Știri
Știri din categoria Companii
Guvernul pregătește o evaluare independentă a REMIN, companie de stat aflată în insolvență de 17 ani, în condițiile în care societatea nu mai are „activitate economică reală” din 2007, iar datoriile au ajuns la 597 milioane de lei, potrivit G4Media. Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că obiectivul este separarea activelor cu potențial economic de masa aflată în insolvență și definirea unui rol realist pentru companie, inclusiv pe zona pasivelor de mediu.
REMIN nu mai desfășoară activitate minieră din 2007 și „nu mai produce nimic”, conform vicepremierului. În același timp, Gheorghiu indică un tablou financiar tensionat: datorii totale de 597 milioane de lei și activ net negativ cu peste 370 milioane de lei; în conturi ar fi 129 milioane de lei, iar profitul raportat este de 7,45 milioane de lei. Ea susține însă că acest „profit” nu provine din minerit, ci din vânzarea de active și din contracte de conservare plătite din bani publici.
Miza economică și de guvernanță este că procedura de insolvență a fost prelungită repetat, deși, potrivit vicepremierului, legea insolvenței prevede declararea falimentului în cazul unui activ net negativ. În cazul REMIN, datoriile ar fi continuat să crească, fără un plan de reorganizare.
Statul român are o dublă poziție: este acționar unic prin Ministerul Economiei și creditor majoritar prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), care deține peste 80% din creanțe, potrivit informațiilor prezentate de Gheorghiu. Vicepremierul descrie situația drept una în care „statul negociază cu sine însuși” și cere în instanță prelungirea insolvenței.
În postarea citată, Gheorghiu mai menționează episoade din istoricul procedurii (inclusiv mutarea dosarului de la Maramureș la Timișoara și tentativa din 2022 de a găsi un investitor strategic, câștigată de Vast Resources din Marea Britanie, memorandum care nu ar mai fi fost semnat, iar subsidiara locală ar fi intrat ulterior în insolvență).
Vicepremierul atrage atenția și asupra pasivelor de mediu: 118 halde de steril (peste 4,7 milioane metri cubi) și 18 iazuri de decantare cu cianuri. Potrivit acesteia, costurile de ecologizare nu au fost estimate oficial.
Oana Gheorghiu afirmă că, împreună cu Ministerul Economiei, până la 15 mai ar urma să fie stabilit un calendar care include:
În paralel, până la 31 mai 2026, evaluarea independentă ar urma să fie contractată, cu sprijinul AAAS, iar decizia privind separarea activelor să fie formalizată la nivel guvernamental, conform aceleiași surse. Vicepremierul avertizează că, în lipsa acestor pași, activele cu potențial strategic ar putea fi lichidate „sub valoarea reală”, iar statul ar rămâne „creditor pasiv”.
Recomandate
Ministerul Economiei pregătește conduceri definitive și indicatori de performanță mai duri pentru companiile de stat din subordine, după ce ministrul interimar Irineu Darău spune că a găsit „situații foarte grele”, de la active lăsate în degradare până la lipsa planificării pentru comenzi noi, potrivit Digi24 . Darău a declarat, la emisiunea „În fața ta”, că în unele companii s-a confruntat cu „nepăsare” și „indolență” și că schimbarea de abordare va fi aplicată viitorilor manageri, prin contractele de mandat. Ce schimbare anunță ministerul: conduceri definitive și ținte „foarte ambițioase” Ministrul interimar spune că, în primele trei luni de mandat, până la 31 martie, a urmărit să se asigure că „într-un număr de luni”, conform procedurilor legale și „vitezei AMEPIP ”, toate companiile de stat vor avea conduceri definitive. În etapa următoare, miza este negocierea contractelor de mandat, unde, potrivit lui Darău, managerii vor avea atât „putere de negociere”, cât și „indicatori de mandat foarte ambițioși”. „Vom schimba total abordarea pentru viitorii manageri: ai şi putere de negociere, dar ai şi nişte indicatori de mandat foarte ambiţioşi.” Problemele invocate: insolvențe previzibile, comenzi vechi, active degradate Darău afirmă că a găsit „situații foarte grele” la multe companii de stat și a oferit câteva exemple de tipuri de disfuncționalități: cazul șantierului de la Mangalia, despre care spune că a fost lăsat „ani de zile” să ajungă în insolvență, „predictibil”; companii, „în special în industria de apărare”, care au avut comenzi pentru produse vechi, dar nu au pregătit tranziția către comenzi noi pentru produse noi, ceea ce ar explica de ce „acum nu sunt performante”; active lăsate „într-o stare deplorabilă”, ceea ce, în opinia sa, înseamnă atât pierdere de active, cât și scăderea capacității de a atrage investiții. „Mai e şi o zonă de nepăsare spre inconştienţă, de lăsare a unor active într-o stare deplorabilă, ceea ce e grav în sine, pentru că pierzi active, dar e grav şi pentru că pierzi atragerea de investiţii.” De ce contează pentru companii și economie Mesajul ministrului indică o înăsprire a guvernanței corporative (setul de reguli după care sunt conduse și controlate companiile) în zona companiilor de stat: conduceri definitive și obiective de performanță mai ridicate, pe fondul unor probleme operaționale care, potrivit descrierii sale, afectează direct capacitatea de producție, atractivitatea pentru investiții și, în unele cazuri, continuitatea activității. Ce urmează, conform declarațiilor, este etapa de numire a conducerilor definitive și negocierea contractelor de mandat, unde vor fi fixați indicatorii de performanță pentru viitorii manageri. [...]
Ministerul Economiei a declanșat selecțiile de management la toate cele 47 de companii din subordine , după ce a constatat „foarte multă nepăsare de-a lungul timpului”, potrivit Mediafax . Mesajul ministrului Irineu Darău indică o schimbare de abordare în guvernanța companiilor de stat, unde coexistă mandate „betonate” și conduceri interimare. Ministrul spune că instituția are în subordine 47 de companii și descrie o situație neuniformă: unele societăți au manageri numiți „de acum câțiva ani”, cu mandate pe patru ani și indicatori de performanță care „nu înseamnă mare lucru”, iar altele sunt conduse de interimari, din cauza concursurilor nefinalizate. „O concluzie de-a mea, la acest moment, este că a fost foarte multă nepăsare de-a lungul timpului.” Ce se schimbă: selecții declanșate pentru toate companiile Darău afirmă că până la finalul lunii martie a reușit să declanșeze „toate selecțiile la toate companiile de stat” din subordine. În logica prezentată de ministru, miza este reducerea dependenței de decizii luate „din pix” în cazul conducerilor interimare și trecerea la numiri prin proceduri de selecție. Problemele invocate: interimate, active degradate și lipsă de produse noi Ministrul a indicat mai multe tipuri de disfuncționalități pe care spune că le-a găsit în companiile din subordine: conduceri interimare prelungite, pe fondul concursurilor nefinalizate; contracte de mandat cu indicatori de performanță considerați nerelevanți; active lăsate „într-o stare deplorabilă”; în industria de apărare, existența de comenzi, dar fără pregătirea tranziției către „produse noi”, în condițiile în care multe produse sunt concepute de zeci de ani. Exemplul Mangalia: insolvență „predictibilă” Ca exemplu, Darău a invocat șantierul naval din Mangalia, despre care a spus că „s-au întors ochii ani de zile” și că degradarea era previzibilă, în contextul unui parteneriat care „a început să scârțâie” și al apariției unui litigiu internațional. Ministrul afirmă că nu înțelege cum s-a ajuns ca șantierul să intre în insolvență „într-un mod foarte predictibil”. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul selecțiilor, criteriile de evaluare sau companiile vizate punctual, dincolo de numărul total aflat în subordinea ministerului. [...]
O instanță din India a respins cererea Apple de a opri temporar avansarea unei anchete antitrust legate de App Store pe iPhone și i-a cerut companiei să coopereze pe deplin cu investigatorii , potrivit IT之家 . Decizia crește presiunea operațională și juridică asupra Apple într-o piață în care iPhone câștigă rapid cotă, iar autoritățile cer date financiare folosite, de regulă, la calculul eventualelor sancțiuni. Hotărârea a fost publicată sâmbătă pe site-ul Curții Înalte din Delhi. Instanța a stabilit că Apple trebuie să colaboreze „pe deplin” cu anchetatorii și a cerut Comisiei pentru Concurență din India (CCI) să nu emită o decizie finală în acest caz cel târziu până la 15 iulie. De ce a cerut Apple suspendarea și ce a respins instanța Apple solicitase suspendarea procedurii, susținând că CCI ar fi depășit atribuțiile atunci când i-a cerut să depună date financiare în timp ce compania contestă în instanță cadrul legal indian privind calculul amenzilor antitrust. Potrivit materialului, aceste informații financiare sunt utilizate în mod obișnuit pentru a determina cuantumul penalităților. CCI cere de mai mult timp aceste date, după ce o investigație din 2024 ar fi concluzionat că Apple a abuzat de o poziție dominantă. Apple neagă încălcările și a refuzat să se conformeze solicitărilor, argumentând că, din moment ce a contestat regulile de calcul al sancțiunilor, autoritatea ar trebui să suspende cazul. Context: India, o piață tot mai importantă pentru iPhone Cazul din India este prezentat ca una dintre mai multe investigații antitrust cu care Apple se confruntă la nivel global. Miza locală este amplificată de dinamica pieței: datele Counterpoint Research citate de IT之家 arată că iPhone a ajuns la o cotă de 9% în India, de la 4% cu doi ani în urmă. Până la momentul publicării informației, Apple nu a oferit un răspuns oficial, mai notează sursa. [...]
O instanță din Coreea de Sud a impus sindicatului Samsung Electronics obligația ca greva generală programată să nu afecteze producția , o decizie care reduce riscul unor întreruperi într-un moment în care oferta globală de semiconductori este deja sub presiune, potrivit IT之家 . Judecătoria din Suwon a aprobat pe 18 mai o parte din solicitarea companiei privind o ordonanță (interdicție parțială), cerând ca acțiunea sindicală „să nu afecteze volumul de producție” și „să nu ducă la deteriorarea materiilor prime” folosite de producătorul de cipuri de memorie. Publicația notează că măsura funcționează, practic, ca o frână pentru ceea ce este descris drept cea mai amplă grevă din istoria Samsung Electronics. Greva generală este programată între 21 mai și 7 iunie. În martie, peste 66.000 de membri ai sindicatului au participat la un vot, iar 93,1% s-au pronunțat în favoarea grevei. De ce contează: risc de șoc pe lanțurile de aprovizionare cu semiconductori Samsung Electronics este un jucător major în producția de cipuri de memorie, iar o oprire a activității ar putea accentua înăsprirea ofertei globale de semiconductori, pe fondul cererii ridicate generate de construcția de centre de date pentru inteligență artificială. IT之家 menționează că efectele s-ar putea transmite către industrii precum auto, calculatoare și smartphone-uri. Context: negocieri eșuate și intervenție la nivel guvernamental Conflictul de muncă vine după mai multe runde de negocieri între companie și sindicat pe tema salariilor pentru 2026, discuții care s-au încheiat fără acord, pe fondul adâncirii divergențelor. În plus, situația a ajuns pe agenda guvernului: pe 17 mai, premierul Kim Min-seok a susținut un discurs național de urgență, după ce autoritățile au convocat în aceeași zi a doua reuniune ministerială de urgență pentru a evalua efectele potențiale asupra întregului lanț industrial intern și posibile măsuri de răspuns. Premierul a avertizat că liniile de producție de semiconductori implică sute de etape de procesare de înaltă precizie și că inclusiv o oprire scurtă poate duce la casarea produselor aflate în lucru. Conform estimărilor citate, o zi de oprire ar putea genera pierderi directe de până la 1.000 miliarde woni, iar în scenariul casării pe scară largă a waferelor (plachete de siliciu pe care se fabrică cipurile), pierderile ar putea ajunge până la 1.000.000 miliarde woni; repornirea și stabilizarea producției ar putea dura luni, amplificând costurile. [...]
Samsung Electronics încearcă să evite o grevă de 18 zile care ar putea perturba lanțul global de aprovizionare cu cipuri , în condițiile în care compania și sindicatul au reluat luni negocierile de ultim moment, pe fondul unei penurii severe de memorii, potrivit IT之家 . Miza este ridicată: peste 45.000 de angajați ar putea intra în grevă începând de joi, într-un conflict de muncă descris ca fiind cel mai amplu din istoria gigantului tehnologic. Momentul este sensibil deoarece memoria (cipurile de stocare) este o componentă-cheie pentru centrele de date dedicate inteligenței artificiale, smartphone-uri și laptopuri, iar lipsa din piață a împins în ultimele luni profiturile producătorilor în sus. Samsung este cel mai mare producător de memorii la nivel mondial, iar exporturile sale reprezintă aproape un sfert din exporturile totale ale Coreei de Sud, ceea ce amplifică riscul macroeconomic dacă producția este afectată. Prima rundă de negocieri, mediată de guvernul sud-coreean și axată pe salarii și bonusuri, a eșuat săptămâna trecută, iar discuțiile au fost reluate luni; potrivit materialului, negocierile ar urma să continue până marți. Presiune juridică asupra grevei și riscuri pentru producție O instanță din Coreea de Sud a admis parțial cererea Samsung pentru un ordin care obligă sindicatul să se asigure că greva nu afectează producția. Un purtător de cuvânt al instanței a precizat că, pe durata grevei, sunt interzise pierderile de materiale de producție, iar activitățile legate de siguranța producției și prevenirea deteriorării produselor trebuie menținute. Decizia include și sancțiuni financiare dacă ordinul nu este respectat: câte 100 milioane won/zi pentru fiecare dintre cele două sindicate majore (aprox. 310.000 lei/zi, conversie estimativă); 10 milioane won/zi pentru liderii sindicali (aprox. 31.000 lei/zi, conversie estimativă). Sindicatul a transmis că, dacă nu se ajunge la un acord, nu va renunța la grevă, chiar și în prezența ordinului instanței, dar a promis că va participa „cu seriozitate” la negocieri. Samsung nu a comentat, potrivit aceleiași surse. Guvernul ia în calcul „arbitrajul de urgență”, piața reacționează După hotărârea instanței, acțiunile Samsung au urcat în prima parte a ședinței cu până la 6,7%, peste avansul indicelui bursier sud-coreean (1,4%), pe fondul percepției că riscul operațional ar putea fi limitat. Guvernul sud-coreean și-a intensificat mesajele de avertizare privind impactul potențial asupra creșterii economice, exporturilor și piețelor financiare. Președintele Lee Jae-myung a cerut, într-o postare pe platforma X, respect reciproc între drepturile lucrătorilor și drepturile de administrare ale companiilor: „Coreea aplică un sistem de democrație liberală și o economie de piață capitalistă; companiile și lucrătorii trebuie să se respecte reciproc, iar drepturile muncii și drepturile de administrare trebuie tratate în mod egal.” Premierul Kim Min-seok a spus că autoritățile vor folosi „toate mijloacele”, inclusiv arbitrajul de urgență, pentru a opri greva. În acest mecanism, ministrul muncii poate emite un ordin care oprește imediat acțiunile de protest pentru 30 de zile, timp în care o comisie națională se ocupă de mediere și arbitraj. Sindicatul a afirmat că nu va ceda presiunii unui astfel de demers și că nu va semna un acord salarial dacă oferta Samsung nu corespunde așteptărilor. În paralel, materialul notează că, după eșecul primei runde, conducerea diviziei de cipuri ar fi încercat să convingă sindicatul să renunțe la grevă, invocând îngrijorări ale unor clienți pe termen lung, inclusiv Nvidia . Potrivit unor persoane informate citate de presă, unii parteneri ar fi indicat că ar putea suspenda temporar recepția livrărilor dacă greva ridică semne de întrebare privind calitatea; Samsung a refuzat să comenteze și acest aspect. [...]
Samsung riscă o oprire a producției de cipuri din 21 mai, cu pierderi estimate de guvern la până la 1 trilion won pe zi , în condițiile în care compania și cel mai mare sindicat al său reiau luni negocierile într-o ultimă încercare de a evita o grevă de 18 zile, potrivit The Next Web . Dacă discuțiile eșuează, sindicatul spune că are 41.000 de participanți confirmați, iar numărul ar putea depăși 50.000, care ar urma să intre în grevă pe 21 mai. Miza: de la conflict de muncă la risc economic național Premierul sud-coreean Kim Min-Seok a avertizat duminică faptul că impactul economic ar fi „de neimaginat” și a estimat costul la până la 1 trilion won (668 milioane dolari, aprox. 3,1 miliarde lei) pentru fiecare zi în care fabricile de cipuri ale Samsung ar fi închise. El a indicat, pentru prima dată, că guvernul ar putea recurge la puteri de urgență dacă greva ar amenința economia națională. Escaladarea este susținută și de participarea șefului Comisiei Naționale pentru Relații de Muncă la negocierile de luni, ceea ce ridică disputa la nivel de intervenție directă a statului. O rundă anterioară de negocieri mediate de guvern s-a blocat pe 12 mai, după 17 ore de discuții, pe care un reprezentant sindical le-a descris drept „16 ore de așteptare și o oră de negociere”. Ce cer sindicatul și compania Conflictul se concentrează pe modul în care Samsung distribuie către angajați profiturile asociate boomului din inteligența artificială: Sindicatul cere eliminarea plafonului existent pentru bonusuri, alocarea a 15% din profitul operațional pentru bonusuri și includerea acestor termeni în contractele de muncă. Samsung propune alocarea a 10% din profitul operațional pentru bonusuri, plus un pachet unic de compensații, despre care compania afirmă că depășește standardele din industrie. Conducerea companiei susține că solicitările sindicatului ar fi greu de susținut pe termen lung. Context financiar: profituri record și presiune pe distribuirea câștigurilor În T1 2026, Samsung a raportat venituri de 133,9 trilioane won (aprox. 90 miliarde dolari, aprox. 414 miliarde lei) și un profit operațional de 57,2 trilioane won, de opt ori mai mare față de anul anterior și cel mai ridicat profit trimestrial din istoria companiei. Divizia de semiconductori a generat 53,7 trilioane won, adică aproximativ 94% din total, pe fondul cererii pentru cipuri de memorie HBM (high-bandwidth memory), folosite în infrastructura pentru inteligență artificială. În același timp, angajații susțin că remunerația nu a ținut pasul cu performanța companiei, invocând și comparația cu rivalul SK Hynix, precum și nemulțumiri legate de acordul salarial din 2025. Președintele Samsung Electronics, Jay Y. Lee , a avut în weekend o intervenție publică rară, cerând scuze pentru „problemele interne” care creează îngrijorare. Ce urmează: negocierile de luni și presiunea guvernului Negocierile de luni sunt prezentate ca decisive pentru a reduce diferența dintre 10% și 15% din profitul operațional alocat bonusurilor. Pe baza cifrelor din T1, diferența ar echivala cu aproximativ 2,9 trilioane won (1,9 miliarde dolari, aprox. 8,7 miliarde lei) anual. Dincolo de companie, miza este și macroeconomică: semiconductorii au reprezentat 37% din exporturile totale ale Coreei de Sud în aprilie, față de 20% cu un an înainte, potrivit datelor guvernamentale citate. În plus, o oprire prelungită ar putea afecta oferta globală de cipuri DRAM și HBM într-un moment în care, conform articolului, deficitul de memorie pentru AI este așteptat să persiste până în 2027 și după. [...]
