Pandora va introduce bijuterii placate cu platină pentru a-și reduce expunerea la volatilitatea argintului, potrivit Reuters. Producătorul danez, prezent și în România, are peste 6.700 de puncte de vânzare la nivel global și își ajustează portofoliul după ce prețul argintului a avut mișcări ample, cu impact direct asupra companiei.
Anunțul a fost făcut joi, 5 februarie 2026, de Berta de Pablos-Barbier, noul director general (CEO) al Pandora. Miza, conform declarațiilor pentru Reuters, este ca evoluția companiei și a acțiunilor să fie mai puțin influențate de fluctuațiile metalelor prețioase, în condițiile în care titlurile Pandora au fost descrise ca fiind „extrem de sensibile” la mișcările argintului pe piețele financiare.
În practică, Pandora intenționează să lanseze versiuni placate cu platină ale celor mai bine vândute brățări, despre care CEO-ul spune că vor fi mai puțin costisitoare de produs. În paralel, compania vrea să reducă dependența de o singură materie primă și să schimbe structura portofoliului de la aproape 60% argint la „poate 20% în final”, potrivit aceleiași surse.
De Pablos-Barbier nu a oferit un calendar complet al tranziției, însă a indicat un reper: Pandora plănuiește ca cel puțin 50% din gama de produse din argint să fie convertită la variante placate cu platină în 2027. Schimbarea vine într-un moment în care argintul a atins un maxim istoric în decembrie, iar volatilitatea recentă a fost accentuată de mișcări bruște pe piețele de metale prețioase.
Contextul de piață a avut efecte vizibile și asupra evaluării companiei. Prețul acțiunilor Pandora, listată la bursa daneză, a scăzut la mai puțin de jumătate față de începutul lui 2025, pe fondul creșterii aurului și argintului, iar ulterior a reacționat invers după o corecție puternică a metalelor; la închiderea ultimei sesiuni menționate de Reuters, o acțiune Pandora era cotată la 84 de dolari. Pentru investitori, introducerea bijuteriilor placate cu platină este, astfel, un semnal că grupul încearcă să stabilizeze marjele și să reducă riscul ca performanța financiară să fie „trasă” de variațiile unei singure materii prime.
