Știri
Știri din categoria Companii
Apple își schimbă conducerea executivă din toamnă, după ce Tim Cook va renunța la funcția de CEO pe 1 septembrie, iar John Ternus, în prezent Senior Vice President of Hardware Engineering, va prelua poziția, potrivit TechCrunch. Schimbarea contează operațional prin faptul că mută centrul de greutate al conducerii către zona de inginerie hardware, într-un moment în care Apple își coordonează tot mai strâns produsele, serviciile și lanțul de dezvoltare.
Cook, CEO din 2011 și succesor direct al lui Steve Jobs, va rămâne în funcție până la 1 septembrie „din acest an”, conform informațiilor publicate. După această dată, el va trece într-un nou rol: Apple Executive Chairman (președinte executiv al consiliului).
John Ternus, responsabil de ingineria hardware, devine CEO, în timp ce Tim Cook își păstrează o poziție de vârf în companie, ca președinte executiv. Din datele disponibile în material, Apple nu a detaliat cum se vor împărți atribuțiile între noul CEO și viitorul președinte executiv și nici ce alte modificări de management ar putea urma.
În declarația citată, Cook îl descrie pe Ternus într-o cheie puternic orientată spre profilul tehnic și leadership:
„John Ternus are mintea unui inginer, sufletul unui inovator și inima de a conduce cu integritate și onoare. Este un vizionar ale cărui contribuții la Apple de-a lungul a 25 de ani sunt deja prea numeroase pentru a fi numărate și este fără îndoială persoana potrivită pentru a conduce Apple în viitor. Nu aș putea avea mai multă încredere în abilitățile și caracterul lui și aștept să lucrez îndeaproape cu el în această tranziție și în noul meu rol de președinte executiv.”
Materialul notează că informația este în curs de actualizare („This story is developing…”), ceea ce sugerează că pot apărea detalii suplimentare despre calendar, motivele schimbării și implicațiile pentru strategia companiei.
Recomandate
Huawei și Apple câștigă cotă în China în pofida crizei de memorii, dar piața totală scade , într-un semnal că subvențiile și promoțiile pot muta rapid vânzările între branduri fără să oprească declinul livrărilor, potrivit South China Morning Post . Huawei a fost lider în primul trimestru, cu o cotă de 20% – cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, respectiv din trimestrul IV 2020, conform unui raport Counterpoint Research citat de publicație. Performanța a fost susținută de subvențiile guvernamentale din China (reducere de 15% pentru gadgeturi sub 6.000 yuani, adică aproximativ 4.100 lei) și de promoțiile din perioada Anului Nou Chinezesc, în februarie. În același timp, Apple a urcat pe locul al doilea, cu 19% cotă de piață, după o creștere de 20% a livrărilor – cea mai mare dintre primele șase mărci. Counterpoint pune avansul pe seama vânzărilor puternice ale seriei iPhone 17, a reducerilor de preț și a subvențiilor. Piața se contractă, iar costurile cresc: „criza de memorii” apasă pe lanțul de aprovizionare Deși Huawei și Apple au avansat, livrările totale de smartphone-uri în China au scăzut cu 4% față de anul trecut în primele trei luni, pe fondul penuriei de memorii, care a perturbat aprovizionarea și a împins costurile în sus, potrivit aceleiași cercetări. Raportul mai indică și un „efect de bază ridicat” după programul de subvenții din 2025 (reducere de 15%, dar plafonată la 500 yuani pe comandă, aproximativ 340 lei). Counterpoint notează că dependența Huawei de furnizori locali îi oferă un amortizor de cost în contextul scumpirii globale a memoriilor. Pentru Apple, firma de cercetare consideră că este „cel mai bine poziționată” să gestioneze criza, datorită portofoliului premium și managementului lanțului de aprovizionare, fiind mai probabil să absoarbă intern costurile în creștere și să-și extindă cota pe termen scurt și mediu. Cine completează topul și unde se vede presiunea promoțiilor Clasamentul din trimestrul I, conform datelor citate, arată astfel: Oppo (inclusiv OnePlus și Realme): 16% (locul 3) Vivo (inclusiv iQoo): 15% (locul 4) Honor : 13% (locul 5) Xiaomi (inclusiv Redmi): 12% (locul 6) Xiaomi a avut cea mai abruptă scădere a livrărilor în trimestrul încheiat în martie, minus 35%, Counterpoint punând evoluția pe seama faptului că nu a venit cu „reduceri promoționale agresive”. La ce să se aștepte companiile: scumpiri la memorii și cerere mai slabă TrendForce anticipează continuarea scumpirilor la memorii: prețurile contractuale pentru DRAM ar urma să crească cu 58%–63% în trimestrul al doilea față de trimestrul anterior, iar pentru NAND cu 70%–75%. În acest context, Oppo, Vivo, Honor și Xiaomi au majorat recent prețurile pentru unele modele, pentru a compensa costurile. Pe partea de cerere, Counterpoint se așteaptă ca piața chineză să se „înmoaie” în continuare, cu o scădere anuală a livrărilor de 9% în acest an, deși ar rămâne peste media globală. Pentru producători, combinația dintre subvenții, promoții și costuri în creștere sugerează o competiție mai dură pe marje, nu doar pe volume. [...]
Apple a urcat la 19% cotă de piață în China și se apropie de liderul Huawei , după ce și-a majorat livrările de smartphone-uri cu 20% în primul trimestru, într-o piață afectată de scumpirea componentelor, potrivit Profit . Creșterea Apple vine într-un context în care piața smartphone-urilor din China a avansat cu 4% în T1, deși a fost „lovită de criza componentelor”, în special a memoriilor, despre care articolul notează că au fost acaparate de centrele de date. În același interval, majoritatea producătorilor de top au raportat scăderi ale livrărilor. Excepțiile menționate sunt Apple și Huawei, care a crescut cu 2%. Xiaomi este indicat drept cel mai afectat, cu livrări cu 35% mai mici față de anul anterior. De ce contează: avantaj competitiv pe lanțul de aprovizionare Analiștii citați de publicație leagă performanța Apple de poziționarea pe segmentul de valoare, într-un moment în care producătorii de telefoane cu Android au crescut prețurile. În paralel, Apple ar fi reușit să reziste tendinței, având stocuri suficiente de memorii și absorbind scumpirile. Materialul menționează și informații neconfirmate („unele surse spun”) potrivit cărora Apple ar fi cumpărat memorii la suprapreț pentru a-și pune rivalii în dificultate. Cum arată clasamentul și ce urmează Huawei rămâne liderul pieței chineze, cu o cotă de 20%, însă Apple a ajuns la 19% după creșterea din ultimul trimestru. În aceste condiții, Apple „ar putea chiar deveni liderul” celei mai mari piețe de smartphone-uri din lume, conform articolului. [...]
China își accelerează intrarea pe piața croazierelor, iar Adora Flora City aduce capacitate nouă din 2026 , cu vânzarea biletelor programată pentru 20 mai, potrivit Global Times . Miza este una operațională și economică: un al doilea vas de mari dimensiuni construit local înseamnă mai multă ofertă, rute mai lungi și o extindere a turismului de croazieră din sudul Chinei. Adora Cruises a prezentat detaliile produsului și rutele pentru sezonul inaugural al navei, iar informațiile au fost relatate de postul public CCTV News, conform publicației. Livrarea este programată pentru noiembrie 2026, iar debutul comercial ar urma să aibă loc din portul Guangzhou Nansha International Cruise Homeport (provincia Guangdong). Ce rute sunt anunțate pentru sezonul inaugural Prima cursă este descrisă ca un itinerariu internațional de 6 zile și 5 nopți, pe ruta Guangzhou – Hong Kong (Regiunea Administrativă Specială) – Hue (Vietnam). În plus, sezonul inaugural include un mix de itinerarii: 5 zile / 4 nopți și 6 zile / 5 nopți către Hong Kong și Vietnam, inclusiv opriri cu înnoptare în Hong Kong, gândite pentru turiștii din zona Greater Bay Area; 9 zile / 8 nopți („Southeast Asian Charms”), cu destinații precum Nha Trang (Vietnam), Kota Kinabalu (Malaysia) și Muara (Brunei); 17 zile / 16 nopți („Maritime Silk Road Discovery”), care acoperă șase țări din Asia de Sud-Est: Singapore, Malaysia, Brunei, Filipine, Indonezia și Vietnam. Dimensiuni și capacitate: ce aduce nou față de prima navă Adora Flora City este „nava soră” a primei nave mari de croazieră construită în China, Adora Magic City. Conform informațiilor prezentate, noua navă are 341 de metri lungime și un tonaj brut de 141.900, cu 2.130 de cabine și suite și o capacitate de până la 5.232 de pasageri. Operatorul indică îmbunătățiri în designul spațiilor, tehnologie „inteligentă” și experiența la bord, iar atriul central ar fi de două ori mai mare decât la nava anterioară. Stadiul proiectului și pașii următori Nava a fost scoasă din doc în Shanghai în martie, la șantierul Shanghai Waigaoqiao Shipbuilding (parte a China State Shipbuilding Corporation ), într-o etapă premergătoare testelor și livrării finale, potrivit agenției Xinhua. Următoarea fază este punerea în funcțiune la cheu, iar operatorul Adora Cruises a indicat că vor fi accelerate lucrările de interior și testarea sistemelor. [...]
România rămâne în urmă la „greutatea” marilor companii în economie , iar fără jucători cu afaceri de zeci de miliarde de euro va fi greu să treacă la următorul nivel de dezvoltare, susține Sorin Pâslaru într-un discurs la conferința Top 1.000 companii , publicat de Ziarul Financiar . Miza, în această lectură, nu este doar mărimea unor bilanțuri, ci capacitatea țării de a crea „campioni” care să tragă după ei investiții, talent și finanțare mai ieftină. În 2024, primele cinci companii din România ca cifră de afaceri (OMV Petrom și OMV Petrom Marketing – entități surori –, Dacia, Lidl și Kaufland) au cumulat 26 mld. euro, raportat la un PIB de 370 mld. euro, ceea ce înseamnă o pondere de 7% a veniturilor top 5 în PIB. Prin comparație, Ungaria ar avea 25%, iar Cehia și Polonia câte 16%, potrivit datelor invocate în discurs. De ce contează ponderea „top 5” în PIB Argumentul central este că marile companii funcționează ca vectori de creștere: pot atrage „cei mai buni oameni”, au vizibilitate mai bună asupra direcției economiei și acces la finanțare mai ieftină, iar prin dimensiune ajung să conteze la „masa marilor jucători” europeni. În această logică, diferența față de țările din regiune nu ține doar de resurse, ci de capacitatea de a construi și menține companii integrate și competitive internațional. În exemplificare, sunt menționate câteva repere regionale: MOL (22 mld. euro cifră de afaceri) și MVM (11 mld. euro venituri) în Ungaria, respectiv grupul OTP cu active de 120 mld. euro; în Cehia, Skoda ar fi ajuns la 24 mld. euro afaceri, iar CEZ la 8 mld. euro; în Polonia, PKN Orlen este indicată cu 69 mld. euro venituri. „Strategia” ca diferențiator: de la campioni economici la campioni sociali Pâslaru leagă ideea de „campioni” economici de o gândire strategică pe termen lung și folosește Oneștiul ca exemplu de context care poate produce performanță în domenii diferite: Nadia Comăneci, Daniel Dines (creatorul UiPath) și Loredana Groza, toți din același oraș. Teza este că apariția lor nu ar fi fost întâmplătoare, ci favorizată de investiții și infrastructură locală (industrie, educație, sport, cultură), care creează cadrul pentru identificarea și dezvoltarea talentelor. În plan economic, mesajul se traduce într-o concluzie pragmatică: fără o „agregare a forțelor” și fără proiecte care să ducă la companii mult mai mari, România riscă să rămână cu o economie fragmentată, în care liderii de piață au o influență relativ mică raportat la dimensiunea PIB-ului. Ce urmează, în termenii discuției Discursul nu propune măsuri punctuale, dar fixează o direcție: decizii strategice asumate pe ani și decenii, cu obiectivul de a crea companii suficient de mari încât să ridice competitivitatea întregii economii. Limitarea este că, în material, „strategia” rămâne un concept-cadru, fără un set explicit de politici sau instrumente de implementare. [...]
Grupul india n Vidya Herbs intră pe piața din România , o mișcare care poate intensifica concurența pe lanțul de aprovizionare cu cafea și ingrediente pentru industria alimentară, într-un context în care jucătorii mari caută acces mai direct la piețe de desfacere. Informația este relatată de Profit . Potrivit publicației, Vidya Herbs este unul dintre cei mai mari producători și exportatori de cafea din India și are, totodată, afaceri extinse în sectorul extractelor din plante, folosite în industriile alimentară și cosmetică. În materialul citat nu apar, în fragmentul disponibil, detalii despre forma concretă a intrării pe piața locală (de exemplu, achiziție, parteneriat, subsidiară sau distribuție), nici despre investiția asociată ori calendarul operațional. Prin urmare, impactul exact asupra prețurilor, distribuției și portofoliilor din retail rămâne de clarificat pe măsură ce vor fi publicate informații suplimentare. [...]
O grevă de 18 zile la Samsung Electronics ar putea bloca producția și ar genera pierderi estimate între 20.000 și 30.000 de miliarde de woni (aprox. 69–104 mld. lei), potrivit IT之家 , care citează publicația THE ELEC. Avertismentul vine după ce sindicatul din grup a obținut statutul de reprezentant majoritar și își intensifică presiunea în negocieri. Sindicatul a anunțat că va organiza o adunare generală pe 23 aprilie, iar dacă discuțiile eșuează, intenționează să declanșeze greva în perioada 21 mai–7 iunie, pentru 18 zile. Organizația susține că o oprire completă ar însemna pierderi de producție de 20.000–30.000 de miliarde de woni, cu un impact mediu zilnic de peste 1.000 de miliarde de woni (aprox. 3,5 mld. lei). De ce contează: riscul operațional depășește „vânzările pierdute” Miza principală este continuitatea operațiunilor, în special în zona semiconductorilor, unde producția trebuie să ruleze fără întreruperi. Potrivit unor observatori din industrie citați în material, chiar și o oprire parțială poate deraia planificarea întregii producții, iar întârzierile la livrarea unor produse personalizate, precum memoria HBM (High Bandwidth Memory – memorie cu lățime mare de bandă), pot duce la penalități contractuale și la deteriorarea reputației. Ce cere sindicatul și cum răspunde compania Revendicările vizează în principal schimbarea sistemului de bonusuri: stabilirea bonusului de performanță la 15% din profitul operațional; eliminarea plafonului pentru bonusuri; implicarea directă a vicepreședintelui Lee Jae-yong în negocieri. Președintele sindicatului, Choi Seung-ho, a declarat că, pe tema eliminării plafonului și a creșterii transparenței, compania nu ar fi avut o comunicare „cu sens” și a susținut că, în ultimele patru luni, peste 200 de angajați ar fi plecat la SK Hynix. Dispute în paralel: măsuri în instanță și controversa „listei negre” Înaintea potențialei greve, Samsung Electronics a cerut o ordonanță la Judecătoria din Suwon pentru a interzice ocuparea facilităților și împiedicarea angajaților care nu sunt membri de sindicat, în contextul temerilor privind acțiuni ilegale. Sindicatul afirmă că nu intenționează să recurgă la încălcări ale legii. Separat, sindicatul a recunoscut că unii membri au avut comportamente nepotrivite în disputa legată de o presupusă „listă neagră”, inclusiv încercări de a verifica dacă anumite persoane sunt înscrise în sindicat. Compania a confirmat că într-un grup intern de chat a circulat o listă cu date ale angajaților (inclusiv departament, identitate, număr de angajat și informații despre apartenența la sindicat), după care a cerut o anchetă a poliției. Totodată, Samsung a dat în judecată un angajat acuzat că ar fi extras din sistemul intern peste 20.000 de înregistrări cu date personale. [...]
