Știri
Știri din categoria Companii
Tinervis Group, compania din spatele lanțului de patiserii Luca, a accelerat creșterea în 2025, atât la venituri, cât și la personal, ajungând la cel mai mare număr mediu de salariați și la cea mai mare cifră de afaceri de la înființare, potrivit Economica, pe baza bilanțurilor comparate ale societății.
În 2025, Tinervis Group a raportat o cifră de afaceri netă de peste 815 milioane de lei, în creștere cu 32% față de anul anterior (în textul sursă apare o formulare contradictorie privind anul de comparație). Ritmul de creștere a fost mai alert decât în 2024, când cifra de afaceri netă urcase cu 17% față de 2023.
Pe partea de profitabilitate, compania a înregistrat un profit net de 54,4 milioane de lei în 2025, cu 40% peste nivelul din 2024. Evoluția vine după un recul în 2024, când profitul net scăzuse cu 16% față de 2023. Marja de profit net a ajuns la 6,67% în 2025, cu 0,37 puncte procentuale peste 2024, conform calculelor Economica pe baza bilanțurilor.
Creșterea a fost susținută și de majorarea efectivului: numărul mediu de angajați a fost de 3.156 în 2025, cu 465 mai mulți decât în 2024. Pentru comparație, în 2024 compania își majorase numărul mediu de salariați cu 320 față de 2023, ceea ce indică o accelerare a angajărilor.
Tinervis Group este deținută de George Adragai și a fost fondată în 2010, potrivit informațiilor din Registrul Comerțului puse la dispoziția Economica de portalul de business intelligence Termene. Compania operează în România o rețea de peste 180 de unități proprii, iar în 2024 a intrat în Polonia, unde a inaugurat primele 10 unități.
În plan comercial, Economica amintește că, din 24 martie 2026, Luca a redus prețul covrigului cu 20%, la 1,99 lei, sub media pieței de 2,5–3 lei, preț aplicat unitar în toate unitățile din București și din țară.
Recomandate
Agrinvest alocă 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei) în 2026 pentru a-și reduce costurile și a-și crește capacitatea de lucru , prin investiții în energie verde și infrastructură logistică, potrivit Ziarul Financiar . Compania, unul dintre cei mai mari comercianți de inputuri agricole din România, mizează pe aceste proiecte pentru întărirea operațiunilor, în condițiile în care țintește să depășească în 2026 pragul de 500 milioane lei cifră de afaceri (peste 100 milioane euro). Planul de investiții vizează atât eficiența energetică, cât și extinderea capacităților logistice, într-o combinație care poate influența direct costurile recurente și viteza de livrare în lanțul agricol. Unde merg banii: energie, flotă, depozitare și teren Directorul financiar al Agrinvest, Mădălina Fofircă , a detaliat componentele proiectului de investiții, într-un răspuns transmis pentru ediția 2026 a catalogului „Cei mai mari jucători din economie” realizat de ZF: „Acest proiect de investiţii include implementarea unui sistem de panouri fotovoltaice pentru creşterea eficienţei energetice şi reducerea costurilor operaţionale, modernizarea şi extinderea flotei auto, achiziţia de teren agricol, precum şi modernizarea bazelor existente de depozitare şi extinderea capacităţilor logistice în zona de nord a ţării.“ Pe scurt, investițiile anunțate includ: implementarea unui sistem de panouri fotovoltaice (producție de energie electrică din surse regenerabile); modernizarea și extinderea flotei auto; modernizarea spațiilor/bazelor de depozitare și extinderea capacităților logistice în nordul țării; achiziția de teren agricol. De ce contează: eficiență energetică și logistică într-un business cu volum mare Pentru un jucător care vinde inputuri agricole și oferă servicii logistice (silozuri, utilaje agricole) și care deține și un IFN, investițiile în energie și logistică au un impact direct asupra costurilor operaționale și asupra capacității de a gestiona volume mai mari. În același timp, ținta de peste 500 milioane lei cifră de afaceri în 2026 sugerează că Agrinvest își calibrează infrastructura pentru o etapă de creștere, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre calendarul exact al implementării sau despre capacitățile vizate. [...]
Network One Distribution a trecut de 3 mld. lei cifră de afaceri în 2025, dar profitul net s-a înjumătățit , semn că volumul mai mare de vânzări nu s-a tradus automat în câștiguri mai bune într-o piață cu presiune pe marje, potrivit Ziarul Financiar . Network One Distribution (NOD), cel mai mare distribuitor de echipamente IT&C din România, controlat de antreprenorul Iulian Stanciu , a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 3,03 mld. lei, în creștere cu 14,2% față de 2024, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice. În același timp, profitul net a scăzut cu 48,2%, la 42,6 mil. lei, de la 82,2 mil. lei în 2024. Creștere de volum, comprimare de marjă Datele indică o deteriorare a profitabilității: marja netă (profitul raportat la vânzări) s-a redus la 1,4% în 2025, de la 3,1% în 2024. Evoluția vine în contextul în care compania a atins cel mai ridicat nivel al afacerilor din istorie, după ce în 2024 raportase 2,65 mld. lei. Pe termen mai lung, ritmul de creștere al veniturilor rămâne puternic: în 2019, afacerile erau de 1,35 mld. lei, ceea ce înseamnă că în șapte ani s-au majorat de peste două ori. Datorii peste 1 mld. lei și ușoară creștere a personalului În paralel cu avansul vânzărilor, datoriile companiei au crescut cu 17,3%, depășind pragul de 1 mld. lei, de la 903,5 mil. lei. Numărul mediu de angajați a urcat la 440 de persoane, cu 8 mai mulți decât în 2024. Contractul Apple, o schimbare importantă în distribuție 2025 a adus și o premieră comercială: de la 1 iulie, NOD a devenit distribuitor autorizat Apple în România, fiind primul jucător local care a spart exclusivitatea deținută anterior de Apcom IT (parte a grupului libanez Midis) pe distribuția produselor Apple. Prin contract, NOD distribuie întregul portofoliu Apple, de la iPhone și iPad la Mac, Apple Watch și AirPods. Network One Distribution (fosta Asesoft Distribution) este prezentă pe piață din 2002 și intermediază peste 175 de branduri internaționale către circa 3.200 de parteneri, având și mărci proprii precum Heinner, Serioux și Horizon. Iulian Stanciu deține și retailerul Flanco și este președinte și acționar minoritar al eMAG. [...]
Depanero a crescut la un record de 91,9 mil. lei în 2025, dar profitul a scăzut la 4,2 mil. lei , semn că expansiunea veniturilor nu s-a tradus automat în câștiguri mai mari. Datele, citate de Ziarul Financiar , provin din raportările publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice . Compania de reparații deținută de grupul eMAG a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 91,9 mil. lei (18,2 mil. euro), în creștere cu 10,8% față de 2024. În același timp, profitul net a coborât la 4,2 mil. lei (0,8 mil. euro), în scădere cu 12,4% față de anul anterior, când a fost de 4,8 mil. lei. Creștere pe termen lung, dar presiune pe profitabilitate Evoluția din ultimii ani arată o majorare constantă a veniturilor: de la 38,2 mil. lei în 2018 la 91,9 mil. lei în 2025, adică o creștere de peste două ori în șapte ani, potrivit datelor publice citate de publicație. Profitul a urmat însă o traiectorie inversă după 2020. Depanero a avut atunci un vârf de aproape 8 mil. lei, iar ulterior câștigul net a scăzut treptat până la nivelul din 2025. Marja netă, în recul față de 2020 Scăderea profitului, în contextul creșterii cifrei de afaceri, s-a reflectat și în profitabilitate: marja netă a ajuns la 4,6% în 2025, de la peste 15% în 2020, conform aceleiași surse. Datele prezentate în articol sunt bazate pe raportările financiare publice; materialul nu detaliază cauzele scăderii profitului și nici eventuale măsuri de eficientizare sau investiții care ar putea influența rezultatele viitoare. [...]
Un proces acceptat de o instanță din China poate redesena controlul asupra activelor Nexperia , într-un conflict cu implicații directe pentru guvernanța corporativă și predictibilitatea investițiilor transfrontaliere din industria semiconductorilor, potrivit Global Times . Autoritățile judiciare chineze au acceptat oficial acțiunea în instanță depusă de Wingtech Technology împotriva unității olandeze a Nexperia, pe care compania o acuză de „interferențe necorespunzătoare” legate de măsuri restrictive impuse de Olanda. Procesul a fost depus la Tribunalul Intermediar din Dongguan pe 23 mai, în baza legii chineze privind sancțiunile anti-străine, și a fost făcut public printr-un anunț la Bursa din Shanghai. În dosar sunt vizați trei pârâți corporativi (inclusiv Nexperia) și trei directori străini. Wingtech cere instanței să constate caracterul pretins ilegal al conduitei reclamate, să dispună restabilirea controlului asupra unor active considerate „de bază” și să acorde despăgubiri pentru prejudicii. Miza: controlul acționarului și efectele măsurilor restrictive olandeze Conform informațiilor prezentate, Nexperia primise anterior un ordin al Ministerului olandez al Afacerilor Economice și Politicii Climatice și o hotărâre a Camerei Comerciale (Enterprise Chamber) din cadrul Curții de Apel din Amsterdam. Deși ordinul ministerial a fost suspendat, hotărârile Camerei Comerciale ar rămâne în vigoare, ceea ce ar menține restricții asupra controlului exercitat de Wingtech asupra Nexperia. Wingtech susține că pârâții ar fi „facilitat”, „implementat” sau ar fi asistat la implementarea unor măsuri restrictive „discriminatorii”, ceea ce ar fi generat „pierderi masive și ireversibile” pentru reclamanți. Acuzații operaționale: blocarea auditului și accesului la date Pe lângă disputa de guvernanță, Wingtech afirmă că unitatea olandeză a Nexperia ar fi obstrucționat în mod repetat activitatea normală de audit, inclusiv prin: oprirea unilaterală a unor sisteme IT relevante; refuzul de a acorda drepturi de acces firmei de audit; refuzul de a furniza date financiare după 30 septembrie 2025, inclusiv date legate de Nexperia China stocate în sistemul IT inițial. În consecință, firma de audit nu ar fi putut finaliza integral procedurile de control intern și audit financiar pentru trimestrul al patrulea din 2025, potrivit declarației citate. De ce contează pentru investiții și lanțurile globale din semiconductori Un expert chinez citat de publicație avertizează că, dacă acuzațiile se confirmă, acțiunile conducerii unității olandeze ar depăși guvernanța corporativă obișnuită, afectând drepturile legitime ale acționarilor și stabilitatea structurilor de conducere, cu impact asupra predictibilității mediului de investiții transfrontaliere. Analistul Ma Jihua subliniază că sectorul semiconductorilor este puternic globalizat, cu structuri de proprietate și lanțuri de aprovizionare interconectate, iar intervențiile administrative suprapuse peste dispute corporative pot perturba coordonarea industrială și pot afecta așteptările privind investițiile viitoare. Separat, Ministerul Comerțului din China a reiterat că „rădăcina” problemei Nexperia ar fi intervenția administrativă „necorespunzătoare” a părții olandeze în operațiunile de afaceri și a cerut Olandei să creeze condiții favorabile pentru soluționarea constructivă a disputelor interne, menționând și sprijinul pentru companiile chineze în apărarea drepturilor lor legitime. [...]
Sameday își închide operațiunile din Ungaria după eșecul vânzării către Austrian Post , decizie luată în contextul în care aprobarea necesară privind investițiile străine directe nu a fost obținută, deși tranzacția primise undă verde de la autoritatea de concurență, potrivit Ziarul Financiar . Compania spune că, la începutul acestui an, semnase un acord pentru vânzarea operațiunilor din Ungaria către Express One, firmă deținută de Austrian Post. Finalizarea era însă condiționată și de o a doua aprobare, legată de regimul investițiilor străine directe (FDI – mecanism prin care statul poate verifica și bloca anumite achiziții considerate sensibile). Cum această aprobare nu a venit, procesul de vânzare „nu poate continua”, iar Sameday a decis să închidă operațiunile „într-un mod controlat și responsabil”, în perioada următoare. „Întrucât această a doua aprobare nu a fost obţinută, condiţiile necesare pentru finalizarea tranzacţiei nu au fost îndeplinite, iar procesul de vânzare nu poate continua.” Impact operațional: concedieri și relocarea easybox-urilor Retragerea din Ungaria implică concedierea angajaților locali și relocarea în România a rețelei de easybox-uri, care număra circa 1.000 de unități, conform informațiilor prezentate. Pentru personalul afectat, compania afirmă că va oferi pachete de sprijin care includ compensații peste minimul legal, menținerea beneficiilor în perioada de preaviz și suport pentru tranziția profesională. De ce se retrage: piață „extrem de competitivă” și investiții pe termen lung Sameday motivează decizia prin schimbările din piața de curierat din Ungaria, descrisă ca devenită „extrem de competitivă”, ceea ce ar necesita investiții „considerabile” pe termen lung. În acest context, compania susține că tranzacția cu Austrian Post ar fi fost „cea mai responsabilă soluție” pentru angajați, clienți, parteneri și grup. Ce rămâne neschimbat în regiune Decizia vizează exclusiv operațiunile Sameday din Ungaria și „nu are impact” asupra activităților din România sau Bulgaria. Grupul va continua totuși să fie prezent pe piața ungară prin Pactic, parte din business-ul regional, care nu este afectat de această închidere. Compania mai afirmă că ambiția sa pe termen lung în Europa Centrală și de Est rămâne neschimbată. [...]
Google își reorientează resursele către AI, iar Google Cloud ar fi început o nouă rundă de concedieri , inclusiv în echipe cu rol critic de securitate cibernetică, potrivit informațiilor publicate de IT之家 , care citează Business Insider pe baza unor surse apropiate situației. Conform acelorași informații, concedierile ar fi avut loc în ultimele două săptămâni și ar fi vizat mai multe echipe din Google Cloud, inclusiv GTIG (grupul de informații despre amenințări), responsabil de monitorizarea activității hackerilor la nivel global și de analiza incidentelor de atacuri informatice. Sursele citate susțin că echipa ar fi fost afectată joi, iar o parte dintre angajați ar fi început să discute public pe LinkedIn despre concedieri. Ce zone ar fi fost afectate Pe lângă GTIG, impactul ar include și Mandiant , divizia provenită din compania de securitate cibernetică achiziționată de Google în 2022, ale cărei produse și servicii au fost integrate în ecosistemul Google Cloud, potrivit materialului. Nu este clar câți angajați ar fi fost concediați și nici ce roluri au fost vizate. Mesajul companiei: mutarea investițiilor către AI În comunicările către o parte dintre angajați, Google ar fi indicat că măsura urmărește realocarea resurselor către domenii de creștere, precum inteligența artificială, potrivit surselor citate. Un purtător de cuvânt al Google a transmis, în acest context: „Evaluăm periodic structura internă a organizației pentru a ne asigura că putem răspunde mai bine nevoilor în schimbare ale clienților și ale industriei.” Context: reduceri anterioare, acum extinse către securitate IT之家 notează că au existat anterior zvonuri potrivit cărora Google ar fi redus discret personal în Google Cloud anul trecut, afectând în principal echipe de UX și „experiență de produs”. De această dată, potrivit informațiilor citate, concedierile s-ar fi extins către zona de securitate și către echipe din cloud, ceea ce ridică miza operațională într-un moment în care companiile își cresc bugetele pentru protecție cibernetică și migrare în cloud. [...]
