Știri
Știri din categoria Companii
Meta plătește până la 3.000 de dolari pe lună creatorilor care publică reel-uri pe Facebook, într-un program menit să readucă conținut nou pe platformă și să atragă public mai tânăr.
Inițiativa, denumită Creator Fast Track, vizează creatori care au deja audiențe mari pe TikTok, YouTube sau Instagram și care ar urma să posteze pe Facebook conținut video scurt (reel-uri). Programul este prezentat ca o formă de stimulent financiar temporar, acordat pe o perioadă de trei luni, peste veniturile obișnuite din publicitate.
Conform Corriere della Sera, Meta oferă 1.000 de dolari pe lună creatorilor cu peste 100.000 de urmăritori pe una dintre platformele menționate. Pentru cei care depășesc un milion de urmăritori, suma poate ajunge la 3.000 de dolari lunar, iar pentru intervalul 20.000–99.999 de urmăritori, plata este între 100 și 450 de dolari pe lună.
Eligibilitatea nu ține doar de numărul de urmăritori. Participanții trebuie să aibă cel puțin 18 ani și, cel puțin în această etapă, să locuiască în SUA sau Canada. Programul este gândit pentru creatori noi sau „inactivi” pe Facebook: pot aplica doar cei care nu au publicat niciun reel pe Facebook în ultimele șase luni și care au generat minimum 30.000 de vizionări video în ultimele 60 de zile pe o altă rețea socială.
Pentru a primi banii, creatorii trebuie să mențină o activitate constantă: cerința este publicarea a 15 reel-uri eligibile pe lună, distribuite pe cel puțin 10 zile diferite. Conținutul poate proveni și din arhiva proprie (de exemplu, clipuri deja publicate pe TikTok), cu condiția să nu fi fost încărcat anterior pe Facebook și să fie material original.
Meta își justifică demersul prin dificultatea de a construi de la zero o comunitate pe platformă, într-un context în care Facebook este perceput tot mai mult ca o rețea „a părinților”, iar compania încearcă să relanseze ceea ce numește „OG Facebook”, adică spiritul inițial al platformei.
Pe termen mai lung, compania mizează pe finanțarea creatorilor ca instrument de competiție în zona video-urilor scurte. Meta susține că, în 2025, a distribuit aproape 3 miliarde de dolari către creatori, în creștere cu 35% față de anul anterior, iar 60% din sumă a mers către videoclipuri scurte, semn că lupta pentru audiență se concentrează pe acest format.
Recomandate
Meta acceptă să plătească până la 16,68 mld. dolari (aprox. 75 mld. lei) și să schimbe funcții-cheie pe Facebook și Instagram pentru a limita riscurile de dependență la minori , într-o înțelegere care poate deveni un reper de reglementare „de facto” pentru întreaga industrie a rețelelor sociale, potrivit Al Jazeera . Acordul închide un proces din SUA susținut de o coaliție de 29 de state, care acuza Meta că a proiectat platformele astfel încât „să creeze dependență” la copii, că ar fi indus consumatorii în eroare privind siguranța și că ar fi colectat date personale ale copiilor. Deși 29 de state au inițiat acțiunea, 52 de procurori generali din state și teritorii americane au semnat înțelegerea. Judecătoarea federală Yvonne Gonzalez Rogers a suspendat procesul și a transmis că este „înclinată” să aprobe acordul, dar are nevoie de timp pentru a-l analiza. Înțelegerea mai are, așadar, nevoie de aprobarea instanței. Ce schimbări operaționale acceptă Meta pentru minori Pe lângă componenta financiară, Meta s-a angajat la modificări aplicabile la nivel național în SUA, cu implementare „în câteva luni”, conform declarațiilor citate de publicație. Printre măsuri: limită zilnică de utilizare de două ore pentru utilizatorii sub 18 ani, care poate fi eliminată doar de un părinte; blocaje pe timp de noapte și oprirea notificărilor în timpul școlii; ascunderea numărului de aprecieri și reacții pentru utilizatorii sub 18 ani; eliminarea filtrelor legate de proceduri cosmetice (inclusiv chirurgie estetică); opțiunea pentru adolescenți de a folosi un flux nepersonalizat, fără recomandări bazate pe algoritmi; identificarea și eliminarea conturilor aparținând copiilor sub 13 ani. California Attorney General Rob Bonta a indicat că restricțiile de timp ar urma să scadă la o oră pe zi dacă și alți jucători mari din social media acceptă termeni similari. Presiune pentru un „standard” la nivel de industrie Meta a cerut explicit ca TikTok și YouTube să adopte același cadru, argumentând că adolescenții folosesc „zeci de aplicații” și că e nevoie de o soluție la nivel de industrie. În acest sens, acordul poate funcționa ca un precedent practic: dacă măsurile sunt implementate rapid și validate de instanță, ele pot ridica așteptările publice și politice față de restul platformelor, chiar în lipsa unei legi federale noi. Costuri, riscuri juridice și reacția pieței Meta a acceptat să plătească maximum 16,68 miliarde de dolari (aprox. 75 miliarde lei) pe parcursul a 10 ani, iar costurile doar cu avocații ar urma să ajungă la 10 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei), potrivit informațiilor din acord. Compania a negat orice vină ca parte a înțelegerii. În proces, Meta se confrunta cu un risc teoretic de până la 1,4 trilioane de dolari în amenzi, în timp ce coaliția de state ar fi urmărit o penalitate „mai aproape” de 200 de miliarde de dolari. Acordul vine după pierderi în cazuri comparabile în New Mexico, unde un juriu a obligat Meta la plata a 375 milioane de dolari în martie și a încă 567 milioane de dolari în august. Pe bursă, acțiunile Meta au scăzut la începutul ședinței, dar ulterior și-au revenit; titlul era în creștere cu 2,2% în ziua menționată de publicație. [...]
Meta a acceptat să plătească până la 18 miliarde de dolari (aprox. 81 mld. lei) într-o înțelegere cu 29 de state americane , un acord care combină costuri juridice masive cu obligații operaționale pe 10 ani privind protecția minorilor pe Facebook și Instagram, potrivit TechCrunch . Procesul a vizat acuzații că Meta ar fi proiectat în mod conștient platforme precum Instagram și Facebook pentru a crea dependență în rândul copiilor, deși ar fi știut riscurile pentru utilizatorii tineri. Statele au mai susținut că Meta ar fi colectat date de la copii fără știrea părinților, încălcând Children’s Online Privacy Protection Act (COPPA) , legea americană privind confidențialitatea online a copiilor. Compania precizează că, prin această înțelegere, nu admite vinovăția, însă acordul evită un proces cu juriu și introduce un set de măsuri care, după aprobarea instanței, ar urma să rămână în vigoare timp de 10 ani. Ce schimbări operaționale intră în acord (dacă instanța îl aprobă) Pachetul de protecții pentru adolescenți și controale pentru părinți, dezvoltat împreună cu 52 de procurori generali de stat, include: limită implicită de două ore pe zi , cumulată pentru Facebook și Instagram; alerte la 60 și 90 de minute și notificări la fiecare 15 minute pentru „încurajarea utilizării intenționate” (conform descrierii Meta); blocare implicită între miezul nopții și 06:00 („Night Mode”), plus notificări dezactivate între 08:00 și 15:00 („School Mode”); ascunderea implicită pentru adolescenți a numărului de aprecieri și reacții, atât la propriile postări, cât și la ale altora; blocarea utilizării unor „filtre extreme de machiaj”, pe lângă blocarea existentă a filtrelor de chirurgie cosmetică; investiții suplimentare în tehnologie de verificare a vârstei („age assurance”) pentru identificarea proactivă a conturilor care ar putea aparține utilizatorilor sub 13 ani sau a conturilor de adolescenți înregistrate cu o dată de naștere de adult. Meta mai spune că va întări măsurile pentru a împiedica adulții să găsească, să urmărească și să interacționeze cu adolescenții, va consolida controalele parentale și va îmbunătăți timpii de răspuns la raportările de conținut dăunător venite de la adolescenți. Compania precizează că mesajele directe nu sunt incluse în limitele de timp sau în perioadele de notificări dezactivate, pentru ca adolescenții să poată „rămâne conectați cu prietenii și familia”. Miza financiară: plăți pe 10 ani și un cost contabil imediat Suma de până la 18 miliarde de dolari (aprox. 81 mld. lei) ar urma să fie distribuită către state pe o perioadă de 10 ani. Totuși, 30% din acord — circa 5,3 miliarde de dolari (aprox. 24 mld. lei) — ar urma să fie plătit doar dacă YouTube și TikTok implementează o limită de o oră pe zi, „Night Mode” și măsuri de verificare a vârstei; în plus, aceste platforme ar trebui să accepte să plătească o sumă egală cu acel 30%. În paralel, Meta afirmă că va înregistra o cheltuială juridică de 10 miliarde de dolari (aprox. 45 mld. lei) în trimestrul al treilea al acestui an, ceea ce va afecta cheltuielile și profitul. TechCrunch notează că acțiunile Meta au crescut după apariția informației despre înțelegere. Presiune asupra industriei, nu doar asupra Meta Meta își poziționează acordul ca un apel către rivali pentru adoptarea acelorași standarde. Declarația citată de TechCrunch aparține directorului juridic al companiei, C.J. Mahoney: „Pentru că adolescenții se mișcă fluid între zeci de aplicații, avem nevoie de o soluție la nivelul întregii industrii. Prin urmare, facem apel la colegii noștri din industrie, TikTok și YouTube, să implementeze acest nou cadru, imediat.” Acordul rămâne condiționat de aprobarea instanței, iar o parte relevantă din plăți depinde explicit de reacția altor platforme majore — un element care poate influența atât costul final pentru Meta, cât și ritmul în care standardele de protecție pentru minori se generalizează în industrie. [...]
Altex pariază 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei) pe repoziționarea fostului Brico Depot din retailer de produse în furnizor de soluții , într-un program pe trei ani care include modernizarea rețelei, extinderea serviciilor și integrarea tehnologiei, potrivit Economedia . Brico Depot România își schimbă numele și identitatea vizuală și va opera sub brandul BRICO, după preluarea businessului de bricolaj de către Altex. Noua identitate BRICO urmează să fie implementată treptat în următoarele șase luni, în paralel cu programul de modernizare a rețelei. Investițiile vizează magazinele, tehnologia, sortimentul, serviciile și componenta omnichannel (integrarea vânzărilor din magazin cu cele online). De la „vânzare de produse” la „soluții” pentru amenajări BRICO spune că își va extinde oferta de servicii pentru proiectele de amenajare și renovare, acoperind etape precum alegerea produselor, finanțarea, livrarea și montajul, prin colaborări cu parteneri și subcontractori specializați. În același cadru, compania își propune să dezvolte showroom-uri dedicate și să folosească soluții de inteligență artificială pentru planificarea proiectelor, inclusiv pentru estimarea cantităților necesare și a bugetului. Prețuri și extinderea rețelei Pe zona comercială, BRICO afirmă că va păstra mecanismul prin care, dacă un client găsește același produs la un preț mai mic în altă parte, compania rambursează de două ori diferența. Programul de dezvoltare include și extinderea rețelei: primul magazin nou BRICO dezvoltat de companie ar urma să fie deschis la Vaslui în acest an, conform informațiilor transmise de companie. Context: schimbarea de brand în strategia Altex Brandul are aproape 25 de ani pe piața locală: businessul a intrat în România în martie 2002 sub numele Bricostore, apoi a operat ca Brico Depot. Noua identitate a fost dezvoltată de agenția Landor, iar campania de lansare este realizată de Leo Burnett. Schimbarea de brand este parte din strategia Altex de extindere în categoria produselor și serviciilor pentru casă și grădină, după preluarea Brico Depot România. [...]
Rompetrol a deschis primele benzinării de pe Autostrada A3 , o mișcare cu impact operațional direct pentru traficul de pe coridorul Câmpia Turzii–Târgu Mureș și un test pentru modelul de concesionare prin care CNAIR monetizează spațiile de servicii, potrivit Economica . Cele două stații funcționează în spațiile de servicii de la Sânpaul (în apropiere de Târgu Mureș) și au fost realizate în urma unei investiții de circa 4,8 milioane de dolari (aprox. 22 milioane lei). Operarea se face pe baza unui contract de concesiune de servicii încheiat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) . Ce se schimbă pe A3 pentru șoferi: alimentare, încărcare electrică și parcări Noile locații sunt gândite ca spații de tranzit „complete”, nu doar puncte de alimentare. Fiecare benzinărie are o suprafață de 271 metri pătrați și include componentă de retail și gastronomie, pe modelul introdus de companie în 2023 pentru spațiile de servicii de pe autostrăzi. Dotările menționate includ: trei pompe multiprodus; o pompă de mare viteză; o pompă cu AdBlue; skid GPL; patru puncte de încărcare electrică rapidă; în fiecare spațiu de servicii: 42 de locuri de parcare pentru autoturisme și 11 locuri pentru vehicule de mare tonaj. Deschiderea punctelor de la Sânpaul a generat peste 30 de noi locuri de muncă în județul Mureș. Miza pentru companie: extindere pe rute-cheie și consolidarea rețelei Rompetrol Downstream își leagă investiția de strategia de extindere la nivel național. Compania amintește că aceste stații de pe A3 vin după cele 12 unități deschise în 2023 pe Autostrada A1 Nădlac–Sibiu. „Rompetrol marchează o premieră prin deschiderea primelor stații de carburanți de pe autostrada A3. Urmărim o expansiune strategică în România și ne consolidăm poziția Rompetrol Downstream ca o companie aproape de clienți, care răspunde direct nevoilor și așteptărilor lor de mobilitate de-a lungul unui coridor rutier important”, a declarat Arman Kalabayev, Director General al Rompetrol Downstream. În județul Mureș, Rompetrol Downstream mai operează alte nouă puncte de distribuție (inclusiv în Târgu Mureș, Sighișoara, Reghin și Luduș). Ce urmează: încă patru stații planificate pe ocolitoare la Suceava și Brașov În perioada următoare, compania spune că vizează deschiderea a încă patru stații noi, pe variantele ocolitoare ale municipiilor Brașov și Suceava: la Suceava, lucrările de construcție sunt finalizate pentru două stații pe Suceava–Ipotești (DN2) și Suceava–Șcheia; în județ, rețeaua depășește 20 de locații de retail; la Brașov, alte două facilități sunt în proces de avizare și recepție și ar urma să se adauge celor 18 locații existente în județ (stații Rompetrol, Partner, Express și LPG). La finalul lunii iunie 2026, Rompetrol Downstream opera la nivel național 1.208 puncte de comercializare a carburanților, incluzând stații proprii și partenere, unități mobile (Expres) și baze interne. Context: concesiunile CNAIR, între servicii pentru trafic și venituri din redevențe În „știrea inițială” citată de Economica, secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma a anunțat deschiderea primelor spații de servicii moderne pe Autostrada Transilvania, subliniind că accelerarea concesionării aduce un „beneficiu dublu”: servicii pentru participanții la trafic și redevențe pentru CNAIR, care pot fi folosite ulterior la întreținerea și dezvoltarea infrastructurii rutiere. Anunțul este disponibil și pe Facebook, la acest link . [...]
Rompetrol își extinde infrastructura de alimentare pe A3 , deschizând primele stații de carburanți de pe Autostrada Transilvania, o mișcare care reduce un deficit operațional important pe un coridor rutier major și consolidează competiția pe segmentul stațiilor din proximitatea autostrăzilor, potrivit Adevărul . Rompetrol Downstream a inaugurat luni două unități amplasate pe ambele sensuri de mers, la kilometrul 8+400, în apropierea localității Sânpaul (circa 20 km de Târgu Mureș), pe tronsonul Câmpia Turzii – Târgu Mureș. Investiția este de aproximativ 4,8 milioane de dolari (aprox. 21,6 milioane de lei). Ce înseamnă operațional: servicii complete și încărcare electrică Stațiile funcționează în spațiile de servicii în baza unui contract de concesiune încheiat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Pe lângă carburanți, includ zone de servicii pentru tranzit, retail și servicii gastronomice, fiecare unitate având o suprafață de 271 mp. Dotările menționate includ: câte trei pompe multiprodus și o pompă de mare viteză; o pompă cu AdBlue și un skid GPL; patru puncte de încărcare electrică rapidă în fiecare locație; câte 42 de locuri de parcare pentru autovehicule și câte 11 locuri pentru vehicule de mare tonaj, în fiecare spațiu de servicii. Efect local și context de rețea Deschiderea celor două stații a generat peste 30 de locuri de muncă în județul Mureș. Compania mai operează nouă puncte de distribuție în județ, în localități precum Târgu Mureș, Sighișoara, Reghin și Luduș. Ce urmează: noi stații pe ocolitoare și extinderea pe coridoare rutiere Noile unități de pe A3 completează cele 12 stații deschise în 2023 pe Autostrada A1, între Nădlac și Sibiu. Rompetrol Downstream mai are în plan deschiderea a încă patru stații pe variantele ocolitoare ale municipiilor Brașov și Suceava: două pe ocolitoarea Sucevei (Suceava–Ipotești/DN2 și Suceava–Șcheia), cu lucrările de construcție finalizate, și două pe ocolitoarea Brașovului, aflate în proces de avizare și recepție. La finalul lunii iunie 2026, Rompetrol Downstream opera la nivel național 1.208 puncte de comercializare a carburanților (stații proprii și partenere, unități mobile și baze interne), susținute de șase depozite în Arad, Craiova, Mogoșoaia, Șimleu Silvaniei, Vatra Dornei și Zărnești. [...]
airBaltic intră în restructurare în SUA cu o finanțare de 350 milioane euro, pe fondul exploziei costurilor cu combustibilul , într-un semnal de stres pentru companiile aeriene expuse la volatilitatea petrolului. Potrivit Profit , compania letonă – deținută majoritar de stat – a apelat la procedura de reorganizare „Capitolul 11” din SUA pentru a obține protecție față de creditori în timp ce negociază restructurarea datoriilor. airBaltic spune că a obținut un angajament de finanțare de 350 de milioane de euro (aprox. 1,75 miliarde lei) de la un grup de creditori, între care Strategic Value Partners, Barclays, Hayfin Capital Management, Morgan Stanley și Oaktree Capital Management, pentru a-și susține operațiunile pe durata restructurării. Compania afirmă că zborurile vor fi operate conform programului pe parcursul procedurii supravegheate de instanță. De ce contează: combustibilul împinge companiile fragile spre insolvență Contextul imediat este scumpirea accelerată a combustibilului pentru aviație, pe fondul războiului dintre SUA și Iran, care – conform informațiilor citate – a dus la dublarea prețurilor și la „cea mai gravă criză” pentru transportul aerian de la pandemia de COVID-19 încoace. În acest cadru, investitori și directori din industrie au avertizat că operatorii cu bilanțuri fragile și expunere mare la volatilitatea petrolului sunt cei mai vulnerabili. airBaltic devine astfel a doua companie aeriană din lume și prima din Europa care intră în această procedură invocând creșterea costurilor cu carburanții, după falimentul din luna mai al operatorului american low-cost Spirit Airlines, mai notează publicația. Presiune pe lichiditate și sprijin de stat înainte de procedură Înainte de declanșarea reorganizării, compania primise deja un împrumut de 30 de milioane de euro (aprox. 150 milioane lei) de la statul leton, în aprilie, însă poziția de lichiditate s-a deteriorat în ultimele luni, pe fondul creșterii costurilor cu combustibilul. Procedura „Capitolul 11” permite reorganizarea activității; HotNews, citat de Profit, o descrie ca fiind mai apropiată de insolvența din România decât de falimentul clasic. Semnal mai larg în industrie: scumpiri la bilete și căutare de capital Tensiunea pe costuri nu este izolată. Profit menționează că și alte companii aeriene, inclusiv AirAsia, caută capital suplimentar, pe fondul presiunilor generate de scumpirea combustibilului și de pierderi din fluctuațiile valutare. În paralel, Ryanair a avertizat că biletele de avion s-ar putea scumpi anul viitor dacă petrolul rămâne la nivelurile actuale, într-un context în care combustibilul pentru aviație a ajuns la 171 de dolari pe baril (aprox. 770 lei), cu 90% peste media anului precedent, potrivit datelor Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA). Declarațiile CEO-ului Ryanair, Michael O’Leary, sunt preluate de News.ro și atribuite de Profit și includ o incertitudine ridicată pentru trimestrele următoare. [...]
