Știri
Știri din categoria Companii
Fondatorul Netflix, Reed Hastings, se retrage din consiliul de administrație în iunie, potrivit Financial Times, anunț care a împins acțiunile companiei la o scădere de până la 9% în tranzacțiile after-hours, pe fondul unei prognoze financiare sub așteptări pentru trimestrul curent.
Hastings, care a cofondat Netflix în 1997 și a condus transformarea companiei dintr-un serviciu de închiriere DVD prin poștă într-un grup de streaming evaluat la circa 450 mld. dolari, este în prezent președintele (chair) companiei.
Scăderea cotației a venit după ce Netflix a comunicat atât planul de plecare al lui Hastings din board, cât și o estimare mai slabă decât anticipau investitorii pentru rezultatele viitoare.
„[…] vrea să se concentreze pe filantropie și alte preocupări”, a transmis Netflix, potrivit Financial Times.
Compania a precizat că Hastings își redusese treptat responsabilitățile încă din 2020, când l-a numit pe Ted Sarandos co-director executiv (co-CEO). Ulterior, Greg Peters i-a preluat locul lui Hastings ca co-CEO în 2023.
În pofida reacției negative a pieței, Netflix a raportat rezultate solide în primul trimestru, susținute de o taxă de reziliere („break fee”) de 2,8 mld. dolari încasată de la Paramount, după ce aceasta a decis să își retragă oferta pentru Warner Bros Discovery.
Netflix a raportat un profit de 1,23 dolari pe acțiune în T1, peste așteptările Wall Street (76 de cenți). Veniturile au fost de 12,3 mld. dolari, iar profitul net a urcat la 5,3 mld. dolari, influențat de aceeași taxă de reziliere; compania a mai indicat că venitul operațional a fost sprijinit și de majorările de preț implementate în trimestru.
Pentru trimestrul în curs, Netflix a estimat un profit de 78 de cenți pe acțiune, sub consensul pieței de 84 de cenți, element care a cântărit în evoluția acțiunilor după publicarea raportului.
Financial Times notează că titlurile Netflix recuperaseră o parte din terenul pierdut după intrarea companiei în cursa de achiziție pentru Warner Bros, iar înainte de raportarea rezultatelor erau în creștere cu aproximativ 15% de la începutul anului, deși rămân sub maximul atins vara trecută. În același context, Netflix a explicat că achiziția Warner Bros „ar fi fost un accelerant” pentru strategie, „dar doar la prețul potrivit”.
Recomandate
România rămâne „supraponderală” la companii de stat, iar costul se vede în productivitate și în blocarea reformelor economice , potrivit unei intervenții a jurnalistului Matei Udrea la Euronews . În opinia sa, numărul mare de astfel de entități nu doar consumă resurse publice, ci „blochează” și o parte din forța de muncă, reducând eficiența economiei. Udrea afirmă că, dacă sunt excluse statele comuniste, România ar fi a treia țară din lume ca număr de companii de stat, după Brazilia și India. El leagă această situație de moștenirea perioadei ceaușiste și susține că, până acum, „s-a blocat orice reformă”, pe fondul rezistenței față de eliminarea companiilor „care ne trag în jos”. „România este a treia țară din lume, dacă scoatem țările comuniste din calcul, este a treia țară din lume ca număr de companii de stat, după Brazilia și India.” De ce contează: resurse publice fără rezultate și presiune pe productivitate Punctul central al argumentului este că o parte dintre companiile de stat consumă bani publici fără să livreze performanță economică, ceea ce afectează productivitatea la nivel de țară și îngreunează reformele. Udrea spune că vicepremierul ar fi prezentat și „niște nume” în acest context, fără ca materialul să detalieze lista. Exemplul invocat: Aerostar vs. Avioane Craiova Pentru a ilustra diferența de eficiență, Udrea compară Aerostar Bacău, companie privatizată în 1997, cu Avioane Craiova, rămasă în proprietatea statului. Conform declarațiilor sale: Aerostar Bacău (privatizată) „produce inclusiv drone pentru Israel” și componente pentru avionul F-35 . Avioane Craiova (de stat) „continuă să acumuleze pierderi” și, spune Udrea, primește anual sprijin sub formă de ajutoare de stat, scutiri de impozite și ștergeri de datorii, în timp ce rămâne neperformantă. „Primește bani, zeci de milioane de euro și, în continuare, produce, este o gaură neagră.” În esență, mesajul este că menținerea pe termen lung a unor companii de stat ineficiente are un cost dublu: bugetar (prin finanțări repetate) și economic (prin productivitate mai scăzută și forță de muncă „captivă” în structuri necompetitive). [...]
Falimentul Petrotrans a rămas blocat 19 ani, iar întârzierea a generat costuri recurente pentru stat , inclusiv plata unei chirii anuale de peste 29.000 de euro (aprox. 145.000 lei) pentru conducte „care există pe hârtie”, potrivit HotNews . Cazul a fost prezentat joi de vicepremierul Oana Gheorghiu , în contextul unui pachet de măsuri vizând 22 de companii de stat cu probleme financiare. Petrotrans este în faliment din 2007, iar procedura nu a fost finalizată până în 2026. Vicepremierul a spus că, în acest interval, „singurii care au încasat bani” au fost lichidatorii, contabilii și cei care au făcut arhivarea, în timp ce statul nu a recuperat sume pentru a acoperi creanțele companiei către buget. Costuri directe: chirie anuală pentru active „pe hârtie” Un element concret de impact bugetar, invocat de vicepremier, este o chirie anuală de peste 29.000 de euro, plătită din 2015, pentru conducte care ar exista doar în documente, „pe sub terenul unor oameni”. Gheorghiu a precizat că plata rezultă dintr-o decizie a unei instanțe, care trebuie executată. În acest context, vicepremierul a susținut că „fiecare zi care trece înseamnă costuri pentru statul român” și a descris situația ca pe un „studiu de caz” despre efectele lipsei de coordonare între instituții. Blocaj procedural: 7 ani de prelungire din cauza unei contestații pe 341 de lei Gheorghiu a indicat și un episod care, în opinia sa, ilustrează disfuncționalitățile administrative: lichidarea Petrotrans ar fi fost prelungită cu șapte ani din cauza unei contestații depuse de o instituție a statului, pentru o creanță „foarte mică”. Întrebată de HotNews ce instituție a formulat contestația și despre ce sumă este vorba, vicepremierul a răspuns: „Din informațiile pe care le-am cules din dosarul respectiv este vorba de AAAS, autoritatea pentru gestionarea activelor statului, iar creanța era undeva la 341 de lei.” Context: Petrotrans, în lista companiilor propuse pentru „ieșire ordonată” (lichidare) Cazul Petrotrans a fost prezentat în cadrul unei conferințe de presă despre măsurile avute în vedere pentru 22 de companii de stat. Vicepremierul a spus că aceste companii au datorii bugetare istorice cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei și pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat. În clasificarea prezentată de vicepremier, Petrotrans se află în categoria „ieșirea ordonată din portofoliu (lichidarea)”, pentru care obiectivul anunțat este un calendar cu termene clare de lichidare, „cu maximizarea valorii reziduale” și respectarea calendarelor de faliment. [...]
O contestație pe o creanță de 341 de lei a ținut în loc timp de 7 ani lichidarea Petrotrans și a generat costuri recurente pentru stat , inclusiv o chirie anuală de peste 29.000 de euro (aprox. 145.000 lei), potrivit Mediafax . Cazul este prezentat de vicepremierul Oana Gheorghiu ca exemplu de blocaj administrativ care prelungește pierderile în companii de stat aflate în insolvență sau faliment. Petrotrans este în faliment din 2007, iar procedura de lichidare este descrisă ca fiind tergiversată de aproape 19 ani. În acest interval, statul a cheltuit bani fără să recupereze sume pentru acoperirea creanțelor pe care compania le avea către statul român, a spus vicepremierul, într-o conferință de presă la Guvern. Costuri care continuă, în lipsa radierii Potrivit declarațiilor citate, faptul că firma nu a fost lichidată și radiată de la Registrul Comerțului a dus la costuri suplimentare, inclusiv plata unei chirii anuale de peste 29.000 de euro (aprox. 145.000 lei) din 2015, pentru „niște conducte care există pe hârtie”, amplasate în subteran pe proprietăți private. Vicepremierul a indicat că este vorba despre o decizie a instanței care trebuie executată, iar fiecare zi de întârziere înseamnă costuri pentru stat. „Singurii care au încasat bani în acești ani sunt lichidatorii, contabilii și cei care au făcut arhivare.” Contestația AAAS și disputa între ministere Oana Gheorghiu a afirmat că lichidarea a fost prelungită timp de șapte ani din cauza unei contestații depuse de o instituție a statului. În material este menționată Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) , care ar fi contestat lichidarea pentru o creanță de 341 de lei. După intrarea în faliment, administrarea bunurilor fostei companii a fost disputată între Ministerul Energiei și Ministerul Economiei, conform aceleiași surse. Contextul mai larg prezentat de vicepremier vizează un grup de 22 de companii de stat pentru care, în analiza Guvernului, se recomandă reorganizarea sau lichidarea, pe fondul insolvenței sau al pierderilor. [...]
Guvernul pregătește închideri, fuziuni și listări la bursă pentru companiile de stat , într-o reformă care vizează reducerea pierderilor și a datoriilor către buget, potrivit Mediafax . Premierul Ilie Bolojan susține că România are peste 1.500 de companii cu statul acționar, iar multe funcționează ineficient și au generat „aproximativ 14 miliarde de lei pierderi” în ultimii ani. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Bolojan spune că reforma a început cu un proiect-pilot care vizează 22 de companii din energie, transporturi și industrie. Doar acestea ar fi acumulat „într-un singur an” datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei. Trei direcții: susținere pentru infrastructura critică, redresare pentru pierderi, închideri unde „nu mai au viitor” Planul anunțat împarte companiile în mai multe categorii, cu măsuri diferite: Infrastructură critică (exemplele date: ELCEN, Oil Terminal, CFR SA): susținere prin investiții și „administrare mai profesionistă”, pe motiv că au rol esențial în economie. Companii cu rol strategic (Avioane Craiova, Romaero): decizii coordonate între instituții, pe baza unor analize și audituri independente, pentru a stabili cum poate fi valorificat mai bine potențialul industrial. Reorganizări pentru modernizare : premierul indică drept exemplu CNCIR, care ar urma să fie reorganizată pentru a deveni „mai competitivă” și mai apropiată de standardele europene. Companiile cu pierderi intră în „redresare operațională”, iar unde există suprapuneri se discută fuziuni Pentru companiile cu pierderi și subvenții în creștere, Bolojan indică un proces de redresare operațională, cu eficientizare și „expertiză internațională”. Exemplele menționate sunt CFR Călători, Metrorex și TAROM. Tot aici, premierul vorbește despre fuziuni și integrări „unde există suprapuneri și ineficiență”, dând ca exemple Telecomunicații CFR și Tipografica Filaret, unde obiectivul ar fi reducerea costurilor și creșterea eficienței. În același mesaj, Bolojan afirmă că unele companii vor fi închise „treptat și ordonat” dacă „nu mai au viitor”, indicând cazuri precum CFR Marfă și Petrotrans. Despre Petrotrans, premierul spune că este în faliment din 2007 și că nu este lichidată complet, deși ar fi continuat să genereze costuri pentru stat. Listări la bursă cu pachete minoritare: Hidroelectrica , Romgaz și CEC Bank, plus condiții pentru alte companii Guvernul lucrează, potrivit premierului, la o listă de companii care ar putea fi listate la bursă prin vânzarea de pachete minoritare de acțiuni , cu statul rămas acționar majoritar și cu menținerea controlului asupra deciziilor strategice. Bolojan enumeră între companiile avute în vedere Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank . Pentru altele — Transgaz, Portul Constanța și Poșta Română — procesul ar depinde de îndeplinirea unor „condiții prealabile”. Ce urmează: un nou val de evaluări în 30 de zile Premierul spune că acesta este „doar primul pas” și că, în următoarele 30 de zile, Guvernul va lansa un nou val de evaluări, pe criterii legate de importanța strategică și situația financiară a companiilor. În mesajul citat, Bolojan leagă reforma de reducerea risipei și de efecte în economie și în bugetul public. [...]
Xiaomi pune în vânzare pe Youpin uscătorul Mijia Pro la 799 yuani (510 lei) , un produs care mizează pe funcții de protecție a scalpului prin control automat al temperaturii și monitorizarea distanței. Dispozitivul este deja listat pe platforma Youpin și urmează să intre în pre-vânzare mâine, la ora 10:00 (ora Chinei), la prețul de 799 yuani. Noul „Mijia High-Speed Water Ion Hair Dryer Pro” vine în trei variante de culoare (Thinmu Gold, Wusong Purple și Iris Blue, în traducere aproximativă) și folosește o carcasă cu vopsea metalică perlată. Xiaomi a inclus și un ecran color, plus un buton rotativ de reglare a temperaturii din aliaj de aluminiu, amplasat pe mâner. Ce aduce nou la nivel de utilizare Accentul este pus pe controlul temperaturii în funcție de condițiile reale de utilizare. Conform informațiilor publicate, uscătorul: oferă un „mod dublu” de protecție cu temperatură constantă pentru scalp; integrează un senzor TOF (Time of Flight – măsoară distanța prin timp de zbor al luminii) care monitorizează în timp real distanța dintre scalp și gura de evacuare a aerului; ajustează automat temperatura aerului în „intervalul inițial” setat, în funcție de distanța detectată. Pe lângă această logică de control, produsul include și o tehnologie de „ioni de apă”, despre care Xiaomi susține că poate îmbunătăți echilibrul micro-ecologic al scalpului (formulare preluată din sursă, fără detalii suplimentare privind mecanismul sau validarea). Context comercial: listare pe Youpin și pre-vânzare Xiaomi a listat produsul pe Youpin (platforma sa de comerț electronic) și va deschide pre-vânzarea mâine la 10:00 (ora locală). Prețul anunțat este 799 yuani (aprox. 510 lei, conversie orientativă). Sursa nu precizează disponibilitatea în afara Chinei sau un calendar de lansare pe alte piețe. [...]
Operațiunile OnePlus din Europa intră sub semnul întrebării , pe fondul unor plecări de personal care ar putea afecta capacitatea companiei de a susține vânzările, marketingul și relația cu partenerii locali, potrivit Android Headlines . Informațiile indică faptul că angajați din regiune se pregătesc să părăsească organizația, ceea ce alimentează incertitudinea privind continuitatea prezenței OnePlus pe piețele europene. Materialul nu precizează amploarea exactă a plecărilor și nici un calendar oficial al schimbărilor. De ce contează: risc operațional pentru o piață cheie Pentru OnePlus, Europa este o zonă în care execuția locală contează direct: distribuție, suport post-vânzare, campanii comerciale și coordonarea cu operatori și retaileri. Orice reducere a echipelor sau instabilitate internă poate întârzia lansări, poate slăbi prezența în canale și poate afecta experiența clienților, chiar și fără un anunț formal de retragere. Ce se știe și ce lipsește din datele publice Android Headlines descrie situația ca fiind una care „arată șubred” pentru viitorul OnePlus în Europa, în contextul pregătirilor de plecare ale unor angajați. În același timp, articolul nu oferă detalii verificabile despre: numărul de persoane vizate sau departamentele afectate; țările în care ar avea loc schimbările; dacă există o decizie de restructurare sau o ieșire din anumite piețe. La ce să se uite piața în perioada următoare În lipsa unor clarificări oficiale, semnalele relevante vor fi cele operaționale: eventuale modificări în rețeaua de distribuție, schimbări în parteneriatele comerciale și în modul de gestionare a service-ului și garanțiilor, precum și ritmul lansărilor și al campaniilor locale. [...]
