Știri
Știri din categoria Companii
OpenAI își propune să ajungă la 8.000 de angajați până la finalul anului 2026, conform Mediafax. Această extindere semnificativă, de la aproximativ 4.500 de angajați în prezent, vine în contextul în care compania dorește să recupereze terenul pierdut în fața competitorului Anthropic, care câștigă tot mai multă popularitate în rândul clienților corporate.
OpenAI intenționează să accelereze recrutările în domenii precum dezvoltarea de produse, inginerie, cercetare și vânzări. De asemenea, compania caută să angajeze „ambasadori tehnici” care să sprijine companiile în utilizarea eficientă a instrumentelor de inteligență artificială. În acest scop, OpenAI a închiriat un nou spațiu de birouri în San Francisco, ajungând la o suprafață totală de aproximativ 93.000 de metri pătrați.
Ritmul de recrutare ar putea ajunge la 12 angajați pe zi în acest an, reflectând concentrarea crescută a companiei pe clienții business și pe creșterea veniturilor.
Anthropic, un alt jucător important în domeniul AI, a câștigat teren în zona corporate, fiind preferat de firmele care achiziționează pentru prima dată soluții AI. În ciuda acestor provocări, OpenAI contestă datele care sugerează o pierdere de cota de piață, argumentând că aceste concluzii sunt bazate pe date insuficiente.
La finalul anului 2025, directorul executiv Sam Altman a cerut o reorientare a atenției către produsul principal al companiei, ChatGPT. De asemenea, Fidji Simo, liderul diviziei de aplicații, a solicitat echipelor să prioritizeze dezvoltarea modelului de codare Codex și atragerea clienților corporate.
Deși ChatGPT are peste 900 de milioane de utilizatori activi, majoritatea nu plătesc pentru serviciu, ceea ce pune presiune pe modelul de afaceri al OpenAI. Compania explorează diverse direcții de monetizare, inclusiv publicitate și produse enterprise.
Atât OpenAI, cât și Anthropic investesc masiv în dezvoltarea modelelor AI, rămânând pe pierdere în timp ce se pregătesc pentru eventuale listări pe bursă. OpenAI estimează că, până la finalul anului, jumătate din veniturile sale vor proveni de la clienții corporate, comparativ cu aproximativ 40% în prezent.
Strategia OpenAI de a-și extinde semnificativ echipa și de a se concentra pe clienții corporate vine cu riscuri, inclusiv posibilitatea de a se poziționa între giganți precum Google și Anthropic. Cu toate acestea, compania speră ca prin integrarea produselor și creșterea numărului de clienți plătitori să își consolideze poziția pe piață.
Recomandate
OpenAI susține că procesul intentat de Apple se bazează pe o cronologie denaturată și pe acuzații care ignoră o problemă internă de control al accesului la sisteme – o combinație care, dacă se confirmă în instanță, poate ridica miza operațională și de conformitate pentru companii mari în gestionarea plecărilor de personal, potrivit OpenAI . În text, OpenAI afirmă că Apple a pretins inițial că a contactat compania în februarie și nu a primit răspuns, dar ar fi admis ulterior că avocații externi ai Apple au trimis e-mailul „persoanei greșite”, după ce ar fi confundat două nume asiatice. OpenAI mai spune că Apple a susținut că ar fi existat o discuție cu consilierul juridic general al OpenAI, lucru pe care Apple ar fi recunoscut apoi că „nu s-a întâmplat”. În același timp, OpenAI susține că Apple nu ar fi ridicat atunci acuzațiile specifice din proces și că ar fi transmis că „rezolvă orice probleme”, după care ar fi urmat cinci luni fără comunicare, până la acțiunea în instanță. Miza operațională: „acces rezidual” și controlul conturilor după plecarea angajaților Un punct central al poziției OpenAI este că Apple îl acuză pe Chang Liu că ar fi accesat informații confidențiale Apple după ce a părăsit compania, însă Apple ar fi admis „abia acum” că angajați Apple l-ar fi contactat și i-ar fi cerut ajutorul pentru a localiza informații. OpenAI susține că Apple încearcă să transfere responsabilitatea către „accesul rezidual” (situația în care un fost angajat rămâne, din motive tehnice sau procedurale, cu acces la resurse interne), dar că nu ar prezenta faptul că aceasta ar fi o problemă „comună” la Apple, cauzată de gestionarea necorespunzătoare a accesului la sisteme când oamenii pleacă din companie. În practică, argumentează OpenAI, asta ar însemna că foști angajați care încearcă să procedeze corect pot rămâne cu acces la fișiere Apple, „deși nu le vor” sau nici nu sunt conștienți de acest lucru. Acuzații privind secrete comerciale și poziția OpenAI OpenAI mai afirmă că Apple îl acuză pe Tang Tan că ar fi încercat să obțină și să folosească secrete comerciale, însă susține că acesta a fost constant în mesajul către echipă că OpenAI „nu vrea” și „nu trebuie să folosească” informații confidențiale de la alte companii. În text este menționat și faptul că Tang Tan a lucrat la Apple peste 24 de ani și era cunoscut ca unul dintre liderii inovatori ai companiei. OpenAI spune că ar fi preferat ca Apple să ridice aceste probleme înainte de a depune acțiunea în instanță și că a tratat acuzațiile „cu seriozitate”, oferindu-se să lucreze cu Apple pentru rezolvare. În schimb, compania susține că Apple „își schimbă narațiunea”, inclusiv prin acuzații vagi despre alți foști angajați, și că ar putea repeta această tactică. Injuncția preliminară: „bazată pe informații false” și „inutilă”, susține OpenAI Un alt element cu potențial impact imediat este cererea Apple de injuncție preliminară (o măsură provizorie prin care instanța poate impune restricții înainte de soluționarea pe fond). OpenAI afirmă că solicitarea ar fi „bazată pe informații false” și „complet inutilă”, argumentând că nu are și nu își dorește secrete comerciale Apple, fiind „mult mai interesată” să construiască produse și tehnologii noi. În sprijinul versiunii sale, OpenAI indică existența unor e-mailuri și mesaje (publicate în material) care ar descrie atât schimburi între Chang Liu și angajați Apple, cât și corespondența dintre avocații Apple și departamentul juridic al OpenAI, inclusiv o eroare de adresare și o afirmație inexactă privind o discuție care nu ar fi avut loc. Ce urmează nu este detaliat în material dincolo de poziția OpenAI: disputa se mută, practic, în zona probelor și a interpretării instanței asupra cronologiei și asupra modului în care a fost administrat accesul la sisteme după plecarea angajaților. [...]
Intel vrea să strângă 15 miliarde de dolari (aprox. 69 mld. lei) dintr-o vânzare de acțiuni pentru a finanța extinderea producției de cipuri pe bază de contract , potrivit Economedia . Mișcarea indică presiunea de finanțare a investițiilor în capacități noi, într-un moment în care compania încearcă să reducă diferența față de liderii din producția „la comandă” (foundry), precum TSMC . Intel, cel mai mare producător de procesoare pentru computere personale, a transmis că banii ar urma să susțină dezvoltarea afacerii sale de producție de cipuri pe bază de contract, conform Reuters, citată de Agerpres. Reacția pieței: scădere înainte de deschiderea NYSE În predeschiderea ședinței Bursei de la New York, acțiunile Intel au scăzut cu peste 3%, pe fondul îngrijorărilor investitorilor legate de vânzarea de titluri (care poate dilua participațiile existente). În același timp, sursa notează că, în acest an, creșterea acțiunilor Intel a depășit-o pe cea a rivalilor. Cine intermediază tranzacția Intermediarii vânzării de acțiuni sunt: JPMorgan Securities Goldman Sachs Morgan Stanley Citigroup [...]
Samsung și LG își amână extinderea globală a noilor roboți de curățenie , pe fondul presiunilor din lanțul de aprovizionare generate de politica tarifară a SUA și de noi restricții americane privind certificarea echipamentelor pentru dispozitive produse în afara țării, potrivit CNMO . În locul unei lansări internaționale rapide, cele două grupuri aleg, pe termen scurt, să se concentreze pe piața din Coreea de Sud. De ce contează: tarifele și certificările SUA complică planurile de producție și lansare Decizia vine într-un moment în care companiile reevaluează amplasarea bazelor de producție, după ce tarifele americane au crescut presiunea pe costuri. Publicația notează că SUA au înăsprit recent și certificarea pentru „echipamente noi” ale roboților de curățenie fabricați în străinătate, ceea ce amplifică nevoia de reorganizare a lanțului de aprovizionare și împinge înapoi calendarul de lansare globală. Ce se întâmplă cu produsele Samsung și LG La Samsung Electronics , momentul lansării globale pentru modelul 2026 „Bespoke AI Steam” nu este încă stabilit. Produsul a fost prezentat în februarie, însă calendarul pentru a doua parte a anului rămâne neclar. Un reprezentant al companiei a indicat că, în cadrul reorganizării strategice, Samsung va prioritiza pe termen scurt piața internă din Coreea de Sud, urmând ca momentul extinderii globale să fie reevaluat în funcție de condițiile de piață. LG Electronics urmează o abordare similară: noul „LG Home Bot Objet Collection RONi”, lansat luna trecută, va fi vândut cu prioritate pe piața sud-coreeană. Ambele companii transmit că, pe termen scurt, se vor concentra pe consolidarea vânzărilor locale și a competitivității produselor, iar extinderea globală va fi decisă ulterior, după o evaluare a pieței și a sistemului de producție. Context: reorganizări de producție deja în curs din cauza tarifelor CNMO arată că Samsung și LG lucrează încă de anul trecut la măsuri pentru a contracara presiunea costurilor asociată tarifelor SUA, inclusiv prin ajustarea amplasării producției pentru electrocasnice. În cazul Samsung, compania a menționat la prezentarea rezultatelor din primul trimestru al anului trecut că ia în calcul ajustarea bazelor de producție pentru televizoare și electrocasnice, ca răspuns la tarife. LG, la rândul său, și-a reorganizat lanțul de aprovizionare pentru America de Nord în jurul fabricii din Tennessee (SUA) și a unităților din Mexic: a crescut producția în SUA și Mexic din a doua jumătate a anului trecut și a folosit fabrica din Mexicali (Mexic) ca bază suplimentară pentru producția de mașini de spălat, în cadrul optimizării rețelei de producție. [...]
Filgud își mută miza de la capacitate la vânzări, după ce a produs doar 180.000 de unități dintr-un potențial anual de 2 milioane , iar următorul pas devine extinderea distribuției și găsirea de „smart money” pentru a accelera creșterea, potrivit Ziarul Financiar . Filgud, business lansat în 2020 și activ pe segmentul alternativelor vegetale la produse de origine animală, a ajuns la vânzări de 2,8 mil. lei anul trecut. Compania spune că a crescut în fiecare an de la înființare, într-un context în care transferul scumpirilor de la furnizori către retail este dificil. Producție sub capacitate, cu „miza” pe creștere Produsele sunt realizate în unitatea proprie a Filgud (VEGAN FOOD PRODUCTION SRL), cu o capacitate de 2 milioane de unități pe an, însă producția efectivă a fost anul trecut de circa 180.000 de unități. Managing partnerul Andrei Roșu descrie schimbarea de etapă: dacă la început problema era capacitatea, acum compania trebuie să crească volumele și vânzările. În paralel, Filgud și-a „disciplinat” portofoliul față de momentul lansării: de la zeci de produse, producția s-a concentrat pe câteva categorii de alimente funcționale, precum tartinabil de caju cu ceapă și mărar, tofu sau pastă de „icre” de amarant cu ceapă roșie. Distribuție: 400 de puncte fizice și online; exportul, frânat de termenul scurt În prezent, produsele Filgud sunt disponibile în circa 400 de puncte de vânzare fizice și pe platforma online a companiei. Cea mai recentă lansare din portofoliu este o „specialitate vegetală” inspirată de ton, cu proteină din mazăre și fava, în ulei de măsline. Compania analizează exporturile, pe fondul unei cereri existente, dar termenul de valabilitate scurt este o provocare pentru transport. „Smart money”: bani plus know-how pentru export și HoReCa Filgud spune că este în căutare de „smart money” – finanțare însoțită de expertiză și acces la piețe – pe fondul limitărilor interne legate de extinderea externă și de intrarea mai puternică în HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele). Mesajul companiei este că finanțarea, ca resursă, poate fi găsită, însă accelerarea are nevoie de parteneri care să aducă și competențe comerciale și de piață. Lecția operațională: creștere incrementală, nu „eroism” rar Andrei Roșu leagă strategia de execuție de disciplina din sport, insistând pe ideea de progres zilnic și pe asumarea dificultăților ca parte a parcursului antreprenorial. „Pentru un ultramaraton nu te antrenezi o singură zi, ci în fiecare zi. Așa este și business-ul. Eu nu cred în eroism, adică o dată la șase luni faci un lucru excepțional, ci pur și simplu în fiecare zi să te prezinți.” Pentru Filgud, această abordare se traduce în pași mici, constanți: optimizarea achizițiilor pentru a contrabalansa scumpirile, simplificarea portofoliului și încercarea de a transforma capacitatea instalată într-un avantaj comercial în următorii ani. [...]
Piața de curierat a crescut cu 15% în 2025, dar profitul s-a evaporat , iar consolidarea prin achiziții schimbă ierarhia: după preluarea Cargus, grupul Sameday ajunge lider la nivel agregat, deși atât Sameday, cât și Cargus au raportat pierderi, potrivit unei analize Economedia . Creștere de volum, dar marje sub presiune Cei mai mari 10 jucători din curierat au cumulat în 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 5,84 miliarde lei (aprox. 1,168 miliarde euro), față de 5,07 miliarde lei în 2024, ceea ce înseamnă o creștere de circa 15,2%. Problema este profitabilitatea: dacă în 2024 profitul cumulat al top 10 a fost 79,2 milioane lei, în 2025 rezultatul net cumulat a coborât ușor sub zero, la -587.000 lei. În paralel, numărul mediu de angajați a urcat cu aproximativ 7,3%, la 9.249 persoane. Consolidarea schimbă liderul: Sameday + Cargus trec peste Fan Courier La nivel de companii individuale, Fan Courier rămâne lider după cifra de afaceri și cel mai mare angajator din piață, cu venituri de aproape 1,55 miliarde lei (aprox. 309,9 milioane euro) și 3.950 de angajați în 2025. Însă, odată cu integrarea Cargus în grupul Sameday (Delivery Solutions), liderul „agregat” al pieței devine Sameday-Cargus, cu un avans de aproximativ 100 de milioane de euro față de Fan Courier, conform analizei. Primii trei jucători (Fan Courier, Sameday și Cargus) însumează circa 3,61 miliarde lei (aprox. 721,5 milioane euro), adică aproximativ 61,8% din cifra de afaceri totală a top 10. Cine face profit și cine pierde bani în top 10 Din primele 10 companii, șapte au fost pe profit în 2025, cu un profit cumulat de 137,5 milioane lei (aprox. 27,5 milioane euro). Liderul de profit rămâne Fan Courier, cu 55,85 milioane lei (aprox. 11,2 milioane euro), deși în scădere cu 21% față de 2024. CEO-ul și cofondatorul Adrian Mihai a pus scăderea profitabilității pe seama creșterii cheltuielilor (combustibil, salarii și taxe suplimentare). Pe zona de pierderi, trei companii au fost pe minus, cu o pierdere cumulată de aproximativ 138 milioane lei (aprox. 27,6 milioane euro), cele mai mari valori fiind la: Cargus : -80,59 milioane lei (aprox. -16,1 milioane euro) Sameday (Delivery Solutions) : -35,53 milioane lei (aprox. -7,1 milioane euro) FedEx : -22,00 milioane lei (aprox. -4,4 milioane euro) În același timp, GLS se evidențiază drept „câștigătorul discret” al anului: a avut cea mai mare creștere a cifrei de afaceri din top (+27%) și un profit de 40,12 milioane lei (aprox. 8 milioane euro), în creștere cu 47%. Ce urmează: presiunea pe costuri și integrarea rețelelor Datele din 2025 arată o piață care crește ca volum, dar în care costurile și investițiile apasă puternic pe marje. În acest context, integrarea Cargus în Sameday (tranzacție finalizată după avizul Consiliului Concurenței , cu condiții) devine un test operațional: capacitatea de a combina rețele, depozite și fluxuri de livrare va conta nu doar pentru poziția de lider, ci și pentru revenirea la profit într-o industrie în care, la nivelul topului, rezultatul net a ajuns practic la zero. [...]
Nidec pregătește mutarea în România a unei divizii industriale vechi de peste 60 de ani din Marea Britanie , într-o decizie cu impact operațional direct asupra capacităților de producție de la Oradea și asupra forței de muncă din Andover, potrivit HotNews . Gigantul japonez Nidec, descris ca cel mai mare producător de motoare electrice din lume, este deja prezent în România cu trei companii și aproximativ 800 de angajați. Compania vrea să mute din Marea Britanie spre Oradea divizia Control Techniques Dynamics , care operează în orașul Andover de peste 60 de ani. Relocarea ar putea duce la pierderea a circa 60 de locuri de muncă în Marea Britanie, dacă planurile vor continua, lucru confirmat de companie. Nidec a început consultări oficiale cu angajații și reprezentanții acestora privind viitorul amplasamentului Walworth Industrial Estate, conform datelor analizate de Profit.ro . În mesajul transmis, compania își justifică intenția printr-o strategie de „consolidare a operațiunilor economice viabile” și precizează că nu există încă o decizie finală, urmând ca rezultatul să fie stabilit după încheierea consultărilor. Angajații din Andover au reacționat cu surprindere la anunțul privind închiderea uzinei, descriind o fabrică în care „generații de familii au lucrat cot la cot”, potrivit relatării citate. [...]
