Știri
Știri din categoria Companii
Statul continuă să plătească anual 27.960 de euro (aprox. 139.800 lei) pentru terenurile de sub o conductă care nu mai există fizic, din cauza unei radieri administrative care nu a fost făcută, arată Adevărul, în cazul companiei de stat Petrotrans SA. Miza economică este dublă: costuri recurente fără contraprestație și blocarea în timp a unei proceduri de faliment care ține „în viață” juridic o companie inactivă de două decenii.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a folosit Petrotrans ca exemplu de disfuncționalitate administrativă, susținând că lipsa de decizie, transparență și responsabilitate poate produce pierderi mari pentru stat. Potrivit acesteia, Petrotrans nu a fost niciodată listată la bursă și a rămas permanent în proprietatea statului, „ferită de mecanismele pieței” și de control extern.
În centrul cazului este o rețea de circa 1.800 km de conducte pentru transportul produselor petroliere, infrastructură care nu mai este funcțională de aproape 20 de ani și care, în mare parte, a fost dezmembrată prin furturi. Cu toate acestea, plățile anuale către proprietarii terenurilor continuă, deoarece conducta nu a fost radiată din inventarul domeniului public.
„Și totuși, în fiecare an, statul român plătește 27.960 de euro proprietarilor terenului de sub ea. De ce? Pentru că nimeni nu a semnat o hârtie ca să o radieze definitiv din inventarul domeniului public.”
Cazul descris urmărește o succesiune de decizii (sau lipsa lor) și episoade de furt care au golit compania de conținut operațional, dar au lăsat-o să existe în acte:
În 2026, compania încă există juridic, procedura de faliment continuă, iar statul plătește în continuare 27.960 euro/an (aprox. 139.800 lei) pentru terenurile de sub o conductă dispărută, în lipsa unei radieri din inventarul public.
În paralel, articolul indică faptul că, după 19 ani de procedură de faliment, creditorii ar fi primit 0 lei, iar creanțele nerecuperate sunt de 329 milioane lei (mențiune în text: „probabil dublu, dacă am ajusta la valoarea de azi”, fără un calcul prezentat).
Vicepremierul sintetizează situația spunând că Petrotrans „a murit de trei ori” — în 2005 (oprirea operării fără compensație), în 2007 (falimentul) și în 2019 (blocarea lichidării) — însă, în acte, compania continuă să existe în 2026, cu efecte financiare care se rostogolesc anual.
Recomandate
TAROM spune că are kerosen asigurat și nu anticipează anulări de zboruri în următoarele 90 de zile , într-un context în care industria aviatică europeană este avertizată asupra unor posibile tensiuni de aprovizionare, potrivit Economica . Compania susține că impactul resimțit în piață vine din volatilitatea prețului țițeiului, nu dintr-o „criză” locală de combustibil pentru avioane. În documentul citat, operatorul afirmă că și-a reconfirmat cu furnizorii cantitățile necesare de kerosen și că va continua operarea „în regim normal”, fără scenarii care să includă anulări pe motiv de penurie de carburant în următoarele 90 de zile. Context: avertisment IEA privind Europa Mesajul TAROM vine după ce oficiali ai Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) au avertizat că, în următoarele șase săptămâni, anumite părți din Europa s-ar putea confrunta cu un deficit de combustibil pentru avioane. Potrivit informațiilor citate, aproximativ 75% din importurile nete de kerosen ale Europei provin din Orientul Mijlociu. Efect comercial imediat: bilete și contracte „în stand by” Separat de tema combustibilului, TAROM reclamă prejudicii comerciale după apariția în presă a unor informații potrivit cărora Guvernul ar decide în două săptămâni dacă închide compania. Transportatorul spune că, în mai puțin de 24 de ore de la aparițiile de presă, „sute de bilete B2B” și contracte pentru curse charter care urmau să fie cumpărate de parteneri au fost puse „în stand by” până la finalul lunii aprilie. Compania mai arată că este menționată în raportul CNR9, care ar indica intenția statului de a se implica în analizarea direcției strategice, „fără a interfera cu activitățile operaționale curente”, și insistă că evaluările aflate în curs nu vizează decizii imediate asupra operațiunilor zilnice. Ce urmează: discuții cu Comisia Europeană pe planul de restructurare TAROM spune că accentul rămâne pe discuții și negociere cu Comisia Europeană pentru prelungirea termenului de finalizare a Planului de restructurare după 30 decembrie 2026. Compania invocă impactul conflictului din Orientul Mijlociu, care ar fi dus la anulări de zboruri sau la scăderi drastice de pasageri pe destinațiile afectate, în timp ce operatorul nu ar avea voie să își schimbe rutele listate în planul depus în 2022. În paralel, vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că va propune Guvernului un memorandum privind redresarea a 22 de companii de stat, menționând „redresarea operațională” ca opțiune pentru CFR Călători, Metrorex și TAROM, inclusiv cu posibilă notificare a Comisiei Europene pentru un eventual ajutor de stat, dacă va fi cazul. [...]
Ministrul Economiei susține listări minoritare și parteneriate cu investitori pentru companiile de stat , ca parte a reformei anunțate de Guvern pentru un prim lot de 22 de societăți cu pierderi și datorii istorice, potrivit Știrile Pro TV . Irineu Darău spune că sprijină demersurile vicepremierului Oana Gheorghiu privind reforma companiilor de stat și că „fiecare astfel de companie trebuie să aibă o analiză separată și o soluție dedicată”. În viziunea sa, acolo unde bilanțul arată bine, statul ar putea scoate pe bursă pachete minoritare, angajament inclus, potrivit ministrului, în programul de guvernare. Pentru alte cazuri, soluția ar putea fi închiderea, în special acolo unde situația „stagnează” de 10–30 de ani. Ce înseamnă, practic, reforma: bursă, închidere sau reorganizare Ministrul a indicat trei direcții posibile, în funcție de situația fiecărei companii: listarea pe bursă a unor pachete minoritare , pentru companiile cu indicatori financiari buni; închiderea unor entități care nu se mai redresează de ani de zile; asocieri cu investitori (inclusiv „joint ventures” – societăți mixte), în special pentru companiile din subordinea Ministerului Economiei, cu accent pe investitori „serioși”. Darău a legat nevoia de parteneriate și de investițiile finanțate prin Programul SAFE , fără a detalia în material ce proiecte sau companii ar urma să fie vizate. Controlul statului în domenii strategice: veto și „golden shares” În cazul domeniilor sensibile, ministrul afirmă că există instrumente legale prin care statul poate păstra controlul asupra deciziilor strategice, chiar și fără a fi acționar majoritar. El a menționat drepturi de veto și „golden shares” (acțiuni speciale care pot oferi statului drepturi suplimentare în decizii-cheie). „Cred mai mult în managementul privat decât în managementul de stat.” Contextul financiar invocat de Guvern: pierderi și datorii istorice Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că există peste 1.500 de companii de stat care înregistrează pierderi, cu pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde lei . Tot ea a anunțat un „bilanț structurat” pentru un portofoliu pilot de 22 de companii , care ar fi acumulat datorii bugetare istorice cumulate de aproximativ 4,2 miliarde lei și pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde lei în ultimul an raportat. Premierul Ilie Bolojan a prezentat ulterior direcțiile de acțiune pentru aceste 22 de companii: unele ar urma să fie modernizate și conduse „eficient” pe baza unui audit independent, altele ar putea fuziona sau chiar fi închise, iar în paralel se lucrează la o listă de companii care ar putea fi listate la bursă. Materialul este atribuit de Știrile Pro TV sursei News.ro. [...]
Listarea Hidroelectrica a crescut încasările statului din dividende și a întărit controlul asupra companiei, fără reducerea participației majoritare , potrivit Adevărul . Vicepremierul Oana Gheorghiu susține că intrarea la bursă, în iulie 2023, a adus reguli mai stricte de transparență și guvernanță corporativă, în timp ce statul român a rămas cu 80% din acțiuni. Gheorghiu folosește cazul Hidroelectrica drept argument în disputa privind reforma companiilor de stat, amintind situația companiei înainte de restructurare: profit de 6,4 milioane lei în 2011, urmat de insolvență în 2012, cu pierdere de 508 milioane lei și datorii de 4,33 miliarde lei, pe fondul unor contracte cu intermediari privați. Ce s-a schimbat după listarea din 2023: reguli și raportare publică Vicepremierul afirmă că statul „n-a vândut nimic din pachetul său”, iar tranzacția relevantă a fost ieșirea Fondului Proprietatea , care și-a vândut participația de 20%. În acest context, Gheorghiu indică mai multe mecanisme care ar fi crescut disciplina internă și controlul asupra deciziilor: raportări financiare trimestriale publice; aprobarea contractelor importante de către acționari; responsabilizarea managementului în fața investitorilor și a autorităților de reglementare. În această logică, „contractele dezavantajoase cu intermediari au devenit imposibile”, susține vicepremierul. Impact bugetar: dividende mai mari după listare Unul dintre efectele economice invocate este creșterea dividendelor încasate de stat, prezentată ca argument că listarea poate aduce beneficii directe bugetului public: 3,06 miliarde lei în 2022 (înainte de listare); 5,03 miliarde lei în 2024 (după listare). Gheorghiu afirmă că aceste sume contribuie la finanțarea cheltuielilor publice, precum spitale, școli sau pensii. Tot în postarea citată, vicepremierul compară profitul Hidroelectrica din 2011 cu cel din 2023: 6.400.000 lei, respectiv 6.400.000.000 lei. Cine mai câștigă: fonduri de pensii și investitori Potrivit datelor prezentate de Gheorghiu, aproximativ 8 milioane de români ar beneficia indirect prin fondurile de pensii private, care ar deține circa 11% din acțiuni. În plus, peste 50.000 de investitori individuali și fonduri internaționale ar deține aproximativ 9% din companie, aspect prezentat ca element de atragere a capitalului străin. Miza politică: listări minoritare vs. opoziția PSD În final, vicepremierul respinge acuzațiile privind „vânzarea țării” și susține că listarea unor pachete minoritare la companiile de stat ar fi o soluție pentru reducerea risipei și creșterea eficienței. În paralel, Gheorghiu a prezentat lista primelor 22 de companii de stat considerate de Guvern „găuri negre” ale economiei și a menționat posibilitatea listării la bursă a acestora, conform unui material anterior din Adevărul . PSD a anunțat că se opune demersurilor privind vânzarea unor companii de stat profitabile considerate strategice, potrivit Adevărul . [...]
Meta pregătește concedieri de circa 10% , adică aproximativ 8.000 de angajați, într-o mișcare care indică o nouă etapă de reducere a costurilor și de reorganizare internă pe fondul reorientării accelerate către inteligența artificială , potrivit Profit . Planul ar urma să fie lansat pe 20 mai, conform informațiilor citate de publicație. Pe lângă această rundă, compania analizează și alte reduceri pentru a doua parte a anului, în contextul eficientizării operaționale și al schimbării priorităților către proiecte de inteligență artificială. [...]
Huawei și Apple câștigă cotă în China în pofida crizei de memorii, dar piața totală scade , într-un semnal că subvențiile și promoțiile pot muta rapid vânzările între branduri fără să oprească declinul livrărilor, potrivit South China Morning Post . Huawei a fost lider în primul trimestru, cu o cotă de 20% – cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, respectiv din trimestrul IV 2020, conform unui raport Counterpoint Research citat de publicație. Performanța a fost susținută de subvențiile guvernamentale din China (reducere de 15% pentru gadgeturi sub 6.000 yuani, adică aproximativ 4.100 lei) și de promoțiile din perioada Anului Nou Chinezesc, în februarie. În același timp, Apple a urcat pe locul al doilea, cu 19% cotă de piață, după o creștere de 20% a livrărilor – cea mai mare dintre primele șase mărci. Counterpoint pune avansul pe seama vânzărilor puternice ale seriei iPhone 17, a reducerilor de preț și a subvențiilor. Piața se contractă, iar costurile cresc: „criza de memorii” apasă pe lanțul de aprovizionare Deși Huawei și Apple au avansat, livrările totale de smartphone-uri în China au scăzut cu 4% față de anul trecut în primele trei luni, pe fondul penuriei de memorii, care a perturbat aprovizionarea și a împins costurile în sus, potrivit aceleiași cercetări. Raportul mai indică și un „efect de bază ridicat” după programul de subvenții din 2025 (reducere de 15%, dar plafonată la 500 yuani pe comandă, aproximativ 340 lei). Counterpoint notează că dependența Huawei de furnizori locali îi oferă un amortizor de cost în contextul scumpirii globale a memoriilor. Pentru Apple, firma de cercetare consideră că este „cel mai bine poziționată” să gestioneze criza, datorită portofoliului premium și managementului lanțului de aprovizionare, fiind mai probabil să absoarbă intern costurile în creștere și să-și extindă cota pe termen scurt și mediu. Cine completează topul și unde se vede presiunea promoțiilor Clasamentul din trimestrul I, conform datelor citate, arată astfel: Oppo (inclusiv OnePlus și Realme): 16% (locul 3) Vivo (inclusiv iQoo): 15% (locul 4) Honor : 13% (locul 5) Xiaomi (inclusiv Redmi): 12% (locul 6) Xiaomi a avut cea mai abruptă scădere a livrărilor în trimestrul încheiat în martie, minus 35%, Counterpoint punând evoluția pe seama faptului că nu a venit cu „reduceri promoționale agresive”. La ce să se aștepte companiile: scumpiri la memorii și cerere mai slabă TrendForce anticipează continuarea scumpirilor la memorii: prețurile contractuale pentru DRAM ar urma să crească cu 58%–63% în trimestrul al doilea față de trimestrul anterior, iar pentru NAND cu 70%–75%. În acest context, Oppo, Vivo, Honor și Xiaomi au majorat recent prețurile pentru unele modele, pentru a compensa costurile. Pe partea de cerere, Counterpoint se așteaptă ca piața chineză să se „înmoaie” în continuare, cu o scădere anuală a livrărilor de 9% în acest an, deși ar rămâne peste media globală. Pentru producători, combinația dintre subvenții, promoții și costuri în creștere sugerează o competiție mai dură pe marje, nu doar pe volume. [...]
Apple a urcat la 19% cotă de piață în China și se apropie de liderul Huawei , după ce și-a majorat livrările de smartphone-uri cu 20% în primul trimestru, într-o piață afectată de scumpirea componentelor, potrivit Profit . Creșterea Apple vine într-un context în care piața smartphone-urilor din China a avansat cu 4% în T1, deși a fost „lovită de criza componentelor”, în special a memoriilor, despre care articolul notează că au fost acaparate de centrele de date. În același interval, majoritatea producătorilor de top au raportat scăderi ale livrărilor. Excepțiile menționate sunt Apple și Huawei, care a crescut cu 2%. Xiaomi este indicat drept cel mai afectat, cu livrări cu 35% mai mici față de anul anterior. De ce contează: avantaj competitiv pe lanțul de aprovizionare Analiștii citați de publicație leagă performanța Apple de poziționarea pe segmentul de valoare, într-un moment în care producătorii de telefoane cu Android au crescut prețurile. În paralel, Apple ar fi reușit să reziste tendinței, având stocuri suficiente de memorii și absorbind scumpirile. Materialul menționează și informații neconfirmate („unele surse spun”) potrivit cărora Apple ar fi cumpărat memorii la suprapreț pentru a-și pune rivalii în dificultate. Cum arată clasamentul și ce urmează Huawei rămâne liderul pieței chineze, cu o cotă de 20%, însă Apple a ajuns la 19% după creșterea din ultimul trimestru. În aceste condiții, Apple „ar putea chiar deveni liderul” celei mai mari piețe de smartphone-uri din lume, conform articolului. [...]
