Știri
Știri din categoria Digitalizare
Cloudul Privat Guvernamental intră în etapa operațională, potrivit Digi24, iar autoritățile și furnizorii implicați îl prezintă drept o schimbare de infrastructură menită să reducă fragmentarea sistemelor IT din administrație și să permită servicii publice digitale care „comunică” între ele.
În contextul în care multe servicii publice se bazează încă pe sisteme vechi, costisitoare și greu de integrat, articolul indică drept probleme principale lipsa interoperabilității (capacitatea sistemelor de a face schimb de date), standarde inegale de securitate cibernetică și duplicarea infrastructurii între instituții. Cloudul Privat Guvernamental este descris ca un cadru tehnic și de guvernanță a datelor care ar trebui să susțină servicii online mai rapide și mai ușor de folosit.
Pe componenta de „Cloud Intern”, Metaminds, împreună cu partenerii săi, a implementat o soluție IT „complexă”, formată din peste 1.000 de componente (infrastructură hardware, aplicații software și procese de instalare, configurare și punere în funcțiune), integrate prin soluții de automatizare și management. Conform articolului, soluțiile au fost configurate după cerințele Serviciului de Telecomunicații Speciale și instalate în patru centre de date, în București, Timiș, Brașov și Sibiu, pentru continuitate operațională la nivel național.
Digi24 consemnează și principalele efecte așteptate, prezentate ca beneficii ale cloudului guvernamental:
În paralel, este menționat proiectul „Migrarea aplicațiilor și sistemelor informatice în cloud (MAS IC)”, implementat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (beneficiar) împreună cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (coordonator de reforme și investiții), care prevede migrarea a minimum 30 de aplicații și sisteme IT&C până în iunie 2026. Metaminds este indicată ca unul dintre furnizorii de servicii de tehnologie implicați, iar migrarea este asociată cu un schimb de date mai eficient între instituții și acces mai simplu la documente și servicii online, în condiții de siguranță sporite.
Recomandate
14,7 milioane de lei din PNRR pentru Cloudul Guvernamental au devenit cost la bugetul de stat , după ce fosta conducere a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) ar fi folosit fonduri europene destinate investițiilor tehnice pentru plata salariilor, cheltuieli neeligibile, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, citate de Economedia . Darău susține că banii au fost alocați prin PNRR pentru investiții tehnice în Cloudul Guvernamental, însă ar fi fost redirecționați către salarii, ceea ce ar fi dus la pierderea finanțării europene și la transferarea „notei de plată” către contribuabili. Într-o postare pe Facebook, ministrul a indicat fosta conducere a ADR „sub Dragoș Vlad” drept responsabilă pentru această situație. Impact operațional: întârzieri și risc pentru infrastructura critică Dincolo de suma pierdută, ministrul interimar afirmă că lipsa unui plan de continuitate pentru echipa tehnică ce administrează infrastructura Cloudului Guvernamental a generat „întârzieri, blocaje și haos administrativ”. Potrivit acestuia, specialiștii esențiali pentru funcționarea Cloudului Guvernamental ar fi fost „lăsați complet în aer”, în contextul evoluției situației. Context juridic și reacția actualei conduceri Darău a mai spus că există o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), iar banii trebuie returnați. Separat, pe 20 mai, președintele ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, a anunțat că a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, solicitând cercetarea fostului șef al instituției, Dragoș Cristian Vlad, pentru abuz în serviciu. Plângerea a venit după ce, la 15 mai, a fost anulată o procedură de achiziție publică legată de proiectul „Platforma Națională de Interoperabilitate”, pe motivul identificării unor nereguli și abateri de la cadrul legal aplicabil achizițiilor publice. Dragoș Cristian Vlad, președinte al ADR din 2022, a fost demis din funcție la 1 mai, în acest an. [...]
Platforma de interoperabilitate de 164,4 milioane lei riscă întârzieri și blocaje după un val de plângeri penale , pe fondul anulării licitației și al reluării procedurilor, potrivit HotNews . Proiectul ar trebui să conecteze bazele de date ale statului și să permită schimbul automat de informații între instituții, însă disputa dintre actuala și fosta conducere a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) a ajuns în zona penală. Noul președinte al ADR, Cătălin Giulescu, a depus miercuri, 20 mai, o plângere penală împotriva fostului șef al instituției, Dragoș Vlad, acuzându-l de abuz în serviciu. Demersul vine după ce, pe 15 mai 2026, Giulescu a dispus anularea procedurii de achiziție publică pentru „Platforma Națională de Interoperabilitate” (PNI), invocând nereguli și abateri de la legislația achizițiilor publice. Miza: reluarea licitației, dar cu risc de întârziere a investiției ADR susține că licitația a fost lansată „prematur”, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. În esență, la data publicării anunțului (10 februarie 2026) nu exista o hotărâre de guvern privind necesitatea și oportunitatea cheltuielilor de investiții pentru proiect, act considerat obligatoriu pentru a deschide dreptul legal de a angaja cheltuieli din bugetul public. Instituția afirmă că fostul președinte ar fi ignorat atât solicitarea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) de suspendare a procedurilor, cât și prevederi din Legea 500/2002 privind finanțele publice, care impun aprobarea de către Guvern a documentațiilor pentru investiții finanțate din fonduri publice peste pragul de 100 de milioane lei. Pe de altă parte, ADR spune că licitația va fi reluată: Giulescu a emis pe 20 mai o decizie de reluare a procedurilor necesare pentru ca investiția să se poată realiza „cu respectarea cadrului legal” și în condiții care să asigure cheltuirea „judicioasă” a fondurilor publice. Cât costă proiectul și cum este finanțat Valoarea totală a PNI este de peste 164,4 milioane lei. Structura finanțării indicată în articol: valoare eligibilă nerambursabilă FEDR: 123,2 milioane lei; valoare eligibilă nerambursabilă din bugetul național: peste 41,1 milioane lei. În paralel, HotNews notează că procedura de achiziție a fost lansată în 10 februarie 2026 în SEAP , iar valoarea estimată a contractului IT este de peste 123,8 milioane lei (circa 25 milioane euro, aprox. 125 milioane lei), finanțat cu fonduri europene. Trei grupuri de firme au depus oferte, potrivit datelor din SEAP. Plângeri încrucișate la vârful ADR și acuzații de presiuni Cu o zi înainte de plângerea lui Giulescu, Dragoș Vlad a depus, la rândul său, o plângere penală împotriva vicepremierului interimar Oana Gheorghiu și a ministrului interimar al Digitalizării, Irineu Darău, acuzând „presiuni repetate” pentru încălcarea legii în achiziții publice și presiuni pentru găsirea unor soluții de colaborare cu grupul de societăți Schwartz, potrivit Mediafax. În document, Vlad reclamă, între altele, riscul de pierdere a fondurilor nerambursabile și descrie presiuni legate de achiziții și de o posibilă colaborare cu grupul Schwartz. Oana Gheorghiu a reacționat public, afirmând că speră ca procurorii să analizeze „urgent” faptele invocate, pe care le descrie drept „o perdea de fum”. De ce a fost anulată licitația: legalitate și soluție tehnică Irineu Darău a susținut că motivul principal al anulării a fost lipsa hotărârii de guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici. HotNews arată însă că un astfel de act fusese inițiat în noiembrie 2025 de fostul ministru al Digitalizării Radu Miruță, dar nu a mai fost aprobat de Guvern după schimbarea portofoliilor. Darău a invocat și motive tehnice: lipsa consultărilor și riscul ca statul să fie împins către tehnologii „închise, de tip proprietar (COTS)”, cu costuri de mentenanță considerate nesustenabile, plus necorelarea cu noul Regulament European de Interoperabilitate (UE 2024/903). Ce urmează Din informațiile prezentate, proiectul intră într-o etapă de reluare a procedurilor de achiziție, în timp ce conflictul instituțional a escaladat în plângeri penale. Pe termen scurt, miza operațională este repornirea licitației în condiții care să evite blocaje juridice la semnarea contractului, dar articolul nu indică un calendar pentru relansare sau pentru finalizarea platformei. [...]
Ministrul Economiei a anunțat demiterea șefului Autorității pentru Digitalizarea României, invocând blocaje și probleme de management în proiecte IT publice. Potrivit Economedia , Irineu Darău spune că decizia a fost luată împreună cu premierul și vicepremierul Oana Gheorghiu și o prezintă drept un „reset” necesar pentru relansarea digitalizării administrației. În mesajul public, Darău afirmă că digitalizarea statului „a stagnat în ultimii ani”, iar efectele se văd în funcționarea serviciilor publice folosite de cetățeni. El nu a detaliat un calendar sau un pachet complet de măsuri, dar a susținut că „nu se mai poate continua cu frâna de mână trasă”. Problemele invocate: proiecte întârziate, platforme cu erori și achiziții contestate Ministrul a indicat o serie de disfuncționalități și derapaje pe care le leagă de conducerea ADR și de modul de administrare a proiectelor: dificultăți și întârzieri la proiecte precum Cloudul Guvernamental , inclusiv pierderea în instanță a finanțării pentru specialiști, situație pe care o numește „gestiune financiară dezastruoasă”; lansarea unor platforme „cu erori majore”, greu de folosit pentru cetățeni; încercări de inițiere a unor achiziții mari „fără bază legală”; comunicare publică ce ar fi indus ideea că „s-au pierdut” zeci de milioane de euro, deși ar fi fost vorba despre economii, ceea ce ar fi alimentat confuzie și neîncredere; refuzul de a furniza date către ministerul coordonator și un climat în care „subalternii refuză monitorizări”, pe care îl descrie drept insubordonare și lipsă de transparență. Darău a mai spus că blocajele la platforme precum Ghișeul.ro sau SEAP nu ar trebui tratate ca incidente izolate, ci ca probleme de management al infrastructurii digitale. Ce urmează la ADR Oficialul afirmă că, în ultimele luni, au fost încercate corecții punctuale — inclusiv în zona semnăturii electronice și prin încercarea de a opri „licitații și achiziții dubioase” — însă acestea „nu e suficient”, motiv pentru care a fost necesară schimbarea conducerii. Autoritatea pentru Digitalizarea României era condusă până acum de Dragoș–Cristian Vlad. În informațiile prezentate nu sunt precizate numele succesorului, pașii procedurali ai tranziției sau termene pentru „accelerarea” promisă a proiectelor. [...]
România își leagă accelerarea digitalizării de implementarea rapidă a „portofelului digital” european , mizând pe un pachet format din wallet, semnătură și identitate digitală, potrivit Agerpres . Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău , a spus la Târgu Mureș că 2026 și 2027 ar trebui să aducă un „salt digital major”, iar cheia este implementarea „bine și repede” a acestui trio. Miza, din perspectiva impactului operațional, este ca digitalizarea să nu mai depindă de proiecte „multianuale” care „se pare că n-au mers în România”, ci să fie împinsă de o infrastructură de bază folosită pe scară largă de cetățeni, instituții și companii. „Tripleta” pe care Guvernul vrea să o deblocheze în 2026 Ministrul a indicat drept prioritate pentru acest an deblocarea și implementarea unei „triplete”: semnătură digitală „democratizată” , adică ușor accesibilă; cartea de identitate electronică folosită cât mai larg; wallet-ul (portofelul digital) , descris ca obligație europeană, care ar urma să permită păstrarea și utilizarea documentelor oficiale în format digital. În explicația ministrului, wallet-ul ar funcționa ca un „portofel digital” cu acte sau „hârtii oficiale”, care pot fi folosite și semnate prin aplicații ale statului sau aplicații private. Ce se schimbă pentru companii: acces și dezvoltare în zona privată Un element relevant pentru mediul privat este că, potrivit declarațiilor, soluția ar trebui să permită și dezvoltarea de aplicații de către companii . Darău a punctat explicit importanța ca sistemul să fie construit astfel încât să „permită și privaților să dezvolte”. În același timp, ministrul a susținut că, dacă wallet-ul este implementat „bine” și este „extensibil”, ar trebui să ajungă să fie folosit de „aproape orice cetățean, orice instituție și orice companie privată”. De ce contează: „lacătul” care poate declanșa digitalizarea accelerată Darău a descris wallet-ul drept punctul care poate „deschide” o digitalizare accelerată, inclusiv pe baza experienței sale în software: „Cred că va fi punctul sau lacătul care, dacă se va deschide, se va întâmpla un fel de digitalizare accelerată de la sine.” În logica prezentată, odată ce identitatea digitală, semnătura și portofelul digital devin funcționale și utilizabile pe scară largă, restul serviciilor digitale ar urma să se dezvolte mai rapid, pe o fundație comună. Ce urmează Din informațiile transmise, ținta imediată este ca în 2026 să fie „deblocată” și implementată combinația wallet–semnătură–identitate digitală, cu implicarea mai multor instituții, inclusiv Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Materialul nu oferă un calendar detaliat sau termene intermediare pentru livrare. [...]
Digitalizarea administrației fiscale din Grecia a redus puternic necolectarea TVA și a împins plățile online spre 100% , arată un raport al FMI citat de Economedia . Reformele începute treptat din 2010 și accelerate după 2018–2019 au transformat interacțiunea contribuabililor cu fiscul într-un proces aproape complet electronic, cu efecte directe asupra conformării și veniturilor publice. Potrivit publicației elene Business Daily , FMI descrie Grecia drept un model în tranziția digitală a administrațiilor fiscale din UE, în contextul unei modernizări mai ample a sectorului public. Ce s-a schimbat operațional: depuneri și plăți aproape integral digitale Raportul FMI notează că, la începutul lui 2020, aproape toate tranzacțiile cu birourile fiscale și vamale se desfășurau electronic, iar pandemia a accelerat digitalizarea. Câteva repere din datele citate: depunerea electronică a declarațiilor de TVA a ajuns la 100% în 2022 ; pentru declarațiile de impozit pe profit, rata a fost de 99,9% încă din 2021 ; plata electronică a impozitelor a urcat de la 86,6% în 2018 la 99,2% în 2023 , cu cea mai mare creștere între 2021 și 2022; în 2018–2023, ratele de depunere electronică pentru impozitul pe venit și TVA au depășit mediile UE și OCDE, cu niveluri deosebit de ridicate la persoane fizice. De ce contează economic: „decalajul TVA” s-a comprimat puternic Un indicator central este reducerea „decalajului TVA” (procentul de TVA necolectat) de la 30% în 2011 la 9% în 2024 , evoluție pe care Comisia Europeană o caracterizează drept o „realizare semnificativă în reducerea neconformității”, potrivit textului citat. În paralel, FMI indică o creștere a raportului dintre veniturile fiscale și PIB la 28% în 2025 , de la 20,5% în 2009 , menționând că, deși dinamica reflectă și schimbări economice mai ample, îmbunătățirile administrației fiscale au avut un rol cheie în lărgirea bazei de impozitare și în consolidarea încrederii în sistem. Instrumentele digitale și noile obligații pentru companii Un element important a fost platforma myAADE , introdusă în septembrie 2021, care a înlocuit myTAXISnet și a centralizat accesul la servicii digitale, inclusiv la registrele electronice myDATA . Conform raportului, toate întreprinderile sunt obligate să transmită datele contabile către myDATA, iar declarațiile de TVA și de impozit pe profit precompletate (pe baza datelor introduse electronic) au îmbunătățit conformitatea. În plus, sunt menționate două măsuri cu impact direct asupra raportărilor și plăților: din mai 2024 , utilizarea obligatorie a terminalelor POS și conectarea acestora la casele de marcat; din ianuarie 2025 , nu vor mai fi permise discrepanțe între veniturile și cheltuielile declarate de întreprinderi, în logica unei conformări „în timp real”. Guvernanță: autonomia autorității fiscale ca accelerator al digitalizării FMI consideră esențială crearea Autorității Independente pentru Venituri Publice (AADE), care și-a început activitatea la 1 ianuarie 2017, descrisă drept cea mai importantă reformă din perioada 2013–2017. În raport este reținută ideea că schimbarea a modificat „stimulentele și responsabilitatea” decizională, permițând progrese în zona de personal, management al riscurilor și digitalizare. „Reformele au creat un cerc virtuos: o mai bună guvernanță fiscală a permis digitalizarea, care a îmbunătățit conformitatea, consolidând veniturile publice și credibilitatea fiscală a țării.” Ce urmează: integrarea IA și a analizei de date în control și servicii Următoarea etapă, potrivit FMI, este menținerea rezultatelor prin integrarea unor tehnologii noi – inclusiv inteligența artificială și analiza datelor – în gestionarea riscurilor și în îmbunătățirea serviciilor pentru contribuabili. Mesajul instituției, conform textului citat, este că agenda de reforme „nu s-a încheiat”, însă experiența Greciei oferă lecții pentru alte state care urmăresc reforme fiscale. [...]
Aplicația iBon a ANAF a trecut de 2.200 de conturi în primele trei zile , un semnal că instrumentele digitale simple pot accelera interacțiunea contribuabililor cu administrația fiscală și pot crește capacitatea de raportare a neregulilor din comerț, potrivit Mediafax . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a transmis că, în același interval, au fost realizate peste 2.000 de scanări de bonuri fiscale prin aplicație. Mesajul a fost publicat pe Facebook. Ce face iBon și de ce contează operațional iBon este prezentată drept prima aplicație ANAF dedicată cetățenilor și are rolul de a permite verificarea bonurilor fiscale direct de pe telefon, prin scanare, pentru compararea datelor. Pe lângă verificare, aplicația include și o funcție de sesizări. Potrivit ministrului, utilizatorii au trimis deja „zeci de sesizări” legate de situații întâlnite în relația cu comercianții, inclusiv cazuri în care nu a fost emis bon fiscal sau au existat probleme la plata cu cardul. Disponibilitate și pașii următori Aplicația este gratuită, a fost lansată luni și este disponibilă în Google Play și App Store. Ministerul Finanțelor spune că iBon urmează să fie îmbunătățită constant, pe baza feedbackului primit de la utilizatori. În mesajul său, Nazare a legat utilizarea aplicației de creșterea așteptărilor față de serviciile publice digitale și de transparența în relația cu statul. [...]
