Știri
Știri din categoria Digitalizare
Instructorii auto din Timișoara spun că refuzul cazierului digital a devenit regulă, după ce o candidată nu a fost primită la examenul pentru permis fiindcă a prezentat cazierul judiciar obținut online, prin aplicația Ministerului Afacerilor Interne (MAI), în format PDF.
Cazul relatat vizează o tânără din Timișoara care, la depunerea dosarului pentru examinare, a fost trimisă la o secție de poliție pentru a obține varianta fizică, „semnată și ștampilată”. Un timișorean, Paul Groza, a sesizat publicația după ce fiica sa ar fi fost refuzată la programarea de la 9.30 și a fost nevoită să revină cu documentul pe hârtie, obținut de la ghișeu.
„Au zis că nu e valabil și trebuie scos neapărat cazier original de la Poliție.”
Din relatarea lui Paul Groza, motivarea primită ar fi fost legată de prevenirea fraudei, pe fondul unor cazuri în care candidați ar fi falsificat documentul obținut din aplicație. În cazul descris, drumul până la poliție și întoarcerea la sala de examen ar fi durat aproximativ o jumătate de oră.
Prefectul județului Timiș, Cornelia Elena Micicoi, susține însă că astfel de situații ar trebui să fie excepții și doar pe fondul unor defecțiuni tehnice. Ea afirmă că angajații Serviciului Permise și Înmatriculări pot verifica în sistem cazierul obținut online și pot tipări un exemplar fizic, fără ca cetățenii să fie direcționați către Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) sau altă instituție.
În practică, instructorii auto și reprezentanții școlilor de șoferi consultați de Libertatea descriu un fenomen răspândit, care a ajuns să influențeze instrucțiunile date candidaților înainte de examen. Din declarațiile lor reiese că, în Timișoara, mulți cursanți sunt îndrumați să vină direct cu cazierul „ștampilat”, pentru a evita refuzul la depunerea dosarului.
Concret, aceștia reclamă următoarele situații recurente la examinare, conform relatărilor din articol:
Miza depășește un incident punctual: dacă documentele emise digital de o aplicație oficială sunt tratate neuniform la ghișeu, costul se transferă către cetățeni și școli (timp pierdut, reprogramări, aglomerație la poliție), iar digitalizarea rămâne, în esență, o etapă incompletă. În lipsa unei proceduri aplicate unitar, instructorii spun că „regula” neoficială ajunge să bată regulile sistemului.
Recomandate
După cazul din Timișoara , unde un cazier digital emis de MAI a fost refuzat la examenul auto , Poliția anunță că nu mai solicită certificatul de cazier judiciar la depunerea cererii pentru obținerea permisului de conducere, verificarea urmând să fie făcută direct la ghișeu, potrivit unui comunicat citat de Biziday . Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări precizează că serviciile publice comunitare regim permise și înmatriculări (SPCRPCIV) nu mai cer prezentarea cazierului, indiferent dacă documentul este emis fizic sau în format electronic. Situația juridică a solicitantului va fi verificată pe loc, în sistem, pe baza consimțământului exprimat de acesta. ”În perioada următoare, vor fi implementate măsuri suplimentare de digitalizare și optimizare a fluxurilor, cu scopul de a face interacțiunea cu serviciile publice comunitare mai rapidă, mai simplă și mai accesibilă. Certificatele de cazier judiciar eliberate în formă electronică, obținute prin intermediul Portalului de servicii al M.A.I. – HUB M.A.I., sunt semnate cu semnătură electronică calificată şi sunt asimilate înscrisurilor autentice. Prin urmare, în conformitate cu legislația incidentă, un document electronic semnat cu semnătură electronică calificată produce efecte juridice numai în cazul în care este utilizat electronic. Totodată, menționăm faptul că, la nivelul DGPCÎ, se fac verificări cu privire la toate situațiile punctuale sesizate de către cetățeni referitoare la posibilele nerespectări ale prevederilor legale”, precizează instituția. Prin această schimbare: nu mai este necesară obținerea prealabilă a cazierului de la poliție; se reduc drumurile suplimentare și timpul de așteptare; cererile pot fi procesate imediat. Instituția arată că documentele emise electronic prin HUB-ul Ministerului Afacerilor Interne sunt semnate cu semnătură electronică calificată și produc efecte juridice atunci când sunt utilizate în format digital, conform legislației în vigoare. Reprezentanții Direcției anunță că vor continua măsurile de digitalizare și optimizare a fluxurilor, pentru a simplifica interacțiunea cu serviciile de permise și înmatriculări, și că verifică eventualele situații în care prevederile legale nu sunt aplicate unitar la nivel local. [...]
Guvernul mizează pe „tripleta” identitate electronică–semnătură–portofel digital ca infrastructură de bază pentru servicii publice și private , iar ținta declarată este un „salt digital major” în 2026–2027, potrivit news.ro . Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Irineu Darău , spune că accelerarea digitalizării administrației „se va face de la sine” dacă România reușește să implementeze pe scară largă trei componente: cartea de identitate electronică , o semnătură electronică „democratizată” (ușor accesibilă) și un portofel digital (wallet) pentru documente. Ce înseamnă „tripleta” și de ce contează operațional În viziunea ministrului, combinația dintre cele trei ar crea un „portofel digital cu acte” și documente oficiale care pot fi utilizate și semnate, atât prin aplicații ale statului, cât și prin aplicații private. Un element important, subliniat de Darău, este ca și sectorul privat să poată dezvolta soluții compatibile. Obligație europeană și țintă: utilizare în masă Darău a indicat că wallet-ul este „și o obligație europeană” și a susținut că prioritatea pentru acest an este tocmai implementarea combinației „wallet, semnătură și identitate digitală”. Dacă soluția este „bine făcută” și „extensibilă”, ar trebui să ajungă să fie folosită de „aproape orice cetățean, orice instituție și orice companie privată”, conform declarațiilor sale. Context: ce nu a funcționat până acum Ministrul a evaluat critic abordările anterioare, afirmând că România a încercat până acum „o digitalizare multianuală și cumva abruptă”, fără succes. În acest context, el și-a exprimat încrederea că implementarea rapidă și corectă a wallet-ului, împreună cu celelalte componente, ar putea declanșa o accelerare a digitalizării. Declarațiile au fost făcute vineri, într-o conferință de presă în județul Mureș. [...]
CEC Bank extinde deschiderea de cont 100% online și către diaspora, mizând pe reducerea costurilor și a fricțiunii operaționale pentru clienți, potrivit Economica . Banca spune că procesul poate fi făcut direct din telefon, iar cardul virtual devine disponibil imediat, în timp ce cardul fizic este livrat ulterior. „Digitalizarea înseamnă, înainte de toate, simplitate pentru client. Prin noul nostru flux 100% online, deschiderea unui cont la CEC Bank se poate face rapid, direct din telefon, iar cardul virtual este disponibil imediat. În același timp, soluția răspunde și nevoilor românilor din diaspora, care își pot deschide cont la distanță și pot rămâne conectați ușor la serviciile bancare din România. Este un pas firesc în strategia noastră de a oferi servicii bancare moderne, ușor de accesat și adaptate stilului de viață actual”, a declarat Mugur Podaru , director al Direcției Operațiuni la Distanță din CEC Bank. Ce aduce nou fluxul digital: cont la distanță și card virtual în aceeași zi Noul flux presupune deschiderea integral online a contului, inclusiv pentru românii din diaspora. La finalizarea procesului, clientul primește Pachetul Visa MultiCurrency, care include card de debit virtual (utilizabil imediat în aplicația CEC app – Mobile Banking), card de debit fizic și acces la conturi în mai multe valute, utile pentru cei care lucrează sau trăiesc în străinătate. Valutele disponibile sunt: lei (automat), euro, dolari SUA, coroane suedeze, zloți, forinți, lire sterline, coroane daneze, franci elvețieni și dolari canadieni. Conturile în valută pot fi deschise și direct din aplicația de mobile banking. Cine poate folosi serviciul în această etapă Procesul se adresează, deocamdată, cetățenilor români care au împlinit 18 ani, sunt beneficiari reali ai fondurilor, nu sunt persoane expuse public și nu sunt cetățeni SUA. Serviciul poate fi utilizat atât din România, cât și din străinătate. Structura de comisioane: „zero” pe administrare și utilizare de bază CEC Bank indică o listă de costuri și comisioane cu „zero” pentru utilizarea curentă, inclusiv: zero comision lunar de administrare pentru cardul de debit; zero comision pentru contul curent în lei; zero comision pentru conturile în valută; zero comision pentru CEC app – Mobile Banking; zero comision la retragerile de numerar de la ATM-urile CEC Bank; zero comision pentru retrageri în limita a 1.000 lei/lună la ATM-urile altor bănci din România sau din străinătate (cu mențiunea că unele ATM-uri sau POS-uri din străinătate pot percepe comisioane proprii). Banca mai precizează că poate fi folosit orice număr de telefon, românesc sau străin (cu prefix selectabil), iar aplicația permite adăugarea conturilor externe de la alte bănci. Schimbul valutar se face „la curs avantajos”, direct din aplicație, conform informațiilor publicate. [...]
Vânzarea bunurilor sechestrate de ANAF trece online , iar schimbarea poate reduce blocajele administrative și riscurile de favoritism în valorificarea activelor confiscate, potrivit mediafax.ro . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că bunurile sunt scoase la licitație pe platforma elicitatii.anaf.ro, într-un sistem pe care îl descrie drept „transparent”. Nazare afirmă că noua platformă schimbă modul de gestionare a bunurilor confiscate de stat, prin publicarea online a bunurilor sechestrate și prin eliminarea circuitului pe hârtie, care ar fi dus în trecut la întârzieri. „Gata, s-a terminat cu bunurile sechestrate care erau undeva uitate prin hârtii. Toate bunurile sechestrate ale ANAF-ului sunt acum online pe o platformă digital – elicitatii.anaf.ro. Ce putem garanta e următorul lucru, că nu vor mai fi pile, nu vor mai fi hârtii, nu vor mai fi întârzieri.” Ce se schimbă operațional Ministrul susține că mecanismul este „integrat digital” de la momentul aplicării sechestrului până la publicarea bunurilor pe platformă, cu scopul de a elimina blocajele administrative și întârzierile. Totodată, el afirmă că participarea la licitații se face fără intermediari, iar utilizatorii pot licita direct pentru bunuri diverse, de la obiecte de valoare la active imobiliare sau mijloace de transport, provenite din dosare de fraudă sau infracțiuni economice. „Tu decizi, tu stabileşti preţul, tu licitezi şi tu obţii aceste bunuri, care pot fi ceasuri, maşini, terenuri, toate obţinute prin furt şi fraudă şi pentru prima oară disponibile online pentru toţi românii într-un mod transparent.” Indiciu de interes public: trafic ridicat la lansare Potrivit ANAF, platforma a atras „aproximativ 14 milioane de accesări în 24 de ore” de la lansare, un semnal de interes ridicat pentru noul canal digital de vânzare. În același mesaj, Nazare spune că există „foarte multe bunuri” care sunt în curs de inventariere și urcare pe platformă, ceea ce sugerează că oferta ar urma să se extindă pe măsură ce procesul de ordonare și publicare avansează. [...]
Rețele Electrice România a lansat o licitație de până la 45 milioane de lei pentru digitalizarea rețelei de distribuție, potrivit Economica.net . Proiectul vizează modernizarea infrastructurii digitale și înlocuirea actualului sistem GIS (sistem informatic geografic) cu o platformă nouă, adaptată cerințelor operaționale și de securitate cibernetică. Inițiativa urmărește să susțină atât nevoile curente ale operatorului de distribuție, cât și schimbările din piață, inclusiv creșterea numărului de prosumatori (clienți care consumă și produc energie). Compania spune că noua platformă ar trebui să îmbunătățească administrarea rețelei și fluxul de date între sistemele interne. Ce include proiectul și cum se va integra în sistemele existente Noua platformă GIS&Topology va avea componente software standard și o aplicație mobilă dedicată, concepute să funcționeze integrat cu sistemele existente ale companiei, inclusiv cu platforma AADMS și alte aplicații operaționale. Soluția este gândită pentru interoperabilitate cu sisteme de gestiune a activelor, de măsurare inteligentă și de monitorizare a rețelei. „Acest proiect reprezintă un pas esențial în accelerarea procesului nostru de digitalizare și în construirea unei rețele electrice inteligente, flexibile și pregătite pentru viitor.” Prin achiziția unui nou sistem geografic integrat, compania urmărește o evidență centralizată a topologiei activelor și o vizualizare detaliată a infrastructurii în format digital. În practică, sistemul ar urma să permită acces rapid la informații despre echipamente, actualizarea datelor direct din teren prin aplicația mobilă și utilizarea unor instrumente pentru proiectare și simulare a rețelelor electrice. Datele acoperite, securitatea cibernetică și calendarul de implementare Platforma va integra un volum extins de date operaționale, care acoperă aproximativ 136.000 de kilometri de linii electrice, sute de stații și peste 26.500 de posturi de transformare, cu elementele componente. Compania indică faptul că această bază de date ar trebui să permită analize mai rapide privind starea rețelei și să sprijine estimarea costurilor prin integrarea cu alte sisteme interne. Un element central este securitatea cibernetică, soluția urmând să fie dezvoltată și implementată conform principiului „cyber security by design” (securitate cibernetică integrată încă din faza de proiectare) și să respecte standarde internaționale relevante. Totodată, sistemul va asigura o integrare bidirecțională cu AADMS, pentru schimb de date prin standarde moderne, cu impact asupra proceselor de monitorizare, control și intervenție. Durata estimată pentru implementare este de 17 luni de la semnarea contractului, urmată de o perioadă de tranziție și suport operațional de încă 7 luni. Rețele Electrice România operează rețele de circa 136.000 de kilometri în Muntenia (inclusiv București), Banat și Dobrogea, acoperind aproximativ o treime din piața locală de distribuție, cu 293 de stații de transformare și peste 26.000 de posturi. Înlocuirea sistemului GIS actual cu o platformă GIS&Topology nouă, cu aplicație mobilă pentru actualizări din teren Integrare cu AADMS și interoperabilitate cu sisteme de active, măsurare inteligentă și monitorizare a rețelei Integrarea datelor pentru aproximativ 136.000 km de linii electrice, sute de stații și peste 26.500 de posturi de transformare Implementare estimată la 17 luni, plus 7 luni tranziție și suport operațional Dezvoltare cu accent pe „cyber security by design” și respectarea standardelor internaționale relevante în domeniu [...]
Ministerul Finanțelor propune digitalizarea bonului fiscal până la 1 noiembrie 2026 , potrivit Mediafax , printr-un proiect de Hotărâre de Guvern care actualizează normele de utilizare a aparatelor de marcat electronice fiscale. Măsurile vizează modernizarea sistemului caselor de marcat și simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în contextul reglementărilor privind e-Factura și al digitalizării ANAF. În esență, bonul fiscal ar urma să devină un document digital, cu elemente suplimentare precum cod QR și identificatori unici, iar datele ar urma să fie transmise către ANAF. „Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații.” Conform proiectului, operatorii economici ar avea termen până la 1 noiembrie 2026 pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF. Ministerul Finanțelor leagă schimbările de integrarea aparatelor de marcat în „ecosistemul digital fiscal”, inclusiv prin actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF și corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală. Printre modificările menționate se află și flexibilizarea emiterii bonului pentru plățile cu cardul, în sensul că bonul fiscal nu ar mai fi obligatoriu în format tipărit, putând fi generat electronic și oferit la cererea clientului. Proiectul mai include actualizarea codurilor CAEN la CAEN Rev. 3 și reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală de la 10 ani la 5 ani. Ministerul Finanțelor susține că pachetul urmărește nu doar o actualizare tehnică, ci și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme, prin păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și eliminarea unor obligații considerate inutile. Următorul pas este parcurgerea procesului de adoptare a Hotărârii de Guvern, în forma care va rezulta după consultări și avizări. [...]
