răspuns, precum și un număr de urmărire (tracking number) pentru a vedea ce s-a întâmplat cu sesizarea; lansarea este estimată „în următoarele săptămâni”. [...]

Normele pentru semnătura electronică au fost deblocate printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial , potrivit Digi24 . Ministrul Economiei, Irineu Darău , spune că actul permite aplicarea efectivă a Legii nr. 214/2024 și extinde utilizarea semnăturii electronice avansate, cu „valoare juridică deplină”, pentru mai multe tipuri de documente. Miza este reducerea birocrației: mai puține drumuri la ghișeu și mai puțin timp pierdut, atât în relația cu statul, cât și în interacțiunile cu mediul privat. Ministrul a susținut că succesul reformei ar trebui măsurat în simplitatea procedurilor și în timpul economisit de oameni și companii, nu în numărul de acte normative publicate. Din informațiile transmise de oficialii ministerului, ordinul clarifică mecanismele de validare a documentelor semnate electronic, cu scopul de a crește certitudinea juridică pentru utilizatori și partenerii lor contractuali. Totodată, actul normativ include soluții de identificare la distanță, astfel încât obținerea semnăturii electronice să fie posibilă fără prezență fizică , pe baza unor standarde tehnice menite să prevină frauda și să protejeze integritatea datelor personale. În termeni practici, măsurile anunțate vizează înlocuirea unor pași birocratici cu proceduri digitale, automatizate și securizate, într-un cadru de supraveghere și control mai bine structurat. Potrivit ministerului, obiectivul este crearea unui „ecosistem digital de încredere” și transformarea semnăturii electronice dintr-un instrument folosit punctual într-un utilitar de zi cu zi, cu impact asupra competitivității economiei în piața unică digitală europeană. Principalele elemente menționate în legătură cu ordinul includ: deblocarea aplicării Legii semnăturii electronice ( Legea nr. 214/2024 ) prin publicarea ordinului în Monitorul Oficial; posibilitatea de a semna mai multe tipuri de documente cu semnătură electronică avansată, cu valoare juridică deplină; reguli de validare a documentelor semnate electronic, pentru o certitudine juridică mai mare; identificare la distanță pentru obținerea semnăturii, fără prezență fizică; standarde tehnice pentru prevenirea fraudei și protejarea datelor personale; structurarea activității de supraveghere și control. Ministrul a indicat și pașii următori: modificarea legii pentru alinierea la eIDAS 2.0 (cadrul european pentru identitate digitală și servicii de încredere) și ajustarea normelor subsecvente, astfel încât regulile să fie „simple, clare și ușor de aplicat în practică”. [...]