Știri
Știri din categoria Companii
LinkedIn pregătește o reducere de circa 5% a personalului, într-o mișcare de reorganizare care vine în pofida accelerării creșterii veniturilor, potrivit Agerpres, care citează Reuters.
Rețeaua profesională deținută de Microsoft ar urma să renunțe la aproximativ 5% din angajați, pe fondul unei reorganizări a echipelor și al unei reorientări către „zonele de creștere” ale afacerii, conform unor surse Reuters care au dorit să rămână anonime. Aceleași surse susțin că măsura nu are legătură cu înlocuirea locurilor de muncă prin AI (inteligență artificială).
LinkedIn are peste 17.500 de angajați la nivel global, potrivit datelor publicate pe site-ul companiei.
Din perspectiva performanței financiare, veniturile LinkedIn au crescut cu 12% în ritm anual în primul trimestru din acest an, ceea ce indică o accelerare față de 2025. În acest context, concedierile pregătite sugerează o presiune mai mare pe eficiență și pe alocarea resurselor către segmentele cu potențial mai ridicat, într-un sector tehnologic care continuă să își reducă personalul în 2026.
Recomandate
Microsoft pregătește o nouă rundă de concedieri de până la 5.500 de oameni, pentru a elibera buget de investiții în infrastructura de inteligență artificială , potrivit WinFuture , care citează relatări din presa americană și confirmări din partea unor angajați. Conform informațiilor publicate de Business Insider , Microsoft ar urma să anunțe săptămâna viitoare disponibilizarea a „mai puțin de 2,5%” din cei aproximativ 220.000 de angajați ai companiei la nivel global, ceea ce ar însemna până la 5.500 de posturi. Momentul exact al anunțului se poate schimba, însă, potrivit aceleiași surse, planul este ca decizia să fie comunicată în perioada imediat următoare. Ce zone ar fi vizate Dincolo de divizia de jocuri Xbox, despre care au circulat în ultimele săptămâni indicii și zvonuri, concedierile ar urma să afecteze și alte funcții, inclusiv: vânzările; consultanța. În cazul Xbox, în piață s-a vorbit recent și despre închiderea a cel puțin cinci studiouri de jocuri, notează publicația. De ce contează: controlul costurilor pentru finanțarea investițiilor în AI Mesajul implicit al acestei runde de tăieri este unul operațional și financiar: Microsoft încearcă să își țină costurile sub control pentru a redirecționa resurse către investiții, în special către extinderea infrastructurii necesare proiectelor de inteligență artificială. WinFuture mai arată că momentul ales se înscrie într-un tipar: Microsoft a mai anunțat concedieri în anii recenți la scurt timp după încheierea exercițiului financiar, în jurul datei de 30 iunie. Context: mai puține decât anul trecut, dar pe același model Comparativ cu 2025, amploarea pare mai redusă: anul trecut, Microsoft a tăiat inițial circa 6.000 de posturi în mai, urmate de încă 9.000 în iulie, potrivit datelor citate în material. De această dată, chiar dacă numărul este mai mic, direcția rămâne aceeași: economiile rezultate din reducerea personalului ar urma să susțină accelerarea investițiilor în infrastructura de AI. [...]
CEO-ul Epic Games susține că industria jocurilor nu poate fi monopolizată , iar ieșirea din actuala perioadă de turbulențe ar depinde mai degrabă de interoperabilitate între platforme decât de „războaie” pentru cote de piață, potrivit iThome . Într-un context în care veniturile industriei cresc, dar costurile de dezvoltare pentru jocurile de tip AAA rămân ridicate și sunt așteptate noi valuri de concedieri la marile divizii de gaming, Tim Sweeney propune conectarea ecosistemelor Sony, Microsoft și ale altor jucători mari. Declarațiile au fost făcute în timpul Unreal Fest, într-un interviu acordat publicației PC Gamer (citată de iThome). Sweeney a argumentat că niciun actor nu are capacitatea de a controla complet piața, enumerând explicit Sony, Microsoft, Valve, Apple și Google. „Acum este deja foarte clar că nimeni nu va ajunge să monopolizeze complet industria jocurilor. Sony nu poate, Microsoft nu poate, Valve nu poate, Apple nu poate, Google nu poate.” De ce contează: o schimbare de accent, de la controlul ecosistemului la conectare Mesajul lui Sweeney vine pe fondul unei presiuni operaționale crescute în industrie: costuri mari pentru producțiile de top și ajustări de personal la platformele majore. În acest cadru, CEO-ul Epic susține că soluția nu este restrângerea activității și concedierile ca răspuns principal, ci „legarea” mai strânsă a platformelor și comunităților. În logica sa, chiar și companii cu poziții dominante pe segmente-cheie (inclusiv Apple și Google, pe distribuția mobilă) nu pot „închide” piața în jurul propriilor reguli, ceea ce ar face cooperarea mai valoroasă decât competiția de tip „ecosistem închis”. „ Team Open ”: interoperabilitate între jocuri și economii digitale Sweeney a reluat și inițiativa „Team Open”, descrisă ca un demers de a conecta jocuri și sisteme economice (monede, bunuri digitale, mecanisme comerciale) între dezvoltatori diferiți. iThome notează că, în opinia lui, atitudinea Microsoft și Sony s-ar fi schimbat după ce industria a intrat într-o perioadă mai dificilă: de la dorința de a controla întregul ecosistem, spre o disponibilitate mai mare pentru colaborare. Tot în acest registru, Sweeney a transmis un semnal de deschidere inclusiv către Valve, competitor important pe PC, afirmând că ar fi dispus să ajute compania să valorifice noi oportunități. [...]
O posibilă scumpire cu 20% a DRAM de la Samsung în T3 ar putea împinge în sus costurile pentru smartphone-uri și alte electronice de consum , după ce producători de terminale spun că au primit deja notificări verbale, potrivit IT Home . Informația a fost confirmată pentru presa chineză de un responsabil dintr-o companie de electronice de consum, care a spus că Samsung a discutat cu ei încă din iunie și că între timp a venit o notificare verbală privind majorarea prețurilor. Un alt profesionist din industrie a indicat, de asemenea, că mesajul este real și că unii clienți au fost deja informați prin oferte verbale. De ce contează pentru producătorii de terminale DRAM (memorie cu acces aleatoriu dinamic, folosită pe scară largă în telefoane, PC-uri și alte dispozitive) este un cost direct în „lista de materiale” a unui produs. O creștere de preț la nivel de componentă se poate traduce în: presiune pe marjele producătorilor, dacă nu cresc prețurile finale; scumpiri la raft, dacă firmele încearcă să transfere costul către consumatori; ajustări de producție și achiziții mai prudente, dacă cererea finală slăbește. Context: deficit de ofertă, dar cerere de consum mai slabă Publicația amintește și o analiză TrendForce , potrivit căreia în trimestrul al treilea din 2026 oferta de DRAM rămâne „strânsă”, însă creșterea prețurilor din contracte ar urma să se tempereze pe fondul reducerii cererii din aplicațiile de consum și al unei baze ridicate de comparație. TrendForce estimează o creștere trimestrială a prețurilor de contract de 13%–18% față de trimestrul al doilea. În același timp, TrendForce avertizează că brandurile de smartphone-uri ar putea fi nevoite să majoreze prețurile produselor finale pentru a compensa costurile mai mari ale LPDRAM (memorie cu consum redus, folosită frecvent în telefoane), ceea ce ar putea afecta vânzările de dispozitive. Pe acest fond, planurile de producție și strategiile de achiziții ar deveni mai conservatoare, iar cererea de LPDRAM ar putea slăbi. Pe partea de ofertă, TrendForce indică faptul că producătorii își pot realoca producția în funcție de cererea legată de aplicații de inteligență artificială, iar asta ar menține oferta de LPDRAM tensionată și ar continua să susțină creșterea prețurilor de contract. [...]
Selly Media Network a raportat în 2025 afaceri nete de 10,5 milioane de lei și o marjă de profit net de 11,07%, în scădere puternică față de anul anterior , potrivit unei analize publicate de Economica , pe baza situațiilor financiare ale companiei. Evoluția indică o stagnare a veniturilor, dar o comprimare a profitabilității: cifra de afaceri netă din 2025 este „în creștere nesemnificativă” față de 2024, în timp ce marja de profit net a coborât de la 25,27% în 2024 la 11,07% în 2025, conform calculelor publicației. Profitabilitate în scădere, cu o echipă mică Compania a funcționat în 2025 cu un număr mediu de 3 salariați, cu unul mai mult decât în 2024. În acest context, scăderea marjei sugerează fie costuri mai mari, fie o structură de proiecte mai puțin rentabilă decât în anul precedent (sursa nu detaliază cauzele). Alte participații ale lui Andrei Șelaru , conform ONRC Pe lângă Selly Media Network, Andrei Șelaru mai deține integral firma Beach Please Festival, potrivit informațiilor de la ONRC consultate de Economica în portalul Termene.ro. Compania a fost înființată în ianuarie 2025 și nu are bilanț pe 2025. Tot din datele ONRC consultate prin același portal, Economica notează că Șelaru are: 90% din capitalul social al Hustle Entertainment; jumătate din firma Valiza; 35% din Event Platform Systems. Publicația amintește că urmărește veniturile declarate la ANAF de creatorii digitali, în contextul în care ANAF ar fi transmis că nu are o evidență clară a celor mai urmăriți influenceri și a încasărilor acestora, inclusiv din cauza lipsei unor coduri CAEN specifice. [...]
BOE spune că parteneriatul cu Corning a trecut de la achiziții la co-dezvoltare pentru aplicații AI , iar proiectele vizate sunt deja în faze de schimb tehnic și validare de produs, potrivit IT Home . Mesajul a fost transmis de președintele BOE, Chen Yanshun , la o întâlnire cu investitorii organizată pe 2 iulie, la Shanghai, într-un moment în care compania e urmărită atent de piață. La eveniment, investitorii s-au concentrat pe trei zone de „noi afaceri” prezentate de BOE: substraturi de ambalare pe bază de sticlă (glass-based packaging carriers), perovskit și interconectare optică. În acest context, Chen Yanshun a revenit cu explicații despre colaborarea cu Corning, subliniind că există o bază de cooperare de 20 de ani și o relație de tip „amonte–aval” (furnizor–client) cu coordonare strânsă. De ce contează: schimbarea mizei către tehnologii pentru „era AI” Chen Yanshun a afirmat că „miezul” colaborării actuale nu mai este o relație clasică de cumpărare de produse, ca în trecut, ci o orientare către inovație tehnologică nouă pe sticlă și extinderea aplicațiilor în „era AI”. El a mai spus că direcțiile și „pistele” de cooperare sunt alese de BOE în funcție de propriile competențe și avantaje, în logica a ceea ce compania numește „teoria curbei N” (un cadru intern de diversificare pe noi linii de creștere). Un element operațional important din declarațiile sale: toate direcțiile noi au ajuns deja la: schimburi tehnice între echipe; verificări/validări de produs; pași de implementare „în teren”, în curs de derulare. Ce include cooperarea BOE–Corning Publicația amintește că, pe 20 mai, BOE a anunțat semnarea unui memorandum de cooperare cu Corning. Domeniile indicate atunci ca ținte principale ale colaborării au fost: substraturi de ambalare pe bază de sticlă; sticlă pentru dispozitive pliabile; substraturi din sticlă pentru perovskit; aplicații legate de interconectarea optică. BOE a argumentat, în același context, că are capabilități „de vârf” în componente și module de afișare, producție avansată, dezvoltare de procese, inovație de aplicații și industrializare, în timp ce Corning are avantaje în materiale din sticlă și materiale/soluții avansate pentru aplicații în semiconductori. Ce urmează: raportare periodică a progresului Într-un document recent de relații cu investitorii, BOE a indicat că parteneriatul cu Corning „a intrat într-o etapă substanțială”, cu proiecte comune pe aceleași direcții (substraturi pe sticlă, interconectare optică, perovskit și sticlă pliabilă). Lucrările au început, iar progresul ar urma să fie confirmat pe bază trimestrială. [...]
Presiunea concurenței chineze împinge Mittelstand-ul german spre concedieri și relocări , iar efectul începe să se vadă în pierderea accelerată de locuri de muncă și în deteriorarea balanței comerciale la bunuri de capital, potrivit Adevărul . Producătorii chinezi au redus rapid diferența tehnologică și vin cu echipamente comparabile la prețuri semnificativ mai mici, uneori chiar la jumătate față de cele europene, conform The Wall Street Journal, citat de publicație. În acest context, mii de companii germane de dimensiuni medii îngheață investiții, reduc personalul sau își mută producția în afara țării, inclusiv în China. Un șoc pentru „coloana vertebrală” a industriei germane Mittelstand-ul german este alcătuit în principal din firme medii specializate în utilaje industriale, bunuri de capital și produse intermediare orientate la export, multe dintre ele lideri globali pe nișe înguste. Modelul lor de business a fost construit pe calitate și pe avantaj tehnologic, însă presiunea actuală vine tocmai din comprimarea acestui diferențiator. Un semnal relevant este că, pentru prima dată după multe decenii, Germania importă mai multe bunuri de capital avansate din China decât exportă către această piață. În plus, producătorii germani sunt împinși în defensivă nu doar în China și pe alte piețe externe, ci și pe piața internă. Pierderi de locuri de muncă și scădere de producție Consecințele sunt deja cuantificate în datele citate dintr-un raport EY publicat în mai: industria germană pierde peste 10.000 de locuri de muncă în fiecare lună. În paralel, producția industrială a scăzut cu aproximativ 10% între februarie 2022 și începutul anului 2026, iar sectoarele cu consum ridicat de energie au înregistrat un declin de peste 15%. Pe teren, companiile recurg la șomaj tehnic, reduceri de personal sau mutarea liniilor de producție în alte state, inclusiv în China, pe fondul comprimării marjelor și al dispariției comenzilor. Comerțul cu China se întoarce împotriva Germaniei Datele Apollo Global Management, citate în articol, arată că balanța comercială a Germaniei cu China în domeniul bunurilor de capital a trecut de la un excedent de aproximativ 750 de milioane de euro la un deficit de 500 de milioane de euro între mijlocul anului 2024 și august 2025 (medie mobilă pe 12 luni). În același timp, exporturile germane de mașini-unelte către China au scăzut cu aproximativ o treime în primul trimestru al anului, față de perioada similară din anul precedent. De ce poate deveni o problemă de politică industrială în UE Articolul indică și o schimbare de ton în rândul companiilor germane, tradițional favorabile comerțului liber: tot mai multe cer intervenția statului și măsuri de protecție, pe fondul percepției că rivalii chinezi sunt susținuți prin subvenții și facilități. Potrivit Asociației Germane a Producătorilor de Mașini și Echipamente, firmele chineze controlează deja aproximativ o treime din producția mondială din sectorul utilajelor industriale, iar organizația avertizează că, dacă această cotă urcă spre 40%-50%, spațiul de reacție al Europei se îngustează semnificativ. În paralel, liderii europeni caută instrumente juridice pentru a răspunde presiunii competitive, într-un moment în care exporturile Chinei către Germania au crescut cu 17% în primele cinci luni ale anului, iar către UE cu 16%, pe fondul reorientării economiei chineze spre producția industrială și al intensificării exporturilor. [...]
