Băncile centrale integrează inteligența artificială în deciziile de politică monetară - Impactul asupra inflației și dobânzilor devine tot mai relevant

Băncile centrale încep să trateze inteligența artificială ca factor care poate influența direct dobânzile , pe fondul incertitudinii dacă noua tehnologie va alimenta inflația sau, dimpotrivă, o va tempera, potrivit Economedia . Schimbarea de abordare este relevantă pentru politica monetară: dacă AI accelerează productivitatea, poate susține creșteri de venituri fără presiuni mari pe prețuri; dacă însă împinge în sus cererea de resurse (energie, infrastructură digitală), poate adăuga presiuni inflaționiste, cel puțin pe termen scurt. Analiza citează informații din Euronews, preluate de Mediafax. BCE și Bundesbank: AI intră în modelele de analiză Banca Centrală Europeană a făcut deja pași operaționali: din 2022 folosește un model de „machine learning” (învățare automată – algoritmi care identifică tipare în date) care analizează aproximativ 60 de indicatori economici, de la așteptările privind inflația la condițiile financiare. Modelul este actualizat de mai multe ori pe trimestru. Potrivit materialului, în 2025 modelul a semnalat riscuri de creștere a inflației de bază , ulterior confirmate de datele oficiale. În paralel, Deutsche Bundesbank utilizează aplicații AI pentru analiză economică, procesarea documentelor și interpretarea comunicărilor din zona euro. Președintele instituției, Joachim Nagel, a indicat că tehnologia trebuie să sprijine mandatul băncilor centrale, nu să îl înlocuiască. Rezerva Federală: dezbatere intensă, fără consens În SUA, Rezerva Federală discută AI mai degrabă la nivel conceptual, însă dezbaterea se intensifică. Guvernatorul Christopher Waller consideră că AI ar putea accelera productivitatea mai rapid decât internetul sau smartphone-urile, ceea ce ar permite creșterea veniturilor fără efecte inflaționiste semnificative. Vicepreședintele Philip Jefferson indică însă un efect dublu: AI poate reduce costurile de producție, dar poate crește și cererea pentru energie, terenuri și infrastructură digitală. De ce contează pentru dobânzi și inflație Miza imediată pentru băncile centrale este că AI poate produce efecte contradictorii în timp: pe termen scurt, investițiile în centre de date și infrastructură pot genera presiuni asupra prețurilor; pe termen lung, automatizarea și eficiența ar putea reduce costurile și tempera creșterea prețurilor. În acest context, analiza îl plasează în centrul discuției pe Kevin Warsh, propus pentru conducerea Fed după expirarea mandatului lui Jerome Powell, care compară momentul actual cu anii ’90, când un val de productivitate a permis politici monetare mai relaxate. Warsh avertizează însă că AI este încă insuficient înțeleasă și că modelele economice actuale pot deveni depășite. „AI se apropie de o viteză de dezvoltare care scapă controlului.” Concluzia este că, în lipsa unui consens, băncile centrale își ajustează instrumentele și modelele de analiză pentru a integra AI ca variabilă cu potențial impact direct asupra deciziilor de dobândă și asupra stabilității economice. [...]