Știri
Știri din categoria Digitalizare

După cazul din Timișoara, unde un cazier digital emis de MAI a fost refuzat la examenul auto, Poliția anunță că nu mai solicită certificatul de cazier judiciar la depunerea cererii pentru obținerea permisului de conducere, verificarea urmând să fie făcută direct la ghișeu, potrivit unui comunicat citat de Biziday.
Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări precizează că serviciile publice comunitare regim permise și înmatriculări (SPCRPCIV) nu mai cer prezentarea cazierului, indiferent dacă documentul este emis fizic sau în format electronic. Situația juridică a solicitantului va fi verificată pe loc, în sistem, pe baza consimțământului exprimat de acesta.
”În perioada următoare, vor fi implementate măsuri suplimentare de digitalizare și optimizare a fluxurilor, cu scopul de a face interacțiunea cu serviciile publice comunitare mai rapidă, mai simplă și mai accesibilă. Certificatele de cazier judiciar eliberate în formă electronică, obținute prin intermediul Portalului de servicii al M.A.I. – HUB M.A.I., sunt semnate cu semnătură electronică calificată şi sunt asimilate înscrisurilor autentice. Prin urmare, în conformitate cu legislația incidentă, un document electronic semnat cu semnătură electronică calificată produce efecte juridice numai în cazul în care este utilizat electronic. Totodată, menționăm faptul că, la nivelul DGPCÎ, se fac verificări cu privire la toate situațiile punctuale sesizate de către cetățeni referitoare la posibilele nerespectări ale prevederilor legale”, precizează instituția.
Instituția arată că documentele emise electronic prin HUB-ul Ministerului Afacerilor Interne sunt semnate cu semnătură electronică calificată și produc efecte juridice atunci când sunt utilizate în format digital, conform legislației în vigoare.
Reprezentanții Direcției anunță că vor continua măsurile de digitalizare și optimizare a fluxurilor, pentru a simplifica interacțiunea cu serviciile de permise și înmatriculări, și că verifică eventualele situații în care prevederile legale nu sunt aplicate unitar la nivel local.
Recomandate

Instructorii auto din Timișoara spun că refuzul cazierului digital a devenit regulă , după ce o candidată nu a fost primită la examenul pentru permis fiindcă a prezentat cazierul judiciar obținut online, prin aplicația Ministerului Afacerilor Interne (MAI), în format PDF. Cazul relatat vizează o tânără din Timișoara care, la depunerea dosarului pentru examinare, a fost trimisă la o secție de poliție pentru a obține varianta fizică, „semnată și ștampilată”. Un timișorean, Paul Groza, a sesizat publicația după ce fiica sa ar fi fost refuzată la programarea de la 9.30 și a fost nevoită să revină cu documentul pe hârtie, obținut de la ghișeu. „Au zis că nu e valabil și trebuie scos neapărat cazier original de la Poliție.” Din relatarea lui Paul Groza, motivarea primită ar fi fost legată de prevenirea fraudei, pe fondul unor cazuri în care candidați ar fi falsificat documentul obținut din aplicație. În cazul descris, drumul până la poliție și întoarcerea la sala de examen ar fi durat aproximativ o jumătate de oră. Prefectul județului Timiș, Cornelia Elena Micicoi, susține însă că astfel de situații ar trebui să fie excepții și doar pe fondul unor defecțiuni tehnice. Ea afirmă că angajații Serviciului Permise și Înmatriculări pot verifica în sistem cazierul obținut online și pot tipări un exemplar fizic, fără ca cetățenii să fie direcționați către Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) sau altă instituție. În practică, instructorii auto și reprezentanții școlilor de șoferi consultați de Libertatea descriu un fenomen răspândit, care a ajuns să influențeze instrucțiunile date candidaților înainte de examen. Din declarațiile lor reiese că, în Timișoara, mulți cursanți sunt îndrumați să vină direct cu cazierul „ștampilat”, pentru a evita refuzul la depunerea dosarului. Concret, aceștia reclamă următoarele situații recurente la examinare, conform relatărilor din articol: candidații sunt trimiși „înapoi” pentru un cazier eliberat la ghișeu, deși documentul electronic este generat din aceeași platformă; există posibilitatea ca personalul de la examinări să genereze pe loc un cazier, cu acordul candidatului, dar acest lucru ar însemna timp suplimentar și nu este aplicat consecvent; unii instructori spun că nu își lasă cursanții să riște și le cer să vină direct cu varianta pe hârtie, semnată și ștampilată; justificarea invocată în teren ar fi riscul de falsificare a cazierului în format PDF. Miza depășește un incident punctual: dacă documentele emise digital de o aplicație oficială sunt tratate neuniform la ghișeu, costul se transferă către cetățeni și școli (timp pierdut, reprogramări, aglomerație la poliție), iar digitalizarea rămâne, în esență, o etapă incompletă. În lipsa unei proceduri aplicate unitar, instructorii spun că „regula” neoficială ajunge să bată regulile sistemului. [...]

Peste 4 din 5 români vor interacțiuni cu statul exclusiv online, fără drumuri la ghișeu , potrivit rezultatelor unui studiu realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute , publicat pe 20 martie 2026. Cercetarea arată un sprijin puternic pentru digitalizare, dar și o nemulțumire clară față de modul în care statul implementează aceste schimbări. Aproximativ 78,5% dintre respondenți consideră digitalizarea un lucru bun, însă 83,4% spun că România este doar „puțin” sau „parțial” digitalizată. În același timp, 86,6% cred că ritmul actual al transformării digitale este prea lent, ceea ce indică un decalaj major între așteptările cetățenilor și capacitatea instituțiilor de a livra servicii moderne. Pentru majoritatea românilor, digitalizarea înseamnă în primul rând eliminarea cozilor și a birocrației. Printre principalele beneficii indicate se numără: posibilitatea de a rezolva problemele cu statul exclusiv online (82,3%) economisirea timpului (79,1%) acces mai rapid la informații și servicii (60,4%) reducerea birocrației (54,9%) Studiul arată că utilizarea serviciilor digitale este deja răspândită: peste 60% dintre români au plătit online taxe sau impozite în ultimul an, iar aproape jumătate au folosit programări online pentru diverse servicii. În plus, 70,9% dintre utilizatori se declară mulțumiți de experiența digitală, ceea ce sugerează că problemele țin mai degrabă de extinderea acestor servicii decât de funcționarea lor. În ceea ce privește prioritățile, românii își doresc în primul rând: o aplicație unică pentru documente personale (53,7%) servicii medicale digitalizate și acces la dosarul medical (50,3%) obținerea online a actelor și documentelor (37,8%) Totuși, există și temeri. Peste jumătate dintre respondenți sunt îngrijorați de accesul neautorizat la date personale, iar alții invocă riscuri legate de dependența digitală sau de conținutul generat de inteligența artificială. Concluzia studiului indică faptul că digitalizarea este percepută nu doar ca un progres tehnologic, ci ca parte a unei reforme mai ample a statului, în contextul în care 74,8% dintre români consideră corupția principala problemă, iar majoritatea cred că țara are nevoie de schimbări majore. [...]

Cartea de identitate electronică poate fi folosită acum pentru semnarea documentelor PDF direct de pe telefon , prin intermediul aplicației mobile ROeID și al tehnologiei NFC. Potrivit Profit.ro , noua funcționalitate permite utilizatorilor să aplice o semnătură electronică avansată pe documente digitale, fără a mai avea nevoie de un dispozitiv separat sau de un computer. Facilitatea a fost implementată recent și funcționează pe telefoane compatibile cu NFC , care pot comunica direct cu cipul din cartea de identitate electronică. Astfel, documentele pot fi semnate rapid, direct din aplicația mobilă. Cum se semnează un document Pentru utilizarea semnăturii digitale, utilizatorul trebuie să urmeze câțiva pași: instalarea aplicației ROeID pe telefon; înregistrarea în aplicație folosind cartea de identitate electronică; încărcarea documentului în format PDF în aplicație; introducerea codului CAN , aflat în colțul din dreapta jos al cărții de identitate; introducerea PIN-ului de 6 cifre pentru autorizare; apropierea cărții de identitate de telefon pentru citirea cipului. După parcurgerea acestor pași, documentul este semnat electronic folosind certificatul digital și mecanismele criptografice integrate în cartea de identitate . Ce valoare juridică are semnătura Conform legislației privind semnătura electronică, documentele semnate digital pot avea valoare juridică similară celor semnate de mână, în anumite condiții. Legea nr. 214/2024 stabilește că: semnătura electronică calificată are aceeași valoare juridică ca semnătura olografă; semnătura electronică avansată poate produce aceleași efecte juridice ca semnătura olografă dacă este emisă de o autoritate sau un furnizor autorizat ori dacă părțile recunosc documentul. De asemenea, documentele semnate electronic pot îndeplini cerința formei scrise atât pentru validitatea, cât și pentru proba unor acte juridice. Noua funcționalitate a cărții de identitate electronice este considerată un pas suplimentar în digitalizarea serviciilor publice din România, deoarece permite cetățenilor să semneze documente oficiale fără deplasări și fără proceduri birocratice suplimentare. [...]

Guvernul a lansat platforma „Fără hârtie”, unde cetățenii pot reclama birocrația , potrivit unui anunț publicat de Digi24 . Noul instrument online, disponibil la adresa fara-hartie.gov.ro, permite persoanelor fizice, juridice și funcționarilor publici să semnaleze proceduri greoaie, cereri redundante de documente sau servicii care nu sunt digitalizate. Platforma colectează sesizările, le validează și le publică, iar utilizatorii pot urmări în timp real stadiul soluționării. La fiecare 30 de zile, Guvernul centralizează cele mai frecvente zece probleme și le transmite instituțiilor competente prin intermediul Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației. Dacă sunt necesare modificări legislative, cazurile ajung în grupuri de lucru care includ reprezentanți ai administrației, mediului asociativ și mediului de afaceri. Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că platforma are rolul de a identifica punctual „ce-i doare cel mai des și mai rău pe cetățeni” în relația cu statul, astfel încât problemele recurente să fie prioritizate. Inițiativa se bazează pe mai multe principii: „O singură dată” – instituțiile nu mai solicită aceleași informații repetat; „Digital din start” – serviciile publice trebuie să fie accesibile online; interoperabilitate între instituții; transparență și centrare pe utilizator; accesibilitate pentru toți cetățenii. Platforma a fost dezvoltată cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale, care asigură funcționarea și protecția datelor. Prin acest mecanism, Executivul încearcă să transforme reclamațiile individuale în măsuri concrete de simplificare administrativă și digitalizare, într-un context în care reducerea birocrației rămâne o promisiune constantă a reformei statului. [...]

TAROM permite de acum salvarea cărții de îmbarcare în Google Wallet , extinzând opțiunea digitală pentru pasagerii care folosesc telefoane Android, la o lună după ce funcția a fost introdusă pentru utilizatorii de iPhone prin Apple Wallet. Anunțul a fost făcut de companie pe pagina sa oficială de Facebook . Noua facilitate le permite pasagerilor să adauge cartea de îmbarcare direct în aplicația Google Wallet, disponibilă pe dispozitivele cu sistem Android. Practic, documentul necesar pentru accesul la zbor poate fi stocat în telefon și prezentat la control fără a mai fi nevoie de varianta tipărită sau de căutarea e-mailului de confirmare. Compania precizează că opțiunea pentru iOS, prin Apple Wallet, fusese deja implementată anterior, răspunzând astfel și întrebărilor venite din partea utilizatorilor în spațiul public online. Extinderea către Android aliniază operatorul român la practica deja adoptată de majoritatea companiilor aeriene internaționale. Ce înseamnă concret pentru pasageri: acces mai rapid la cartea de îmbarcare; reducerea utilizării documentelor pe hârtie; gestionarea mai simplă a documentelor de călătorie direct din telefon. Prin această actualizare, TAROM continuă procesul de digitalizare a serviciilor oferite călătorilor, într-un context în care aplicațiile de tip portofel electronic au devenit standard în industria aviatică. Măsura vizează simplificarea experienței în aeroport și reducerea timpilor de acces la poarta de îmbarcare. [...]

Guvernul mizează pe „tripleta” identitate electronică–semnătură–portofel digital ca infrastructură de bază pentru servicii publice și private , iar ținta declarată este un „salt digital major” în 2026–2027, potrivit news.ro . Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Irineu Darău , spune că accelerarea digitalizării administrației „se va face de la sine” dacă România reușește să implementeze pe scară largă trei componente: cartea de identitate electronică , o semnătură electronică „democratizată” (ușor accesibilă) și un portofel digital (wallet) pentru documente. Ce înseamnă „tripleta” și de ce contează operațional În viziunea ministrului, combinația dintre cele trei ar crea un „portofel digital cu acte” și documente oficiale care pot fi utilizate și semnate, atât prin aplicații ale statului, cât și prin aplicații private. Un element important, subliniat de Darău, este ca și sectorul privat să poată dezvolta soluții compatibile. Obligație europeană și țintă: utilizare în masă Darău a indicat că wallet-ul este „și o obligație europeană” și a susținut că prioritatea pentru acest an este tocmai implementarea combinației „wallet, semnătură și identitate digitală”. Dacă soluția este „bine făcută” și „extensibilă”, ar trebui să ajungă să fie folosită de „aproape orice cetățean, orice instituție și orice companie privată”, conform declarațiilor sale. Context: ce nu a funcționat până acum Ministrul a evaluat critic abordările anterioare, afirmând că România a încercat până acum „o digitalizare multianuală și cumva abruptă”, fără succes. În acest context, el și-a exprimat încrederea că implementarea rapidă și corectă a wallet-ului, împreună cu celelalte componente, ar putea declanșa o accelerare a digitalizării. Declarațiile au fost făcute vineri, într-o conferință de presă în județul Mureș. [...]