Știri
Știri din categoria Companii
Ministerul Economiei pune în joc un contract de 1,5 milioane de lei pentru servicii de curățenie, cu un prag de experiență care poate restrânge concurența, potrivit Digi24. Procedura vizează servicii de curățenie și întreținere pentru spațiile interioare și exterioare ale instituției, iar anunțul din SEAP este citat de Agerpres.
Contractul este estimat la 1,5 milioane de lei, fără TVA, și ar urma să fie încheiat pe 12 luni. Suma este împărțită pe doi ani bugetari: aproximativ 1 milion de lei pentru 2026 (pentru un interval de maximum opt luni) și circa 500.000 de lei pentru 2027 (patru luni).
Achiziția se face prin licitație deschisă, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor sau a cererilor de participare este 18 mai, ora 15:00.
Conform documentației citate, operatorii economici interesați trebuie să dovedească faptul că, în ultimii trei ani, au prestat servicii similare de curățenie a imobilelor în valoare cumulată de cel puțin 1 milion de lei, fără TVA.
Pragul de experiență cerut poate avantaja firmele cu portofolii mai mari și poate limita accesul companiilor mici, chiar dacă acestea ar putea acoperi operațional contractul, în funcție de modul în care își pot demonstra lucrările similare.
Procedura este în desfășurare, iar ofertele depuse urmează să fie analizate înainte de atribuirea contractului.
Recomandate
Șantierul Damen Mangalia intră în licitație cu un preț de pornire de 184 milioane euro , ceea ce mută presiunea dinspre „vânzare rapidă” spre maximizarea recuperării pentru creditori și lasă deschisă doar condiționat opțiunea ca statul să intervină ulterior, în funcție de „limitele de valoare” pe care le-ar stabili Guvernul. Informațiile apar în Profit . Prima ședință de licitație competitivă, cu preț în urcare, este programată pentru 29 iunie, iar termenul-limită de înscriere este 26 iunie. Garanția de participare este de 10% din prețul de pornire fără TVA, iar caietul de sarcini costă 10.000 euro plus TVA. Ce se vinde și cum este structurată tranzacția La vânzare este scos „activul funcțional” al șantierului, într-un singur pachet de active imobile și mobile, destinat continuării activității, cu excepția creanțelor și a participațiilor. Pachetul include: terenuri și construcții; instalații și echipamente; obiecte de inventar și stocuri; unități de cazare. Lichidatorul judiciar indică faptul că transferul dreptului de proprietate asupra activelor ar urma să fie realizat ca „transfer al afacerii”, în condițiile art. 270 alin. (7) din Codul Fiscal (o prevedere care, în anumite condiții, tratează transferul de active ca nefiind o livrare de bunuri, dacă primitorul este o persoană impozabilă stabilită în România). Miza economică: prețul de pornire și conflictul dintre acționari/creditori Potrivit informațiilor publicate, adunarea creditorilor Damen Shipyards Mangalia (DSMa) a aprobat valorificarea în bloc a activului funcțional prin organizarea a cel puțin 6 licitații publice, cu frecvență lunară, cu preț de pornire de 100% din valoarea de piață: 184,04 milioane euro plus TVA (aprox. 920 milioane lei, la un curs estimativ de 5 lei/euro). Decizia a fost adoptată cu votul decisiv al Damen Holding BV , care controlează individual peste două treimi din masa credală (și peste 90% împreună cu afiliații). Acționarul majoritar, compania de stat Șantierul Naval 2 Mai SA (2MMS), controlată de Ministerul Economiei, acuză acționarul minoritar Damen Holding BV (care este și cel mai mare creditor) că ar urmări să submineze vânzarea; olandezii resping acuzațiile și susțin că urmăresc recuperarea creanței la un preț cât mai apropiat de evaluarea de piață. În contrapondere, 2MMS ar fi dorit ca vânzarea să se facă în condițiile Codului de procedură civilă, iar de la a doua licitație prețul de pornire să fie „valoarea de lichidare”, de circa 84,15 milioane euro plus TVA (aprox. 421 milioane lei), variantă respinsă de Damen Holding BV. Context de reglementare: statul și opțiunea de preluare a activelor strategice În prima parte a lunii, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care prevede că statul român poate prelua legal activele funcționale ale unor companii declarate de interes strategic, aflate în faliment și capabile să producă pentru industria de apărare, fiind menționat și cazul Damen Shipyards Mangalia. Profit notează că, în forma finală, nu a mai fost inclusă prevederea din draft potrivit căreia valoarea de preluare ar fi fost cel mult cea din raportul de evaluare întocmit pentru lichidare. În schimb, preluarea ar urma să fie aprobată de Guvern prin memorandum, care va stabili inclusiv „limitele de valoare la care poate fi preluat activul funcțional”. [...]
Sindicatul Poștei Române cere amânarea votului pe decizii „structurale” în AGA și solicită Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), ca acționar majoritar, să se abțină de la aprobarea unor proiecte cu impact strategic, pe motiv că România este condusă de un Guvern interimar demis de Parlament, potrivit Economica . Miza, din perspectiva sindicaliștilor, este una de guvernanță și legalitate: reprezentantul statului în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) nu ar trebui să voteze măsuri care depășesc „administrarea curentă” și pot produce efecte economice, patrimoniale și sociale majore asupra companiei și a serviciului poștal universal. Ce proiecte sunt pe ordinea de zi și de ce sunt considerate „strategice” Sindicatul Lucrătorilor Poștali din România arată că pe agenda Adunării Generale Ordinare și Extraordinare a Acționarilor Poștei Române sunt incluse proiecte precum: aprobarea bugetului pentru anul 2026; aprobarea unui plan de reorganizare, restructurare și redresare financiară; radierea sau desființarea unor puncte de lucru; desființarea Oficiului Zonal Poștal București; modificarea rețelei poștale; schimbarea obiectului principal de activitate; modificarea Actului Constitutiv; transferul unor competențe esențiale privind organizarea companiei. Sindicatul susține că astfel de decizii pot afecta locurile de muncă, structura organizatorică, rețeaua poștală națională, accesul populației la servicii poștale și obligațiile de serviciu universal. Schimbarea obiectului de activitate, un punct sensibil Unul dintre punctele evidențiate este intenția de schimbare a obiectului principal de activitate al Poștei Române din activități poștale desfășurate sub obligativitatea serviciului universal către activități de intermedieri financiare. Sindicatul afirmă că o astfel de modificare nu poate fi tratată ca o simplă actualizare de cod CAEN, deoarece ar putea schimba direcția companiei și ridică probleme de compatibilitate cu statutul de companie națională de interes public. Condițiile cerute pentru amânare și posibile sesizări Sindicatul solicită amânarea votului până la îndeplinirea cumulativă a unor condiții, între care: publicarea integrală a documentelor justificative, prezentarea analizelor de impact (inclusiv social și asupra serviciului universal), clarificarea mandatului reprezentantului statului, consultarea reală a organizației sindicale și constituirea unui Guvern cu puteri depline. În paralel, organizația cere ca măsurile privind desființarea/radierea punctelor de lucru, reorganizarea structurală, relocarea salariaților sau modificarea numărului de posturi să nu fie adoptate ori puse în aplicare înainte de finalizarea procedurii legale de informare și consultare. În lipsa remedierii, sindicatul își rezervă dreptul de a sesiza instituții precum AMEPIP , Inspecția Muncii, Ministerul Muncii, organele de control financiar și instanțele judecătorești, pentru verificarea legalității procedurii și a răspunderii persoanelor implicate. „Poșta Română nu este proprietatea temporară a unui Guvern demis. Este o companie națională de interes public, cu rol esențial pentru milioane de cetățeni și pentru mii de salariați.” „Consultarea salariaților nu este o opțiune. Este o obligație legală. Ea trebuie să aibă loc înainte de decizie, nu după ce hotărârile au fost pregătite pentru vot.” [...]
Marile companii rusești intră în 2026 cu presiune severă pe lichiditate și dividende , pe fondul sancțiunilor și al costurilor războiului din Ucraina, într-un tablou descris drept „colaps gestionat”, potrivit informațiilor sintetizate de Economedia . Serviciul de Informații Externe al Ucrainei susține că trei sferturi dintre cele mai mari companii din Rusia au raportat la finalul lui 2025 scăderi ale veniturilor și profitului sau pierderi directe, iar plata dividendelor a devenit excepția, nu regula. Date citate de Ukrinform indică faptul că 53% dintre companiile rusești au probleme de flux de numerar, iar pentru 27% situația este una nouă, semn al deteriorării accelerate a finanțării curente. Dividende tăiate, pierderi și datorii în sectoare-cheie Cele mai afectate domenii sunt petrolul și gazele, industria materiilor prime, comerțul și industria grea, potrivit aceleiași prezentări. În acest context, mai multe companii mari au anunțat că nu vor distribui dividende: Gazprom nu va plăti dividende pentru al doilea an consecutiv; ultima plată a fost în prima jumătate a lui 2022. Rusal nu a mai acordat dividende din 2022 și nu intenționează să o facă nici în primul trimestru din 2026; situație similară este menționată și la Alrosa. În metalurgie, NLMK și MMK au transmis acționarilor că nu vor exista plăți pentru anul 2025. Magnit, Uralkali, Fix Price, Eurotrans, Unipro, Europlan și serviciul de car-sharing Whoosh nu vor mai acorda dividende; Whoosh a raportat pierderi de peste 2,9 miliarde de ruble. Pe segmentul imobiliar, dezvoltatorul Samolet a trecut de la un profit de 8,2 miliarde de ruble la o pierdere netă de 2,3 miliarde de ruble. În retail, Korablik (retailer pentru copii) este descris ca fiind aproape de faliment, din cauza datoriilor. Concedieri și prăbușiri de profit: semnal de stres operațional Pe lângă deteriorarea rezultatelor financiare, apar și efecte directe în operațiuni și forța de muncă. Rostelecom a redus personalul cu 20.000 de angajați, iar holdingul United Confectioners și-a diminuat forța de muncă cu un sfert. În paralel, profitul Bork-Retail s-a prăbușit cu 90% față de 2024, iar Volga Avtodor este indicată drept una dintre cele mai afectate firme: venituri în scădere cu 96% și datorii de 3 miliarde de ruble, de cinci ori mai mult decât venitul anual total al companiei. Costul războiului apasă suplimentar pe economie Potrivit Ukrinform, cheltuielile Rusiei pentru războiul din Ucraina ar urma să depășească în acest an bugetul planificat cu cel puțin 2 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 28 de miliarde de dolari (aprox. 126 miliarde lei). În acest cadru, tabloul descris în datele citate sugerează o combinație de presiune pe numerar, reducerea remunerației acționarilor și ajustări de personal, cu risc de propagare în lanț pe sectoare. (Sursa: Mediafax ) [...]
Un gin produs artizanal în Măgurele, Ilfov, a obținut aur la World Gin Awards 2026 , un rezultat care poate ridica vizibilitatea și șansele comerciale ale unui brand românesc într-o piață dominată de etichete internaționale, potrivit Libertatea . Băutura, „Zen Gin”, este produsă într-o distilerie artizanală fondată de Cristian Georgescu, care a renunțat la o carieră de 20 de ani în IT. Conform articolului, ginul a ajuns la această recunoaștere la doar zece luni de la lansarea pe piață. Ce a câștigat Zen Gin și de ce contează pentru business La World Gin Awards 2026, ginul a primit două distincții: Medalia de Aur la categoria Contemporary Style Gin și titlul de „Country Winner România”. Competiția face parte din platforma World Drinks Awards și este jurizată prin degustare „blind” (degustare în care jurații nu știu ce produs evaluează), de către experți internaționali în băuturi premium. Pentru un producător mic, o astfel de validare poate funcționa ca un accelerator comercial: crește credibilitatea în fața distribuitorilor, a barurilor și restaurantelor ( HoReCa ) și poate susține poziționarea pe segmentul premium, unde diferențierea se face greu fără recunoaștere externă. Cum este produs și cum se poziționează produsul Libertatea notează că Zen Gin este produs în loturi mici, cu ingrediente naturale și fără aditivi artificiali. Distileria din Măgurele dezvoltă și rețete personalizate pentru evenimente private și colaborări în HoReCa, ceea ce indică o strategie de venituri diversificată, nu doar vânzare la raft. Un element de diferențiere este și designul sticlei, realizat de designerul român Alexandra Ghioc. Sticla, inspirată de arhitectura New York-ului (în special clădirea Chrysler), include un disc rotativ interactiv cu sugestii de asociere și servire, gândit să transforme degustarea într-o experiență ghidată. Context: de la hobby la brand în mai puțin de un an Ideea a pornit ca hobby, iar fondatorul a urmat în trecut și cursurile unei școli de regie din New York, experiență care ar fi contribuit la viziunea estetică a brandului, potrivit articolului. Cristian Georgescu a declarat pentru Agerpres: „Nu ne-am propus inițial să construim un brand, ci să facem un gin în care credem. Faptul că, la doar câteva luni de la lansare, primim o astfel de recunoaștere internațională este o confirmare extraordinară”. În lipsa unor date financiare în material (vânzări, capacitate, prețuri), impactul imediat nu poate fi cuantificat, însă premiile obținute la Londra pot deveni un argument de extindere comercială și de negociere în canalele premium, mai ales în HoReCa și în zona de export. [...]
Sosirea în Seattle a superiahtului Launchpad și a navei de sprijin Wingman arată cum se extinde industria „support vessel” pentru iahturi, cu costuri de ordinul sutelor de milioane de dolari și beneficii fiscale prin înregistrări offshore , potrivit HotNews , care citează GeekWire. Launchpad, iahtul principal al lui Mark Zuckerberg , are 118 metri și o valoare estimată la 300 de milioane de dolari (aprox. 1,35 miliarde lei). Acesta a traversat ecluzele Ballard și a intrat în Lacul Union, în timp ce Wingman a fost acostată la Terminalul de croaziere Smith Cove, fiind vizibilă de pe Podul Magnolia. Wingman este o navă de sprijin de 80 de metri, evaluată la 100 de milioane de dolari (aprox. 450 milioane lei), supranumită „garaj plutitor pentru miliardari”. Rolul ei este să transporte și să gestioneze logistic „jucăriile” asociate unui superiaht — de la elicoptere la bărci de salvare și ambarcațiuni personale — folosind, pentru lansarea la apă, o macara de la bord. Ce spune cazul Wingman despre costuri și structură operațională Nava a fost cunoscută anterior ca U-81 și a fost construită în 2022 de compania olandeză Damen Yachtbuilding. Poate găzdui un echipaj de aproximativ 18 persoane și opt oaspeți, în patru cabine, ceea ce indică o operare separată de iahtul principal și un nivel ridicat de personal dedicat. Un paznic de la intrarea în terminal a confirmat pentru GeekWire că Wingman a sosit miercuri, iar Launchpad a acostat marți după-amiază. Înregistrare în Insulele Marshall și întrebări fără răspuns despre escală Ambele nave arborează pavilionul Insulelor Marshall, descris ca un registru comun pentru iahturile mari datorită unui cadru fiscal atractiv. Nu este clar de ce Launchpad și Wingman se află în Seattle în această săptămână, însă prezența lor coincide cu o perioadă de concedieri care au afectat aproape 1.400 de angajați regionali ai Meta. Un membru al echipajului de pe Launchpad a indicat că nava nu se află în oraș pentru Cupa Mondială FIFA și că intenționează „să vină și să plece”. [...]
Fitch a ridicat ratingul Transgaz la BBB, ceea ce poate reduce costul finanțării investițiilor și susține capacitatea companiei de a-și duce mai departe programul de extindere regională, potrivit Adevărul . Agenția a îmbunătățit calificativul de la BBB- la BBB, cu perspectivă stabilă, invocând consolidarea financiară și efectele programului investițional. Fitch leagă decizia de îmbunătățirea indicatorilor financiari, reducerea gradului de îndatorare și de impactul investițiilor din ultimii ani. Agenția estimează că rata medie a îndatorării nete raportată la fondurile din exploatare va rămâne la aproximativ 3,1 ori în perioada 2026–2028, sub pragul de sensibilitate pozitivă luat în calcul pentru ratingul anterior. În paralel, Fitch anticipează o creștere sustenabilă a EBITDA (profitul operațional înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) și o normalizare a fluxurilor de numerar după finalizarea marilor proiecte, ceea ce ar reduce riscurile operaționale și financiare. Investițiile care au cântărit în evaluarea Fitch Un element central este finalizarea proiectului Țărmul Mării Negre – Podișor , descris ca cea mai mare investiție realizată de Transgaz, în valoare de aproximativ 2,3 miliarde de lei și susținută inclusiv prin granturi. Conducta a fost recunoscută în baza activelor reglementate din octombrie 2025, ceea ce a dus la o creștere de aproape 40% a bazei de active remunerate a companiei, cu efect direct în majorarea EBITDA și a fondurilor din exploatare. Fitch notează și că, după acest proiect, planul de investiții nu mai este concentrat într-o singură lucrare de mare anvergură, ceea ce reduce riscul de execuție și crește predictibilitatea veniturilor viitoare. Programul de 6,7 miliarde de lei și rezultatele preliminare pe 2025 Pentru 2025, directorul general Ioan Sterian indică investiții planificate de 6,7 miliarde de lei, cu o structură care sugerează trecerea de la planificare la implementare: 63% pentru proiecte aflate deja în execuție; 24% pentru proiecte în fază de proiectare; 13% pentru investiții în diferite etape de licitație. Pe partea financiară, rezultatele preliminare pentru 2025 arată un profit net consolidat de 899,2 milioane de lei, față de 410,7 milioane de lei în anul precedent, iar cifra de afaceri consolidată a urcat la 3,12 miliarde de lei. Miza regională: Marea Neagră și Coridorul Vertical Strategic, Transgaz își leagă creșterea de conectarea producției offshore din Marea Neagră la sistemul național și european. Conducta Tuzla–Podișor este prezentată drept veriga pentru preluarea gazelor din perimetrul Neptun Deep și transportul lor către consumatorii din România și către piețele externe. Conducerea companiei estimează că infrastructura ar putea prelua, în perspectivă, și volume din alte exploatări din Marea Neagră, inclusiv din Bulgaria și Turcia. În plus, compania urmărește integrarea României în Coridorul Vertical (Grecia–Bulgaria–România–Republica Moldova–Ucraina), care ar facilita accesul la surse alternative, inclusiv gaze lichefiate (LNG) din Grecia sau din state precum Azerbaidjan, Qatar, Algeria, Egipt ori SUA. Planul de Dezvoltare 2024–2033, actualizat în 2025 și aprobat de ANRE, include proiecte estimate la aproape 742 milioane de euro, iar extinderea sistemului românesc ca parte a Coridorului Vertical ar presupune investiții suplimentare de aproximativ 800 milioane de euro, cu termen până în 2029. De ce contează pentru companie și investitori Transgaz ajunge, prin noul calificativ, „în fruntea companiilor energetice listate la Bursa de Valori București” care au evaluări din partea agențiilor internaționale de rating, conform articolului. În piață, compania a ajuns la o capitalizare de peste 16,6 miliarde de lei, iar în 2026 acțiunile Transgaz au crescut cu 33% față de finalul anului trecut, până la 89 lei/acțiune, evoluție pusă pe seama rezultatelor pe 2025 și a perspectivelor de creștere. În evaluarea Fitch, investițiile rămân „vectorul principal” pentru dezvoltarea sustenabilă a companiei, atât prin profitabilitate, cât și prin creșterea interconectării regionale și extinderea rețelei pentru racordarea unui număr mai mare de localități. [...]
