Știri
Știri din categoria Companii
Listarea SpaceX ar putea împinge averea lui Elon Musk peste pragul de 1.000 de miliarde de dolari, un scenariu care ar transforma oferta publică inițială (IPO) a companiei într-un reper de piață cu implicații economice și politice, potrivit Economedia, care citează o analiză Oxfam transmisă de EFE și preluată de Agerpres.
Conform Oxfam, odată cu IPO-ul SpaceX, Musk ar ajunge să fie mai bogat decât 46% din populația lumii, adică aproximativ 3,8 miliarde de oameni. Analiza susține că averea sa personală este așteptată să depășească 1.000 de miliarde de dolari (aprox. 4.600 miliarde lei), ceea ce l-ar face prima persoană din lume cu o astfel de avere.
SpaceX ar urma să lanseze vineri „cea mai mare ofertă publică inițială din istorie”, depășind recordul stabilit de Saudi Aramco în 2019, potrivit aceleiași analize. În acest context, capitalizarea de piață a SpaceX este așteptată să ajungă la aproximativ 1.770 miliarde de dolari (aprox. 8.100 miliarde lei), ceea ce ar plasa compania între cele mai mari zece companii listate la bursă din lume.
Oxfam leagă explicit acumularea de avere de politicile publice și de relația companiilor lui Musk cu statul american. ONG-ul afirmă că SpaceX obține o cincime din veniturile sale de la guvernul federal și susține că listarea „va umple buzunarele” unor oficiali din administrația republicană, dar și ale fondurilor de investiții, ale persoanelor conectate politic și ale directorilor companiilor.
În același timp, Oxfam afirmă că o parte importantă a averii lui Musk se bazează pe sprijin guvernamental primit în trecut și susține că, în timpul mandatului său în administrația președintelui american Donald Trump, „ar fi profitat de situație pentru a-și proteja și spori” averea.
În comunicatul citat, Oxfam pune accent pe concentrarea bogăției și pe implicațiile ei pentru funcționarea economiei și a democrației.
„O astfel de concentrare extremă a bogăţiei este simptomatică pentru decenii de politici favorabile miliardarilor, care le-au permis să scrie regulile economice în favoarea lor”
Nabil Ahmed, director pentru justiție economică la Oxfam America, susține că ascensiunea lui Musk la statutul de „trilionar” ar fi un punct de inflexiune.
„Musk va fi un trilionar susţinut de guvern, a cărui avere a fost alimentată de o eră a politicilor publice regresive”
În raport, Oxfam mai afirmă că un impozit de 10% pe o avere estimată la 1.000 de miliarde de dolari ar putea eradica sărăcia extremă la nivel mondial timp de un an, „scoțând peste 800 de milioane de oameni din sărăcie”. Tot acolo, ONG-ul folosește comparații pentru a ilustra dimensiunea sumei: la un ritm de cheltuire de un milion de dolari pe zi, ar fi nevoie de 2.740 de ani pentru a cheltui 1.000 de miliarde de dolari.
Ce urmează, din perspectiva pieței, este confirmarea parametrilor IPO-ului și a evaluării finale: dacă estimările privind capitalizarea și dimensiunea operațiunii se materializează, listarea SpaceX ar deveni un eveniment de referință pentru piețele de capital, cu efect direct asupra averii lui Musk și asupra dezbaterii privind rolul statului în formarea marilor averi.
Recomandate
Relația Musk–șeful FCC devine un risc de reglementare pentru IPO-ul SpaceX , într-un moment în care compania se pregătește pentru ceea ce ar urma să fie, la nivel global, cea mai mare listare inițială din istorie, potrivit IT Home , care citează o investigație The New York Times despre legăturile dintre Elon Musk și președintele Comisiei Federale pentru Comunicații (FCC), Brendan Carr. Materialul descrie cum Carr ar fi luat decizii favorabile SpaceX și serviciului său de internet prin satelit Starlink, în paralel cu o apropiere publică de Musk și de președintele ales Donald Trump. În același timp, Carr ar fi avut o atitudine mult mai dură față de alte companii aflate sub supravegherea FCC, inclusiv prin investigații și amenințări legate de licențe. De ce contează: FCC apare de zeci de ori în documentele SpaceX Pe măsură ce SpaceX se apropie de IPO, rolul FCC devine critic, deoarece instituția reglementează licențele și accesul la spectru (benzi de frecvențe radio) necesare pentru operarea serviciilor de comunicații. În prospectul SpaceX, FCC este menționată de 25 de ori, cel mai mult dintre toate agențiile guvernamentale, în principal pe teme de licențiere a spectrului pentru sateliți. Administrația Federală a Aviației (FAA) , care reglementează lansările de rachete, este menționată de 23 de ori. În acest context, articolul sugerează că percepția de „tratament preferențial” poate deveni un subiect sensibil pentru investitori, mai ales când o parte semnificativă a creșterii depinde de aprobări și reguli stabilite de aceeași autoritate. Miza economică: Starlink, principalul motor de venituri Potrivit documentelor SpaceX citate în material, Starlink este descris ca „vaca de muls” a companiei și singura subsidiară profitabilă. Serviciul ar avea: 9.600 de sateliți pe orbită joasă, care furnizează internet; 10 milioane de clienți la nivel global, inclusiv companii aeriene, guverne și armata Ucrainei; venituri de peste 11,4 miliarde de dolari anul trecut (aprox. 52 miliarde lei), adică 61% din veniturile totale SpaceX. Aceleași documente ar indica și o proiecție de venituri „în cele din urmă” de până la 1,6 trilioane de dolari (aprox. 7.300 miliarde lei). În paralel, SpaceX ar urmări o evaluare la listare de 1,77 trilioane de dolari (aprox. 8.100 miliarde lei), ceea ce ar plasa compania peste Meta ca valoare de piață, conform articolului. Decizii și acțiuni ale FCC care au avantajat SpaceX, potrivit investigației Textul enumeră mai multe episoade în care Carr ar fi acționat în favoarea SpaceX/Starlink: a aprobat o solicitare de sateliți a SpaceX și a modificat reguli ale agenției astfel încât SpaceX să beneficieze; în ianuarie, FCC a aprobat cererea SpaceX de a desfășura 7.500 de sateliți pentru extinderea serviciului global; în aprilie, FCC a relaxat reguli vechi de decenii privind modul în care sateliții împart spectrul, o schimbare care, potrivit instituției, reduce costurile și permite servicii mai rapide; FCC a spus că procesul a fost sprijinit de „măsurători din lumea reală” furnizate de SpaceX și Starlink. În același timp, după o plângere a SpaceX, Carr a deschis o investigație asupra competitorului EchoStar, iar în alte cazuri a amenințat cu retragerea licențelor de emisie pentru ABC și NBC din cauza relatărilor despre Trump și a inițiat investigații privind Disney și Comcast, inclusiv pe tema politicilor de diversitate, echitate și incluziune. Critici și răspunsuri: acuzații de părtinire, dar și exemple de „tratament egal” Jessica J. González, co-director executiv al organizației „Free Press”, este citată criticând comportamentul lui Carr ca fiind nepotrivit pentru un oficial care ar trebui să supravegheze o instituție independentă de protecție a consumatorilor. Pe de altă parte, Carr neagă că ar favoriza SpaceX și susține că tratează toate companiile la fel. Ca exemplu, în februarie ar fi aprobat cererea Amazon de a lansa 4.500 de sateliți pentru propriul serviciu de internet prin satelit „Leo”, un concurent al SpaceX, potrivit materialului. Un purtător de cuvânt al FCC a transmis, într-o declarație, că instituția urmărește stimularea „economiei spațiale” și că există mai mulți furnizori de sateliți care concurează pentru a oferi consumatorilor conexiuni rapide la prețuri accesibile. Ce urmează: cererea SpaceX pentru 1 milion de sateliți este încă în evaluare Un punct major rămas deschis este solicitarea SpaceX depusă în ianuarie la FCC pentru autorizarea a 1 milion de sateliți, cu scopul de a construi în spațiu centre de date care să sprijine dezvoltarea inteligenței artificiale; cererea este încă analizată. Inițiativa a atras critici din partea astronomilor și ecologiștilor, care avertizează asupra schimbării aspectului cerului și a riscului de deșeuri spațiale, iar specialiști în somn au invocat posibile efecte ale luminii asupra ritmurilor biologice. Amazon s-a opus, susținând că proiectul ar fi mai degrabă o viziune decât un plan realist și ar putea necesita „sute de ani” pentru a fi realizat, conform articolului. [...]
Posibila intrare a SpaceX la bursă ar putea împinge averea lui Elon Musk peste 1 trilion de dolari , însă saltul ar reflecta în principal evaluări de piață, nu bani lichizi, potrivit Antena 3 . Miza economică este dublă: o listare (ofertă publică inițială) a SpaceX ar putea reseta reperele de evaluare pentru companiile din zona spațială și inteligență artificială, dar ar evidenția și cât de dependentă este „averea” fondatorilor de percepția investitorilor. Musk deține deja acțiuni evaluate la 273 de miliarde de dolari prin rolul de director executiv al Tesla , iar dacă oferta publică inițială a SpaceX „va decurge conform planului” în această săptămână, averea lui ar putea crește cu încă 841 de miliarde de dolari, conform materialului. În scenariul descris, el ar deține aproape jumătate din acțiunile SpaceX, companie a cărei valoare totală este estimată la 1,77 trilioane de dolari în cadrul listării. În total, doar din cele două companii, averea lui Musk ar ajunge la 1,11 trilioane de dolari, potrivit CNN, citat de Antena 3. Publicația subliniază însă că este vorba despre o avere „pe hârtie”: valoarea depinde de modul în care investitorii evaluează Tesla și SpaceX, nu de un disponibil în numerar. De ce contează: „averea pe hârtie” poate crește rapid, dar nu e lichidă Antena 3 punctează că un trilion de dolari (1.000.000.000.000) este o sumă greu de transpus în consum real, chiar și teoretic: dacă cineva ar cheltui 1 milion de dolari în fiecare oră, în fiecare zi, i-ar lua „tot mai bine de un secol” să cheltuiască 1 trilion de dolari. Mesajul economic din spatele comparației este că astfel de averi sunt, în practică, o expresie a capitalizării bursiere și a evaluărilor, nu a lichidității. Reperele de comparație folosite în articol Pentru a pune în perspectivă ordinul de mărime, materialul enumeră câteva active sau agregate economice care ar valora mai puțin decât averea lui Musk, în scenariul de 1,11 trilioane de dolari: Economiile majorității țărilor : la nivel global, doar 20 de țări ar avea economii mai mari de 1,1 trilioane de dolari, potrivit Fondului Monetar Internațional. Sunt date exemple precum Taiwan (977 miliarde de dolari), Irlanda (779 miliarde), Suedia (760 miliarde), Singapore (660 miliarde) și Africa de Sud (480 miliarde). Economia Manhattanului : produs intern brut de puțin peste 1 trilion de dolari în 2024, conform datelor Rezervei Federale (cel mai recent an disponibil, menționează articolul). Toate proprietățile din Houston : valoare totală de aproximativ 879 de miliarde de dolari, pe baza celor mai recente date disponibile. Toate vehiculele noi cumpărate în SUA : americanii ar fi cumpărat 16,3 milioane de mașini noi în 2025, cu cheltuieli totale de 789 de miliarde de dolari; prețul mediu al unei mașini noi ar fi fost 48.402 dolari. Averile altor miliardari din tehnologie : averea combinată a lui Larry Page, Sergey Brin, Larry Ellison și Jeff Bezos este indicată la 1,09 trilioane de dolari, „puțin sub” cea a lui Musk în scenariul descris. Echipele sportive profesioniste : cele mai valoroase 50 de echipe sportive din lume ar valora împreună aproximativ 353 de miliarde de dolari, potrivit Forbes; sunt menționate Dallas Cowboys (aprox. 13 miliarde) și Toronto Raptors (aprox. 5 miliarde). În lipsa unor detalii suplimentare despre calendarul și parametrii listării, rămâne de văzut dacă oferta publică inițială a SpaceX va avea loc și în ce condiții, dar articolul indică faptul că, pentru Musk, pragul de „trilionar” ar depinde direct de evaluarea pe care piața o va accepta la momentul listării. [...]
Google își externalizează masiv capacitatea de calcul pentru Gemini , într-un acord care ar urma să ducă plăți de circa 920 milioane dolari pe lună (aprox. 4,2 miliarde lei) către SpaceX, pe fondul presiunii tot mai mari pentru acces la cipuri NVIDIA și infrastructură de centre de date, potrivit Interesting Engineering . Într-un document depus la autorități, Google ar fi acceptat să plătească SpaceX aproximativ 920 milioane dolari lunar pentru acces la un „cluster” (grup) mare de cipuri NVIDIA dedicate inteligenței artificiale, până la jumătatea lui 2029. Acordul ar include acces la circa 110.000 de procesoare grafice (GPU) și hardware-ul aferent, găzduite în centre de date operate de SpaceX. La nivelul întregii perioade, în funcție de condițiile efective, înțelegerea „ar putea ajunge” la aproape 30 miliarde dolari (aprox. 138 miliarde lei), notează publicația. Miza economică este dublă: Google își asigură rapid resurse pentru a rula și antrena modele mari de inteligență artificială, iar SpaceX își consolidează o linie de business în infrastructura de calcul, dincolo de activitățile sale tradiționale. Calendar, condiții și opțiuni de ieșire Google ar urma să înceapă plățile lunare integrale în octombrie 2026, cu o structură de preț mai mică în perioada de „ramp-up” (creștere graduală a capacității) până în septembrie. Documentul menționat stabilește și un termen de livrare: SpaceX trebuie să furnizeze capacitatea convenită până la 30 septembrie 2026. Dacă nu respectă termenul, Google poate rezilia acordul după o perioadă de grație de o lună. În plus, Google poate accepta o capacitate mai mică de GPU în schimbul unor taxe lunare reduse. Un purtător de cuvânt al Google Cloud a descris acordul drept o măsură temporară pentru a susține cererea în creștere pentru serviciile Gemini Enterprise , precizând că cererea clienților a depășit estimările interne. După 31 decembrie 2026, oricare dintre părți poate ieși din acord cu un preaviz de 90 de zile, potrivit aceleiași surse. Ce câștigă SpaceX: un nou pilon de venituri înainte de listare Acordul cu Google vine după un contract similar semnat de SpaceX cu startup-ul de inteligență artificială Anthropic, „mai devreme în acest an”, care ar fi implicat plăți de peste 1 miliard de dolari lunar pentru centre de date operate de SpaceX în Memphis, Tennessee, conform articolului. Publicația mai notează că aceste facilități ar fi fost folosite inițial pentru compania de inteligență artificială a lui Elon Musk, xAI, iar ulterior SpaceX ar fi extins infrastructura într-un business comercial de calcul. În același context, documentul ar indica faptul că xAI a raportat o pierdere operațională de 6,4 miliarde dolari anul trecut, la venituri de 3,2 miliarde dolari. Context: presiunea pe GPU-uri și discuții despre centre de date „orbitale” Acordul este prezentat ca un semnal al tensiunilor din „cursa infrastructurii” din Silicon Valley, în condițiile în care GPU-urile NVIDIA rămân resursa critică pentru antrenarea și operarea modelelor mari de inteligență artificială. Separat de contractul de cloud, companiile ar continua discuțiile despre centre de date orbitale, care ar putea folosi rachete și sateliți SpaceX pentru a susține sarcini de calcul în afara atmosferei Pământului, potrivit articolului. Informația apare ca direcție de discuție, fără un calendar sau angajamente detaliate în material. [...]
Amazon își accelerează îndatorarea pentru finanțarea infrastructurii AI, trecând de 225 mld. dolari datorii totale , după ce a agreat un nou împrumut de 17,5 mld. dolari, potrivit The Next Web . Mișcarea indică atât amploarea investițiilor în centre de date și cipuri, cât și disponibilitatea pieței de a credita compania la costuri încă reduse. Împrumutul este un „delayed-draw term loan” (linie de credit care poate fi trasă în tranșe), coordonat de Citigroup , cu bani disponibili până la finalul lunii septembrie. Fiecare tragere are o fereastră de rambursare de trei ani. În sindicat sunt menționate JPMorgan Chase, Bank of America, HSBC și Wells Fargo, alături de peste o duzină de bănci. Datorii în creștere rapidă și finanțări pe mai multe piețe Noul împrumut vine la câteva zile după ce Amazon a vândut obligațiuni de 14 mld. dolari canadieni (10 mld. dolari, aprox. 45 mld. lei), cea mai mare emisiune corporativă înregistrată în acea monedă, notează publicația. Din martie, compania a vândut obligațiuni și în euro, dolari americani și franci elvețieni. La 31 martie, datoria totală pe termen scurt și lung a Amazon, inclusiv plățile de leasing, a depășit 225 mld. dolari (aprox. 1.012 mld. lei), față de circa 150 mld. dolari (aprox. 675 mld. lei) cu un an înainte — o creștere de aproximativ 50% în 12 luni. La ce folosește banii: capex AI și participații în companii din domeniu Amazon a indicat că împrumutul este pentru „scopuri corporative generale”, care pot include susținerea investițiilor de business, finanțarea viitoarelor cheltuieli de capital și rambursarea de datorii. Analiștii CreditSights citați de publicație spun că finanțarea ar putea sprijini și investițiile în acțiuni la companii din zona AI. În acest context, articolul menționează: un angajament de până la 50 mld. dolari către OpenAI, asumat în februarie (15 mld. dolari inițial, restul condiționat de anumite evenimente, inclusiv listarea); o investiție de 10 mld. dolari în Anthropic în acest an, cu posibilitatea a încă până la 15 mld. dolari în timp. Pe partea de investiții în infrastructură, Amazon a spus că plănuiește cheltuieli de capital de aproximativ 200 mld. dolari în 2026, în principal pentru centre de date și cipuri. Doar în T1, cheltuielile au ajuns la 43,2 mld. dolari, cel mai ridicat nivel dintre companiile Big Tech, conform aceleiași surse. Costul finanțării rămâne jos, dar presiunea se mută pe randamentul AI Dobânda la împrumutul negarantat este între 0,625 și 0,875 puncte procentuale peste SOFR (rata de referință pentru finanțări în dolari), în funcție de ratingul de credit al Amazon. Publicația interpretează nivelul ca un semn al încrederii pieței în capacitatea companiei de a-și susține serviciul datoriei, însă atrage atenția asupra ritmului de acumulare. În concluzie, întrebarea care începe să apară în analize este dacă veniturile generate de investițiile în AI vor veni suficient de repede pentru a justifica creșterea gradului de îndatorare. Pentru moment, piața continuă să finanțeze agresiv „construcția” de infrastructură AI, dar sustenabilitatea depinde de cât de rapid se transformă capex-ul de 200 mld. dolari în creștere de venituri care să țină pasul cu datoria. [...]
Bosch vizează o revenire a profitabilității în 2026 prin tăieri de costuri și restructurare , după ce cheltuielile asociate reorganizării au tras în jos rezultatele din 2025, potrivit Economedia . Grupul, care are operațiuni și în România, mizează pe reducerea personalului și pe investiții în tehnologii noi, dar avertizează că riscurile geopolitice și posibilele blocaje în aprovizionare pot complica execuția planului. Conform Reuters, citată de Agerpres, Bosch intenționează să renunțe la 22.000 de angajați în divizia auto, pe fondul încetinirii producției de mașini în Germania și al investițiilor masive cerute de tranziția la vehicule electrice. Compania se așteaptă ca măsurile să îmbunătățească rezultatele financiare încă din acest an, după impactul negativ al costurilor de restructurare în 2025. „Ne-am stabilit direcţia, să fim bine poziţionaţi pentru următoarea fază” Ținte financiare: marjă mai mare și vânzări în creștere Bosch își menține așteptările pentru o marjă de profit de 4%–6% în acest an, de la aproximativ 2% anul trecut, și estimează o creștere a vânzărilor de 2%–5%. Scenariul este prezentat ca fiind mai optimist decât cel al unor competitori precum Schaeffler și ZF. Riscuri: geopolitică și aprovizionare cu materii prime pentru semiconductori În pofida planului de eficientizare, conducerea companiei semnalează că mediul rămâne dificil, invocând incertitudinile legate de conflictul din Orientul Mijlociu și posibile efecte asupra aprovizionării cu materii prime, inclusiv heliu utilizat în industria semiconductorilor. La finalul lui 2025, Bosch avea aproximativ 412.400 de angajați la nivel global, cu 5.400 mai puțini decât în 2024. Economedia notează și că grupul și-a redus personalul și în România, în contextul operațiunilor locale (detalii suplimentare în materialul anterior: Economedia ). [...]
Divizia Xbox din Microsoft ar urma să intre într-un nou val de reduceri de costuri , cu concedieri „majore” și tăieri semnificative ale bugetului de marketing după închiderea anului fiscal al companiei, potrivit informațiilor prezentate de Notebookcheck , care citează relatări atribuite jurnalistului Bloomberg Jason Schreier . Conform acestor informații, disponibilizările ar urma să vină după 30 iunie, când Microsoft își încheie anul fiscal. Amploarea exactă a concedierilor nu este cunoscută, însă ar fi vorba despre un „round” de reduceri importante în cadrul diviziei Xbox, însoțit de diminuarea „semnificativă” a bugetului de marketing și de alte tăieri în anumite zone. Context: presiune pe venituri și „resetarea” afacerii Materialul indică faptul că mișcarea ar fi prima de acest tip sub conducerea noii directoare generale a Xbox, Asha Sharma. Într-un interviu Bloomberg Tech, aceasta a spus că afacerea Xbox „nu este într-un loc sănătos”, fără să anunțe explicit o restructurare. Notebookcheck mai notează că, potrivit unui e-mail intern citat în relatarea Bloomberg, Sharma ar fi transmis angajaților că veniturile anuale au scăzut cu aproape o jumătate de miliard de dolari în ultimii cinci ani. „…venitul nostru anual a scăzut cu aproape o jumătate de miliard în acest interval (ultimii cinci ani). Pe viitor, asta nu poate continua.” Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, două elemente sunt certe ca intenție, dar fără detalii operaționale complete: concedieri „majore” după 30 iunie, fără o cifră comunicată; reducerea „semnificativă” a bugetului de marketing, plus alte tăieri, fără precizarea ariilor afectate. Publicația subliniază că nu este clar ce proiecte sau priorități vor fi retrogradate și nici dimensiunea exactă a restructurării. În context, este menționată și restructurarea Ubisoft, care ar afecta aproximativ 380 de angajați, ca parte a unui val mai larg de ajustări de costuri în industria jocurilor. [...]
