Știri
Știri din categoria Companii

Tim Cook a sunat de la distanță clopoțelul de deschidere Nasdaq marți, de la Apple Park, în cadrul evenimentelor care marchează 50 de ani de la înființarea Apple.
Ceremonia Nasdaq Opening Bell nu a avut loc în formatul obișnuit din Times Square, ci a fost organizată de la sediul Apple. Înainte de momentul clopoțelului, vicepreședintele regional Nasdaq, Dylan James, a vorbit despre colaborarea cu Apple în ultimii 16 ani, iar președinta și directorul general al Nasdaq, Adina Friedman, i-a mulțumit lui Cook și echipei de conducere pentru faptul că, în ultimii 50 de ani, au „împins limitele” în design, cipuri (silicon) și software.
Adina Friedman l-a introdus apoi pe Tim Cook, care a vorbit în fața conducerii Apple și a angajaților prezenți. În sală s-au aflat, între alții, John Ternus, Deirdre O’Brien, Greg Joswiak, Sabih Khan și Eddy Cue, notează publicația.
În discurs, Cook a reluat povestea începuturilor companiei „în garajul lui Steve” și a descris misiunea Apple ca fiind aceea de a oferi oamenilor putere prin tehnologie. El a spus că impactul din ultimele cinci decenii se datorează utilizatorilor, care au lansat afaceri, au schimbat industrii, au contribuit la știință și au creat aplicații și noi moduri de a învăța și de a se conecta.
Cook a atribuit succesul Apple utilizatorilor, echipelor și acționarilor și a afirmat că Apple va continua „să împingă limitele a ceea ce poate face tehnologia pentru a debloca potențialul uman, pentru a elibera posibilități, pentru a le da utilizatorilor puterea de a modela viitorul”. La final, el a încheiat cu un mesaj pentru „următorii 50 de ani”.
Tim Cook a primit și o plachetă comemorativă și un trofeu, ca parte a marcării momentului aniversar.
Recomandate

Huawei ar putea evita scumpirea viitoarei game Pura , o decizie care, dacă se confirmă, ar pune presiune pe Apple pe piața din China, într-un moment în care costurile cu componentele și memoria împing mai mulți producători spre majorări de preț, potrivit Huawei Central . Publicația notează că scumpirea componentelor a afectat multe branduri de smartphone-uri, iar Apple, Samsung și Huawei au fost printre jucătorii care au anunțat ajustări de preț. Totuși, pentru seria Pura, situația ar putea fi diferită. Informația vine dintr-un „tipster” (o sursă neoficială din industrie) citat de Huawei Central : susține că Huawei ar putea să nu aplice o creștere de preț pentru viitoarele telefoane Pura. Mai mult, aceeași sursă afirmă că „majoritatea” viitoarelor dispozitive Huawei ar urma să păstreze prețuri similare cu cele ale generației anterioare. De ce contează: presiune pe Apple în China, pe fondul unei posibile scumpiri a iPhone Miza, în interpretarea publicației, este concurența directă cu Apple în China. Apple ar fi indicat deja că va crește prețurile pentru următoarele modele, iar dacă viitoarea serie iPhone 18 și un model pliabil vor debuta cu o majorare „accentuată” față de predecesor, o serie Huawei Pura cu prețuri stabile ar putea câștiga avantaj în competiția de vânzări. Ce se mai discută: și Mate 90 ar putea „sări” peste scumpiri, dar informația e neclară Separat, Huawei Central menționează că și seria Mate 90 este vehiculată în zvonuri ca posibil să evite creșterea de preț, însă tipsterul ar fi neclar pe acest punct. Publicația subliniază că Huawei nu a făcut, deocamdată, nicio comunicare oficială pe subiect, iar detalii suplimentare ar putea apărea în zilele următoare. [...]

Un cec de 10 dolari semnat de Steve Jobs în 1976 a ajuns la aproape 22.000 de dolari la licitație , un nou exemplu despre cum obiectele cu proveniență verificabilă din istoria timpurie a Apple se transformă în active de colecție cu prețuri disproporționate față de valoarea lor nominală, potrivit IT Home . Documentul, scos la vânzare de casa RR Auction , are o valoare înscrisă de 10 dolari, însă cea mai mare ofertă consemnată înainte de publicarea articolului era de 21.962 de dolari (aprox. 101.000 lei). Licitația urmează să se încheie pe 16 iulie 2026, iar până atunci se înscriseseră 14 participanți. De ce contează: „proveniența” bate valoarea nominală Interesul economic al piesei vine din combinația dintre semnătura lui Jobs și contextul istoric al cecului. Este datat 4 iulie 1976 și este emis pe numele „ Apple Computer Company ”, cu beneficiar „People's Computer Company”. Data coincide cu perioada în care SUA marca bicentenarul. Un alt detaliu care susține valoarea de colecție este adresa tipărită pe cec – „770 Welch Rd., Ste. 154, Palo Alto” – indicată în articol drept primul sediu oficial al Apple. Ce indică detaliile de pe cec Pe document apare și abrevierea „DDJ”, iar publicația notează că aceasta ar sugera o plată către Dr. Dobb's Journal, o revistă de programare, pentru un abonament pe un an. În lipsa altor informații financiare despre obiect (de exemplu, estimări oficiale sau un preț de rezervă), nivelul ofertelor rămâne principalul indicator al cererii din piața de memorabilia tech, iar evoluția până la 16 iulie va arăta dacă interesul se menține sau se accelerează spre finalul licitației. [...]

Apple își ridică ținta de producție pentru iPhone-ul pliabil la 10 milioane de unități, un semnal că mizează pe volum chiar și la un preț „ultra-premium”. Potrivit 9to5Mac , compania le-a cerut furnizorilor să se pregătească pentru fabricarea a circa 10 milioane de iPhone-uri pliabile în acest an, peste estimările anterioare. Informația vine dintr-un material Nikkei Asia , care susține că Apple a majorat ținta de producție de la un interval de 7–8 milioane de unități la aproximativ 10 milioane. Creșterea este relevantă pentru lanțul de aprovizionare, deoarece implică rezervări mai mari de componente într-un context de „memory crunch” (tensiuni pe piața memoriilor), menționat în raport. Ce înseamnă pentru planul de producție din 2026 Conform aceleiași surse, Apple ar urma să comande în total 80 de milioane de unități din noile modele iPhone introduse în a doua jumătate a lui 2026, ceea ce ar duce totalul comenzilor pe întreg anul la 220 de milioane de unități. În paralel, IDC ar fi prognozat livrări de aproape 240 de milioane de iPhone-uri în 2026, ceea ce sugerează că nivelul comenzilor ar rămâne sub nivelul livrărilor estimate (diferența poate reflecta ajustări de stoc, mix de modele sau revizuiri ulterioare ale planurilor). Raportul mai indică și o variantă mai ridicată a așteptărilor pentru semestrul al doilea: Apple ar fi transmis unor furnizori să se aștepte la până la 85 de milioane de comenzi pentru iPhone-uri noi în a doua jumătate a lui 2026 și să rezerve componente comune folosite în seria iPhone 17 pentru viitoarea serie „premium” iPhone 18, pe fondul penuriilor de componente. Prețul: iPhone Ultra pliabil, poziționat la 2.500 de dolari Pe partea comercială, IDC ar fi estimat că iPhone Ultra pliabil va avea un preț mediu de vânzare de 2.500 de dolari (aprox. 11.500 lei), cu opțiuni de stocare care ar putea urca până la 3.000 de dolari (aprox. 13.800 lei). Dacă aceste niveluri se confirmă, Apple ar încerca să extindă segmentul de top al portofoliului, dar cu o țintă de producție care indică ambiții de volum, nu doar un produs de nișă. Calendarul de lansare și schimbări în ritmul de actualizare Nikkei Asia mai notează că Apple ar urma să prezinte iPhone 18 Pro, iPhone 18 Pro Max și iPhone Ultra pliabil în septembrie. Totuși, iPhone-ul pliabil ar putea ajunge pe piață după modelele Pro, deși ar fi așteptat tot în acest an. Separat, compania nu ar urma să înlocuiască iPhone 17 standard cu iPhone 18 până în primăvară, ceea ce ar extinde ciclul de viață al iPhone 17 de la 12 luni la aproximativ 18 luni. În același registru, Apple ar fi așteptată să actualizeze iPhone Air (introdus în septembrie 2025) cu un nou model în primăvara lui 2026. [...]

Bruxellesul pregătește reguli care pot schimba accesul companiilor la licitațiile publice , prin posibilitatea de a exclude din procedurile mari ofertele cu mai puțin de 50% conținut european și printr-o mutare a evaluării de la „cel mai mic preț” spre criterii de calitate și securitate, potrivit Agronet . Miza este reducerea dependenței de furnizori din afara UE și întărirea industriei europene în sectoare considerate strategice. Inițiativa, relatată de Digi24 pe baza unui proiect de document consultat de Reuters, nu introduce o obligație explicită de tip „Buy European”, dar ar oferi autorităților contractante instrumente suplimentare pentru a limita participarea unor furnizori non-UE în licitațiile de valoare mare. În paralel, criteriile de atribuire ar urma să acorde o pondere mai mare calității și securității, nu doar prețului. Ce se schimbă pentru companii la licitațiile publice Proiectul ar permite excluderea de la licitațiile mari a companiilor ale căror oferte includ sub 50% produse, servicii sau componente provenite din spațiul european. În plus, autoritățile ar putea analiza mai detaliat profilul de risc al ofertanților, inclusiv: structura acționariatului și sursele de finanțare; posibile influențe externe care ar putea afecta executarea contractelor sau securitatea infrastructurilor esențiale; dacă legislația din țara de origine obligă compania să transmită informații sensibile către autorități străine. Mutarea de la „preț minim” la „preț–calitate” și criterii de securitate Contractele ar urma să fie atribuite pe baza celui mai bun raport între preț și calitate. Componenta de calitate ar trebui să reprezinte cel puțin 30% din punctajul final, iar pentru contractele cu o componentă ridicată de forță de muncă, ponderea calității ar crește la minimum 50%. Digitalizarea achizițiilor: platforme interoperabile și autentificare electronică Documentul mai prevede digitalizarea sistemului european de achiziții publice, prin: platforme interoperabile; spații comune de date; mecanisme de autentificare electronică pentru companii. Obiectivul este îmbunătățirea transparenței, supravegherii și accesului transfrontalier la contractele publice. De ce contează și ce urmează Achizițiile publice reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul Uniunii Europene, adică circa 2.500 de miliarde de euro anual (aprox. 12.500 de miliarde de lei). Propunerea ar putea fi prezentată oficial în septembrie, însă va trebui negociată și aprobată de toate cele 27 de state membre înainte de a intra în vigoare. [...]

Sphera Franchise Group testează un format sezonier Taco Bell la Costinești, cu o investiție de peste 1,2 milioane euro (aprox. 6,1 milioane lei) în unități Taco Bell și KFC din Nibiru , într-o mișcare care combină extinderea rețelei cu validarea unor modele operaționale noi în vârf de sezon, potrivit Economedia . Restaurantul sezonier Taco Bell funcționează în complexul de entertainment Nibiru din Costinești în perioada 8 iulie – 30 august și vizează atât vizitatorii complexului, cât și participanții la festivalul Beach, Please !. Este al doilea restaurant Taco Bell deschis de grup în 2026 și a șasea inaugurare realizată de Sphera Franchise Group în acest an. Ce presupune proiectul, operațional Unitatea va funcționa zilnic, între orele 18:00 și 03:00, pe durata sezonului estival și ar urma să creeze aproximativ 30 de locuri de muncă. Pe lângă restaurant, Taco Bell va amenaja în cadrul festivalului Beach, Please! un spațiu de aproximativ 100 de metri pătrați, cu zone dedicate muzicii, relaxării și jocurilor interactive. De ce contează pentru Sphera: extindere și „test” de format Sphera Franchise Group, operatorul francizelor KFC, Pizza Hut și Taco Bell în România, indică proiectul ca parte din strategia de extindere a rețelei și de testare a unor noi formate de dezvoltare pe piața locală — un pariu pe trafic sezonier mare și pe intervale de operare adaptate consumului de seară/noapte. Grupul operează peste 180 de restaurante în România, Republica Moldova și anumite regiuni din Italia, are peste 5.000 de angajați și este listat la Bursa de Valori București sub simbolul SFG. [...]

Blocajele și lipsa de transparență în selecția conducerii Portului Constanța au ținut compania ani la rând în interimat , cu efect direct asupra capacității de a-și asuma obiective strategice pe termen lung, potrivit Economedia , care citează o postare a vicepremierului interimar Oana Gheorghiu. Gheorghiu susține că procedura de selecție a Consiliului de Administrație al Administrației Porturilor Maritime Constanța a durat peste patru ani, depășind chiar durata mandatului pentru care sunt desemnați administratorii (maximum patru ani, conform legii). În acest interval, Portul Constanța – descris drept „un activ strategic pentru toată România” – ar fi fost condus de administratori interimari. Unde s-a blocat procedura și de ce contează Potrivit vicepremierului, selecția a fost declanșată în septembrie 2021, însă consultarea și aprobarea „Scrisorii de Așteptări” (document necesar pentru începerea selecției) ar fi întârziat aproape un an, iar întregul proces până la publicarea scrisorii s-ar fi prelungit cu încă trei ani. Gheorghiu afirmă că scrisoarea a fost publicată abia în decembrie 2024. În acest context, ea indică un impact operațional: conducerea interimară, prin definiție, are o marjă mai mică de asumare pentru decizii și obiective pe termen lung, ceea ce poate afecta direcția strategică a companiei care administrează cel mai mare port al țării. Acuzații de opacitate instituțională: documente cerute, documente refuzate Gheorghiu mai afirmă că, în martie 2026, cabinetul său a cerut documentele privind procedura de selecție, dar Ministerul Transporturilor (condus atunci de Ciprian Șerban) ar fi refuzat să le transmită, invocând confidențialitatea și protecția datelor personale. Documentele ar fi fost puse la dispoziție abia în iunie 2026, după preluarea interimatului la minister de către Radu Miruță și intervenția directă a acestuia, conform aceleiași relatări. „Semne serioase de întrebare” asupra evaluărilor candidaților Vicepremierul susține că documentele primite ridică întrebări privind modul de evaluare a candidaților: expertul independent contractat de minister ar fi respins mai mulți candidați pentru neîndeplinirea criteriilor minime de vechime; comisia de selecție ar fi reevaluat șase dintre aceștia „fără nicio notă de fundamentare” în documente și fără o evaluare a activității expertului; unul dintre candidații respinși inițial ar fi ajuns ulterior să obțină cel mai mare punctaj în clasamentul final; documentele procedurii nu ar fi fost identificate ca publicate nici pe site-ul companiei, nici pe cel al ministerului, deși „legea cere transparență”, potrivit vicepremierului. În acest context, Gheorghiu spune că a transmis Ministerului Transporturilor o nouă adresă oficială, cu solicitări de clarificare, și așteaptă răspunsul instituției. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas este răspunsul Ministerului Transporturilor la solicitarea de clarificări. Gheorghiu plasează cazul în cadrul mai larg al reformei companiilor de stat, susținând că sunt necesare selecții „rapide, transparente, publice și corecte”, pentru a evita prelungirea interimatului și opacitatea în deciziile de guvernanță corporativă. [...]