Știri
Știri din categoria Companii

Un automat de reciclare capabil să preia până la 10.000 de ambalaje dintr-o singură încărcare arată cât de mult poate conta tehnologia în operarea sistemelor de garanție-returnare, după un record stabilit în Polonia, potrivit Newsweek.
Un bărbat a introdus, timp de opt ore, aproximativ 8.000 de sticle și doze într-un automat de reciclare proiectat chiar de el. La final, a primit o chitanță de 3.925,50 zloți, echivalentul a aproape 1.000 de euro (aprox. 5.000 lei), relatează publicația, citând Fakt.
Performanța a fost realizată într-un magazin din localitatea Kołbiel (regiunea Mazovia), iar operațiunea a inclus nu doar introducerea ambalajelor în aparat, ci și pregătirea spațiului și transferul sticlelor din camioane în cărucioare, pe parcursul mai multor ore.
Automatul folosit are, potrivit bărbatului, două avantaje operaționale:
Recordul vine în perioada în care Polonia pregătește implementarea completă a noului sistem de garanție-returnare, programată pentru ianuarie 2026. Sistemul prevede o garanție de 0,50 zloți pentru sticlele din plastic și doze și de 1 zlot pentru sticlele reutilizabile din sticlă, iar ambalajele pot fi returnate în magazine, inclusiv prin automate care emit vouchere pentru cumpărături.
În ultimele luni, recordurile au fost depășite constant: în aprilie, un adolescent din Cracovia a obținut o chitanță de 558 de zloți (aprox. 130 de euro) pentru 1.116 sticle și doze returnate, iar ulterior un alt locuitor al orașului a ajuns la 2.341,50 zloți (aprox. 550 de euro) după reciclarea a 4.683 de ambalaje.
Automatul aparține companiei poloneze Action SA, iar angajații au strâns sticlele pentru tentativa de record timp de aproximativ o lună și jumătate. Banii obținuți din reciclare ar urma să fie folosiți pentru organizarea unor ateliere de inovație într-o școală primară din Kołbiel.
În paralel, experții citați de Newsweek indică drept posibil pas următor în dezvoltarea sistemului introducerea cititoarelor de carduri bancare în automatele de reciclare, astfel încât garanțiile să poată fi transferate direct în conturile utilizatorilor.
„Sunt foarte mulţumit de această realizare şi mai ales de faptul că am demonstrat că brandurile poloneze, precum EcoAction, pot concura cu încredere cu celelalte disponibile pe piaţa noastră. Recordul nostru este cea mai bună confirmare a acestui lucru”, a declarat bărbatul pentru „Gazeta Wyborcza”.
Recomandate

Dropbox își schimbă conducerea pentru a forța o repoziționare de produs într-o piață în care stocarea „la pachet” de la Google și Apple i-a erodat creșterea , potrivit The Next Web . Fondatorul Drew Houston renunță la funcția de CEO după 19 ani, iar Ashraf Alkarmi, șeful de produs al companiei, preia rolul de co-CEO cu efect imediat, urmând ca după o perioadă de tranziție Houston să devină președinte executiv, iar Alkarmi să conducă integral. Schimbarea vine într-un moment în care Dropbox rămâne profitabilă pe activitatea de bază, dar nu mai are avantaj competitiv în sincronizarea și stocarea fișierelor, funcții pe care Google Drive, Apple iCloud și Microsoft OneDrive le oferă integrat în sisteme de operare și suite de productivitate, fără cost suplimentar pentru utilizatori. Presiune pe modelul de business: creștere sub 1% și capitalizare în scădere Acțiunile Dropbox au scăzut cu aproximativ 2,4% în tranzacțiile premarket după anunț. Capitalizarea bursieră a companiei este „puțin peste” 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei), la jumătate față de vârful atins în prima zi de tranzacționare după listarea din martie 2018. Pe operațiuni, Dropbox a raportat venituri de 629,5 milioane de dolari (aprox. 2,9 miliarde lei) în T1 2026 din business-ul de sincronizare a fișierelor, însă creșterea anuală a rămas sub 1%. Publicația notează că, excluzând FormSwift (pe care compania intenționează să îl închidă până la finalul lui 2026), veniturile au crescut cu 2%. Cine este noul CEO și ce întăriri aduce în echipa de produs Ashraf Alkarmi (47 de ani) s-a alăturat Dropbox în noiembrie 2024 ca vicepreședinte senior și director general pentru Dropbox Core. Anterior, a fost chief product officer la Vimeo (2022–2024) și a avut roluri de conducere în zona de produs la Amazon (2018–2022), unde a coordonat Amazon Freevee; a mai condus produsul la Meta și a fondat PresAsk, o platformă de implicare a audienței. În paralel, Dropbox face și o angajare senior în produs: Michael Torres, în prezent vicepreședinte de produs pentru Chrome la Google, va deveni chief product officer la Dropbox din 7 iulie, conform informațiilor citate de publicație din CNBC. Pariul pe inteligență artificială: Dropbox Dash vs. giganții cu distribuție integrată În ultimii ani, Houston a încercat să repoziționeze compania în jurul inteligenței artificiale, iar produsul central al acestei direcții este Dropbox Dash, un instrument de căutare „universală” care agregă conținut din peste 30 de aplicații de lucru (inclusiv Slack, Gmail, Google Workspace și Microsoft Teams) într-o interfață unică. Dash folosește o tehnică numită „generare augmentată cu recuperare” (retrieval-augmented generation), care combină căutarea în documente cu generarea de rezumate și răspunsuri. Problema, subliniază analiza, este că rivalii pe care Dropbox încearcă să îi depășească dezvoltă funcții similare direct în platformele lor: Google a anunțat o platformă de „agenți” de inteligență artificială la Cloud Next 2026, iar Microsoft a integrat Copilot în OneDrive, Teams și suita Microsoft 365. Avantajele lor structurale sunt distribuția, datele și bugetele de calcul. Ce urmează: disciplină de cost, dar miza rămâne relansarea creșterii Dropbox a încercat să compenseze presiunea competitivă prin reducerea costurilor: a tăiat 16% din personal în 2023 și a continuat restructurări în 2024. La finalul T1 2026, compania avea 1,3 miliarde de dolari (aprox. 6 miliarde lei) în numerar. În acest context, mandatul lui Alkarmi este să găsească o cale de creștere condusă de produs, într-o tranziție care mută compania de la un CEO-fondator la un CEO „operator” (manager orientat pe execuție). Publicația notează însă și o limitare: Alkarmi este în companie de doar 18 luni, iar capacitatea lui de a accelera reinvenția produsului, menținând în același timp coeziunea internă după mai multe runde de restructurări, rămâne de văzut. Houston a declarat pentru CNBC că următorul său capitol va fi antreprenorial și concentrat pe inteligență artificială, fără a anunța un proiect concret. [...]

Patru planuri de restructurare avizate de AAAS ar fi fost copiate „textual”, iar rezultatul ar fi pierderi cumulate de 38,4 milioane de lei , potrivit unei analize publicate de vicepremierul Oana Gheorghiu și relatate de G4Media . Mesajul oficialului vizează direct costul economic al unei reforme „mimate” în companiile de stat, în condițiile în care România are angajamente de guvernanță corporativă prin PNRR . În postarea de pe Facebook, Gheorghiu susține că „fiecare leu irosit” într-o companie de stat neperformantă este un leu care nu ajunge la servicii publice precum sănătatea, educația sau infrastructura și insistă că activele publice „aparțin fiecărui român”, nu unui guvern sau partid. „Copy-paste” în planuri avizate și lipsa intervenției acționarului majoritar Vicepremierul afirmă că a analizat patru planuri de restructurare avizate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) în martie 2026, iar „secțiunile de măsuri” ar fi identice, deși companiile ar avea profiluri foarte diferite (de la administrarea de spații comerciale la gestionarea unor active radioactive sau terenuri evaluate la zeci de milioane de lei). Un alt reproș major este lipsa unor acțiuni concrete ale AAAS ca acționar majoritar. În postare sunt enumerate explicit absența unor demersuri precum convocarea adunărilor generale pentru restructurare, schimbarea managementului sau inițierea unor acțiuni în instanță. Exemplele invocate: pierderi, active nevalorificate și proiecții „fanteziste” În analiza citată sunt menționate mai multe situații punctuale: Radioactiv Mineral Măgurele : companie cu pierderi de 3,9 milioane lei , în condițiile în care „obiectul de activitate este fizic imposibil de exercitat” în prezent; cu toate acestea, planul ar proiecta profit de 490.000 lei/an începând din 2026, fără ca AAAS să fi inițiat lichidarea, potrivit vicepremierului. Active Conexe SA (fosta platformă Ford Craiova): 42% din imobilele evaluate la 100 de milioane de lei ar genera costuri fără venituri; planul ar promite „dublarea profitului” patru ani la rând, iar AAAS nu ar fi impus un calendar de valorificare. Arcadia 2000 : active imobilizate de ani de zile în Arad și Botoșani, fără demersuri juridice sau administrative pentru deblocare, conform postării. Gheorghiu mai susține că trei dintre cele patru firme ar avea venituri exclusiv din închirieri, dar ar raporta pierderi cumulate și litigii recurente, în timp ce mențin structuri de conducere costisitoare raportat la numărul mic de angajați. Miza: bani publici și angajamentele din PNRR Vicepremierul leagă situația de reforma guvernanței corporative, asumată de România prin PNRR, despre care spune că „pare să fie ignorată”. În postare sunt reclamate numiri provizorii cu „legături politice” în consiliile de administrație și cumul de funcții publice peste limitele legale; este dat și exemplul Active Conexe SA, unde ar fi fost numit un consiliu de 5 membri, deși legea ar fi prevăzut 3. Bilanțul invocat pentru cele patru companii: pierderi cumulate de 38,4 milioane de lei și active publice de 100 de milioane de lei care „generează mai degrabă cheltuieli decât venituri”. Gheorghiu își încheie mesajul cu un apel la transparență, argumentând că presiunea publică este condiția pentru schimbare. [...]

Tot mai multe gospodării ajung să arunce alimente din cauza frigiderelor ineficiente , potrivit unui material publicat de TCL . De multe ori, semnele apar treptat și sunt ușor de ignorat: fructe care se strică prea repede, spațiu insuficient, zgomote neobișnuite sau temperaturi care fluctuează fără explicație. În timp, aceste probleme influențează direct modul în care sunt păstrate alimentele și pot contribui la creșterea risipei alimentare în locuințe. Conform datelor citate de Comisia Europeană , gospodăriile din Uniunea Europeană generează anual peste jumătate din cele aproximativ 59 de milioane de tone de deșeuri alimentare produse în fiecare an. În multe cazuri, frigiderul joacă un rol mai important decât pare la prima vedere, mai ales atunci când răcirea nu este uniformă sau organizarea alimentelor devine dificilă. Cele mai frecvente semne că frigiderul trebuie înlocuit 1. Alimentele se alterează mai repede decât înainte Unul dintre primele semne este deteriorarea rapidă a produselor proaspete. Diferențele de temperatură dintre rafturi pot accelera alterarea fructelor, legumelor sau cărnii, chiar dacă acestea sunt proaspăt cumpărate. TCL susține că modelele din seria Mega Space® SE folosesc sisteme de circulație uniformă a aerului și tehnologii No Frost pentru a menține temperaturi constante și pentru a preveni acumularea gheții. 2. Frigiderul pare mare, dar nu oferă suficient spațiu Mulți utilizatori constată că aparatul ocupă mult loc în bucătărie, însă spațiul interior rămâne limitat. Producătorul afirmă că tehnologia VIP Thin-Wall reduce grosimea pereților interiori și permite creșterea volumului util fără modificarea dimensiunilor exterioare. Printre caracteristicile menționate se numără: adâncime de 60 cm pentru integrare cu mobilierul de bucătărie; uși reversibile; deschidere la 90° pentru spații restrânse; compartimente flexibile pentru depozitare. Problemele de organizare duc la risipă alimentară Atunci când alimentele sunt greu de găsit sau rămân uitate în spatele rafturilor, riscul de a fi aruncate crește considerabil. Organizarea eficientă a spațiului interior poate reduce cumpărăturile inutile și pierderile alimentare. TCL recomandă rafturi și zone dedicate pentru produse proaspete sau băuturi, astfel încât alimentele utilizate frecvent să fie mai vizibile și mai ușor accesibile. Temperaturile diferite devin tot mai importante Nu toate produsele trebuie păstrate în aceleași condiții. Carnea, lactatele, băuturile sau legumele necesită temperaturi diferite pentru păstrarea prospețimii. Seria Mega Space® include o „Zonă Variabilă”, unde temperatura poate fi ajustată între -1 și 4 grade Celsius, în funcție de tipul alimentelor depozitate. Problemă Efect asupra utilizării Soluție menționată de TCL Răcire neuniformă Alimente alterate mai rapid Multi Air Flow Formare de gheață Necesitatea dezghețării manuale Total No Frost Spațiu insuficient Organizare dificilă VIP Thin-Wall Consum și zgomot ridicat Funcționare ineficientă Compresor Inverter Zgomotul și consumul mare de energie pot indica uzura aparatului Pe măsură ce frigiderul îmbătrânește, eficiența acestuia scade, iar zgomotul produs devine mai evident. TCL afirmă că modelele echipate cu compresoare inverter pot reduce consumul energetic și nivelul de zgomot, adaptând funcționarea în funcție de necesarul real de răcire. Compania precizează că oferă o garanție de 10 ani pentru compresorul inverter, condiționată de înregistrarea produsului pe site-ul oficial în termen de 30 de zile de la achiziție. [...]

SpaceX își leagă planul de prim zbor cu echipaj spre Marte de finanțare privată , iar miliardarul din criptomonede Chun Wang este numele indicat pentru a conduce misiunea, într-un context în care compania se pregătește de listarea pe bursă în SUA, potrivit HotNews . Informația a fost prezentată inițial de Gizmodo, după ce SpaceX a difuzat într-o transmisiune live o înregistrare cu Wang vorbind din Insula Bouvet , o insulă nelocuită din apropierea Antarcticii. Wang a spus că intenționează să plece într-o misiune de tip „survol” (fără aselenizare) în jurul Lunii și al planetei Marte, cu o navă Starship. De ce contează: modelul de finanțare și riscul operațional Dincolo de numele ales, detaliul relevant pentru piață este că SpaceX își conturează public, înaintea listării, un model în care misiunile cu risc și durată foarte mare pot fi susținute de capital privat, prin clienți care finanțează direct zborurile. Compania nu a anunțat o dată-țintă pentru lansare, iar materialul notează că SpaceX a prezentat anterior în documentele depuse în SUA mai multe ținte ambițioase. Cine este Chun Wang și ce experiență are cu SpaceX Wang este cofondatorul F2Pool, descris ca una dintre primele platforme de minare a Bitcoin din China. După ce a acumulat o avere din criptomonede, el spune că este „călător cu normă întreagă” și s-a orientat în ultimii ani către zborurile spațiale comerciale. El a mai fost în spațiu ca comandant al misiunii „Fram2 ” a SpaceX, după ce s-a oferit să finanțeze din fonduri proprii zborul. Misiunea a transportat patru astronauți civili într-o călătorie de trei zile în jurul polilor Pământului, la bordul unei capsule Crew Dragon lansate de o rachetă Falcon 9, pe 31 martie 2025. Ce știm despre misiunea spre Marte și ce rămâne incert Potrivit spacepolicyonline.com, un zbor dus-întors ar dura aproximativ doi ani. Wang a afirmat în transmisiunea SpaceX că nu este îngrijorat de durata călătoriei. Rămân însă necunoscute elemente esențiale: calendarul unei astfel de misiuni și condițiile concrete în care Starship ar putea susține un zbor cu echipaj pe o durată atât de lungă. Contextul imediat este că SpaceX a reușit „săptămâna trecută” să lanseze Starship, vehiculul care ar urma să fie folosit într-o eventuală misiune către Marte, conform informațiilor din articol. [...]

Insolvențele se mută spre companiile cu „masă critică”, cu efecte în lanț asupra furnizorilor și locurilor de muncă , arată datele citate de Stirile Pro TV dintr-o analiză CITR pentru primul trimestru din 2026. În total, în România au fost deschise 1.829 de proceduri de insolvență în T1, în creștere cu 14,3% față de aceeași perioadă din 2025. Schimbarea relevantă pentru economie este creșterea numărului de insolvențe în rândul firmelor mari: 66 de companii cu active imobilizate de peste un milion de euro au intrat în insolvență în primele trei luni din 2026, față de 25 în T1 2025, echivalentul unei creșteri de 164% într-un an, potrivit CITR. Firme mari în insolvență: datorii mari și aproape 900 de angajați afectați direct Din entitățile intrate în insolvență, 19 sunt companii cu active cumulate de peste 187 milioane de euro (aprox. 935 milioane lei), adică peste patru milioane de euro (aprox. 20 milioane lei) fiecare, și cu datorii totale de 448 milioane de euro (aprox. 2,24 miliarde lei). În perioada similară a anului trecut, doar două companii de această dimensiune au intrat în insolvență. Intrarea acestor companii în procedură afectează direct 884 de angajați, conform aceleiași analize, pe lângă efectele indirecte în lanțurile de furnizori și creditori. Unde se vede cel mai puternic deteriorarea CITR indică agricultura drept sectorul cu „cea mai abruptă deteriorare”, cu o rată normalizată a insolvențelor care a crescut în T1 2026, aproape dublându-se într-un singur an. Explicațiile invocate: efectele climatice severe din 2024, costurile ridicate de finanțare și perturbările persistente din lanțurile globale de aprovizionare. În cazul companiilor mari, cele mai multe insolvențe provin din industrie și producție. Opt dintre cele 19 companii cu active de peste patru milioane de euro activează în domenii precum: panificație; agro-alimentar; prelucrarea lemnului; construcții metalice. Presiunea este pusă pe suprapunerea unor factori precum costuri ridicate de producție, cerere externă în scădere, condiții de finanțare mai stricte și volatilitate în lanțurile internaționale de aprovizionare. În plus, încetinirea economiei germane – principalul partener comercial al României – este menționată ca factor care afectează companiile locale integrate în lanțurile industriale europene, mai ales în producție și componente industriale. Semnal de accelerare: 40% din insolvențele trimestrului, doar în martie Din totalul de 1.829 de insolvențe din T1, 738 au fost deschise în martie (aproximativ 40% din totalul trimestrului). CITR interpretează concentrarea ca un indiciu de accelerare a presiunii financiare și sugerează că ritmul insolvențelor ar putea continua să crească și în trimestrul al doilea. În același timp, analiza notează că numărul „brut” de insolvențe nu reflectă întotdeauna riscul real: raportat la numărul de companii active, construcțiile apar ca sector cu cea mai mare vulnerabilitate, în timp ce comerțul – deși conduce în clasamentele ca volum – are o rată normalizată apropiată de media economiei. IT și comunicații este indicat drept cel mai stabil sector, cu o rată de 4,3 insolvențe la 10.000 de firme active. CITR menționează și un scenariu de posibilă revenire în 2027, când România ar putea înregistra o scădere de 6% a insolvențelor. [...]

McDonald’s vrea să angajeze peste 500 de oameni în 2026 , pe fondul extinderii rețelei și al planurilor de a deschide noi unități, potrivit Profit . Compania estimează că, în următorii trei ani, va genera peste 1.400 de joburi la nivel național, ceea ce indică o presiune în creștere pe recrutare și pe costurile cu personalul în retailul alimentar. Ce posturi sunt disponibile și ce salarii sunt anunțate Pozițiile vizează restaurantele McDonald’s din toată țara și includ roluri de intrare, dar și un program accelerat către management: Crew Member (lucrător comercial), Barista, Guest Experience Leader (responsabil ospitalitate) și YoungLead. Pentru un program de lucru de 8 ore, pachetul salarial (care include tichete de masă de 40 lei/zi, sporuri și bonusuri) este, conform datelor din articol: Crew Member: 3.300 – 3.700 lei net Barista: 3.350 – 3.500 lei net Guest Experience Leader: 3.900 – 4.000 lei net YoungLead: 4.700 – 5.100 lei net De ce contează: expansiunea cere personal, iar compania își calibrează oferta Recrutarea este legată direct de planul de dezvoltare: în 2026 sunt planificate 9 restaurante noi, iar compania spune că va continua și programele de formare pentru echipe. În paralel, angajatorul mizează pe flexibilitate (full-time sau part-time de 4 sau 6 ore) și pe alocarea în restaurantul cel mai apropiat de casă, „în limita posturilor disponibile”. În prezent, peste 40% dintre angajați au sub 24 de ani, iar peste 900 sunt studenți sau masteranzi, potrivit informațiilor din articol. Investiții și context financiar Pe lângă recrutare, bugetul de investiții pentru următorii trei ani este estimat la peste 400 milioane lei, alocat extinderii, remodelării și digitalizării restaurantelor. În 2025, Premier Restaurants România (operatorul McDonald’s în România) a raportat, potrivit articolului, profit net de 181,1 milioane lei, în creștere cu 4% față de anul anterior, „cel mai ridicat nivel” în perioada 2008–2025, conform termene.ro . Afacerile au urcat cu 12% la un nivel record de 2,27 miliarde lei, iar numărul de angajați a ajuns la 5.615 persoane în 2025, cu 531 mai mult decât în 2024. McDonald’s operează în România 115 restaurante în 34 de orașe (66 cu McDrive) și 74 de cafenele McCafé, iar compania indică o echipă de peste 7.000 de angajați. [...]