Știri
Știri din categoria Digitalizare

Cloudul Privat Guvernamental intră în etapa operațională, potrivit Digi24, iar autoritățile și furnizorii implicați îl prezintă drept o schimbare de infrastructură menită să reducă fragmentarea sistemelor IT din administrație și să permită servicii publice digitale care „comunică” între ele.
În contextul în care multe servicii publice se bazează încă pe sisteme vechi, costisitoare și greu de integrat, articolul indică drept probleme principale lipsa interoperabilității (capacitatea sistemelor de a face schimb de date), standarde inegale de securitate cibernetică și duplicarea infrastructurii între instituții. Cloudul Privat Guvernamental este descris ca un cadru tehnic și de guvernanță a datelor care ar trebui să susțină servicii online mai rapide și mai ușor de folosit.
Pe componenta de „Cloud Intern”, Metaminds, împreună cu partenerii săi, a implementat o soluție IT „complexă”, formată din peste 1.000 de componente (infrastructură hardware, aplicații software și procese de instalare, configurare și punere în funcțiune), integrate prin soluții de automatizare și management. Conform articolului, soluțiile au fost configurate după cerințele Serviciului de Telecomunicații Speciale și instalate în patru centre de date, în București, Timiș, Brașov și Sibiu, pentru continuitate operațională la nivel național.
Digi24 consemnează și principalele efecte așteptate, prezentate ca beneficii ale cloudului guvernamental:
În paralel, este menționat proiectul „Migrarea aplicațiilor și sistemelor informatice în cloud (MAS IC)”, implementat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (beneficiar) împreună cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (coordonator de reforme și investiții), care prevede migrarea a minimum 30 de aplicații și sisteme IT&C până în iunie 2026. Metaminds este indicată ca unul dintre furnizorii de servicii de tehnologie implicați, iar migrarea este asociată cu un schimb de date mai eficient între instituții și acces mai simplu la documente și servicii online, în condiții de siguranță sporite.
Recomandate

Guvernul a lansat platforma „Fără hârtie”, unde cetățenii pot reclama birocrația , potrivit unui anunț publicat de Digi24 . Noul instrument online, disponibil la adresa fara-hartie.gov.ro, permite persoanelor fizice, juridice și funcționarilor publici să semnaleze proceduri greoaie, cereri redundante de documente sau servicii care nu sunt digitalizate. Platforma colectează sesizările, le validează și le publică, iar utilizatorii pot urmări în timp real stadiul soluționării. La fiecare 30 de zile, Guvernul centralizează cele mai frecvente zece probleme și le transmite instituțiilor competente prin intermediul Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației. Dacă sunt necesare modificări legislative, cazurile ajung în grupuri de lucru care includ reprezentanți ai administrației, mediului asociativ și mediului de afaceri. Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că platforma are rolul de a identifica punctual „ce-i doare cel mai des și mai rău pe cetățeni” în relația cu statul, astfel încât problemele recurente să fie prioritizate. Inițiativa se bazează pe mai multe principii: „O singură dată” – instituțiile nu mai solicită aceleași informații repetat; „Digital din start” – serviciile publice trebuie să fie accesibile online; interoperabilitate între instituții; transparență și centrare pe utilizator; accesibilitate pentru toți cetățenii. Platforma a fost dezvoltată cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale, care asigură funcționarea și protecția datelor. Prin acest mecanism, Executivul încearcă să transforme reclamațiile individuale în măsuri concrete de simplificare administrativă și digitalizare, într-un context în care reducerea birocrației rămâne o promisiune constantă a reformei statului. [...]

După cazul din Timișoara , unde un cazier digital emis de MAI a fost refuzat la examenul auto , Poliția anunță că nu mai solicită certificatul de cazier judiciar la depunerea cererii pentru obținerea permisului de conducere, verificarea urmând să fie făcută direct la ghișeu, potrivit unui comunicat citat de Biziday . Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări precizează că serviciile publice comunitare regim permise și înmatriculări (SPCRPCIV) nu mai cer prezentarea cazierului, indiferent dacă documentul este emis fizic sau în format electronic. Situația juridică a solicitantului va fi verificată pe loc, în sistem, pe baza consimțământului exprimat de acesta. ”În perioada următoare, vor fi implementate măsuri suplimentare de digitalizare și optimizare a fluxurilor, cu scopul de a face interacțiunea cu serviciile publice comunitare mai rapidă, mai simplă și mai accesibilă. Certificatele de cazier judiciar eliberate în formă electronică, obținute prin intermediul Portalului de servicii al M.A.I. – HUB M.A.I., sunt semnate cu semnătură electronică calificată şi sunt asimilate înscrisurilor autentice. Prin urmare, în conformitate cu legislația incidentă, un document electronic semnat cu semnătură electronică calificată produce efecte juridice numai în cazul în care este utilizat electronic. Totodată, menționăm faptul că, la nivelul DGPCÎ, se fac verificări cu privire la toate situațiile punctuale sesizate de către cetățeni referitoare la posibilele nerespectări ale prevederilor legale”, precizează instituția. Prin această schimbare: nu mai este necesară obținerea prealabilă a cazierului de la poliție; se reduc drumurile suplimentare și timpul de așteptare; cererile pot fi procesate imediat. Instituția arată că documentele emise electronic prin HUB-ul Ministerului Afacerilor Interne sunt semnate cu semnătură electronică calificată și produc efecte juridice atunci când sunt utilizate în format digital, conform legislației în vigoare. Reprezentanții Direcției anunță că vor continua măsurile de digitalizare și optimizare a fluxurilor, pentru a simplifica interacțiunea cu serviciile de permise și înmatriculări, și că verifică eventualele situații în care prevederile legale nu sunt aplicate unitar la nivel local. [...]

Instructorii auto din Timișoara spun că refuzul cazierului digital a devenit regulă , după ce o candidată nu a fost primită la examenul pentru permis fiindcă a prezentat cazierul judiciar obținut online, prin aplicația Ministerului Afacerilor Interne (MAI), în format PDF. Cazul relatat vizează o tânără din Timișoara care, la depunerea dosarului pentru examinare, a fost trimisă la o secție de poliție pentru a obține varianta fizică, „semnată și ștampilată”. Un timișorean, Paul Groza, a sesizat publicația după ce fiica sa ar fi fost refuzată la programarea de la 9.30 și a fost nevoită să revină cu documentul pe hârtie, obținut de la ghișeu. „Au zis că nu e valabil și trebuie scos neapărat cazier original de la Poliție.” Din relatarea lui Paul Groza, motivarea primită ar fi fost legată de prevenirea fraudei, pe fondul unor cazuri în care candidați ar fi falsificat documentul obținut din aplicație. În cazul descris, drumul până la poliție și întoarcerea la sala de examen ar fi durat aproximativ o jumătate de oră. Prefectul județului Timiș, Cornelia Elena Micicoi, susține însă că astfel de situații ar trebui să fie excepții și doar pe fondul unor defecțiuni tehnice. Ea afirmă că angajații Serviciului Permise și Înmatriculări pot verifica în sistem cazierul obținut online și pot tipări un exemplar fizic, fără ca cetățenii să fie direcționați către Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) sau altă instituție. În practică, instructorii auto și reprezentanții școlilor de șoferi consultați de Libertatea descriu un fenomen răspândit, care a ajuns să influențeze instrucțiunile date candidaților înainte de examen. Din declarațiile lor reiese că, în Timișoara, mulți cursanți sunt îndrumați să vină direct cu cazierul „ștampilat”, pentru a evita refuzul la depunerea dosarului. Concret, aceștia reclamă următoarele situații recurente la examinare, conform relatărilor din articol: candidații sunt trimiși „înapoi” pentru un cazier eliberat la ghișeu, deși documentul electronic este generat din aceeași platformă; există posibilitatea ca personalul de la examinări să genereze pe loc un cazier, cu acordul candidatului, dar acest lucru ar însemna timp suplimentar și nu este aplicat consecvent; unii instructori spun că nu își lasă cursanții să riște și le cer să vină direct cu varianta pe hârtie, semnată și ștampilată; justificarea invocată în teren ar fi riscul de falsificare a cazierului în format PDF. Miza depășește un incident punctual: dacă documentele emise digital de o aplicație oficială sunt tratate neuniform la ghișeu, costul se transferă către cetățeni și școli (timp pierdut, reprogramări, aglomerație la poliție), iar digitalizarea rămâne, în esență, o etapă incompletă. În lipsa unei proceduri aplicate unitar, instructorii spun că „regula” neoficială ajunge să bată regulile sistemului. [...]

TAROM permite de acum salvarea cărții de îmbarcare în Google Wallet , extinzând opțiunea digitală pentru pasagerii care folosesc telefoane Android, la o lună după ce funcția a fost introdusă pentru utilizatorii de iPhone prin Apple Wallet. Anunțul a fost făcut de companie pe pagina sa oficială de Facebook . Noua facilitate le permite pasagerilor să adauge cartea de îmbarcare direct în aplicația Google Wallet, disponibilă pe dispozitivele cu sistem Android. Practic, documentul necesar pentru accesul la zbor poate fi stocat în telefon și prezentat la control fără a mai fi nevoie de varianta tipărită sau de căutarea e-mailului de confirmare. Compania precizează că opțiunea pentru iOS, prin Apple Wallet, fusese deja implementată anterior, răspunzând astfel și întrebărilor venite din partea utilizatorilor în spațiul public online. Extinderea către Android aliniază operatorul român la practica deja adoptată de majoritatea companiilor aeriene internaționale. Ce înseamnă concret pentru pasageri: acces mai rapid la cartea de îmbarcare; reducerea utilizării documentelor pe hârtie; gestionarea mai simplă a documentelor de călătorie direct din telefon. Prin această actualizare, TAROM continuă procesul de digitalizare a serviciilor oferite călătorilor, într-un context în care aplicațiile de tip portofel electronic au devenit standard în industria aviatică. Măsura vizează simplificarea experienței în aeroport și reducerea timpilor de acces la poarta de îmbarcare. [...]

România devine prima țară din Europa care permite apeluri video la 112 , odată cu lansarea sistemului Next Generation 112, informează Știripesurse.ro . Noua tehnologie, aflată momentan în fază pilot în București și Ilfov, este destinată în primul rând persoanelor cu deficiențe de auz, dar urmează să fie extinsă treptat și pentru restul populației. Apelurile video la 112 vor permite comunicarea în limbaj mimico-gestual prin intermediul unui interpret, facilitând intervențiile rapide și eficiente. În viitor, această funcție va fi accesibilă tuturor, indiferent de dizabilitate sau tipul urgenței. Sistemul este adaptat specificului românesc, având o arhitectură unică în UE , cu un singur punct de coordonare pentru toate tipurile de urgențe. Potrivit lui Florin Feticu , șeful Serviciului de Telecomunicații Speciale pentru 112, noua tehnologie permite alertarea directă, printr-un singur click, a agențiilor responsabile cu intervenția și localizarea incidentului. Un alt beneficiu esențial al sistemului este precizia superioară în localizarea apelantului , independent de semnalul mobil, cu o marjă de eroare de doar câțiva metri – un progres considerabil față de metodele clasice. În prezent, timpul mediu de răspuns la un apel de urgență în România este de doar 6 secunde, iar preluarea completă a unui caz durează, în medie, 1 minut și 20 de secunde. Prin integrarea acestui sistem video, autoritățile mizează pe creșterea rapidității și calității răspunsului, dar și pe o mai bună incluziune a categoriilor vulnerabile. Implementarea Next Generation 112 marchează un moment important pentru digitalizarea serviciilor publice de urgență în România și plasează țara într-o poziție de pionierat la nivel european . Autoritățile speră ca extinderea națională să aibă loc cât mai curând, oferind un serviciu modern, eficient și adaptat nevoilor reale ale cetățenilor. [...]

Transformările rapide din sectorul bancar vor determina redirecționarea a circa 13.000 de miliarde de dolari către forme alternative de bani până în 2030 , informează Termene.ro . Această migrație masivă este determinată de inovații tehnologice, schimbări în comportamentul consumatorilor și noi reglementări financiare, cu efecte directe asupra rolului băncilor tradiționale. Conform unei analize McKinsey citate în articol, aproximativ 4.600 mld. dolari reprezintă bani cash sau depozite care ar putea fi convertite în monedă digitală . Acest proces va însemna o redistribuire fundamentală a valorii în cadrul sistemului financiar global și va schimba felul în care sunt oferite serviciile financiare. Cele șase tendințe care transformă sistemul bancar în 2026: Adopția crescută a banilor programabili și activelor digitale Apariția monedelor digitale ale băncilor centrale (CBDC) și a stablecoin-urilor influențează deja arhitectura plăților internaționale. Tehnologia blockchain permite plăți directe, cu costuri reduse, eliminând intermediarii. Accesul la servicii bancare prin canale integrate în ecosisteme digitale Serviciile financiare se mută în aplicații din afara sferei bancare, precum platforme e-commerce sau rețele sociale. Aceste „embedded finance” mută accentul de la bănci la furnizorii de tehnologie. Ascensiunea băncilor „invizibile” și descentralizate Băncile care oferă servicii în fundal, fără interfețe proprii, capătă teren. Aplicațiile financiare devin parte a altor platforme, oferind împrumuturi, plăți și conturi prin API-uri. Automatizarea radicală a operațiunilor bancare Inteligența artificială și învățarea automată reduc nevoia de intervenție umană în gestionarea riscurilor, creditelor și fraudelor. Se estimează că până în 2030, peste 50% dintre operațiunile interne ale băncilor ar putea fi complet automatizate. Schimbarea așteptărilor clienților și personalizarea în timp real Clienții cer soluții bancare instant, personalizate și integrate în viața lor digitală. Modelele predictive devin esențiale în înțelegerea și anticiparea comportamentului financiar. Presiuni de reglementare și securitate sporită Autoritățile de reglementare din întreaga lume impun noi standarde privind protecția datelor și transparența serviciilor digitale. Reglementarea activelor digitale devine o prioritate, în contextul riscurilor cibernetice și financiare emergente. Cum răspund băncile acestor schimbări? Instituțiile bancare mari încep să se adapteze prin parteneriate cu fintech-uri, investiții în infrastructură digitală și lansarea de platforme proprii pentru gestionarea activelor digitale. Totodată, băncile centrale accelerează testele pentru monedele digitale proprii, în timp ce marile platforme tehnologice își extind ofertele de servicii financiare. Pe măsură ce aceste tendințe se consolidează, rolul clasic al băncii ca intermediar financiar va fi tot mai mult pus sub semnul întrebării, fiind înlocuit cu modele descentralizate și automatizate. [...]