Știri
Știri din categoria Companii
LG lansează în România programul LG Elite Care, care include instalare gratuită și garanție extinsă de până la 4 ani, potrivit , inițiativa vizând televizoarele premium din gamele OLED G și M și promițând o experiență fără griji pentru utilizatori. Noul pachet combină servicii tehnice specializate cu protecție financiară împotriva incidentelor frecvente din locuințe, într-un context în care dispozitivele de ultimă generație sunt tot mai sensibile și costisitoare de reparat.
Programul se adresează clienților care achiziționează modele eligibile în perioada 12 februarie – 31 decembrie 2026 și presupune înscrierea online în maximum 30 de zile de la cumpărare, pe site-ul dedicat campaniei LG. Activarea beneficiilor are loc doar după validarea documentelor de către companie, moment din care începe și valabilitatea poliței de asigurare.
Pachetul este construit în jurul a trei componente principale:
Pentru a beneficia de program, utilizatorii trebuie să respecte câteva cerințe clare:
De asemenea, instalarea gratuită nu acoperă costul accesoriilor precum suportul TV sau materialele de montaj.
Prin acest program, LG încearcă să reducă riscurile asociate utilizării televizoarelor premium și să ofere un pachet complet de servicii, într-o piață în care diferențierea nu mai ține doar de specificațiile tehnice, ci și de suportul oferit după achiziție.
Recomandate
Eliminarea TVA la medicamentele pe rețetă în Ungaria de la 1 septembrie 2026 accentuează diferența de competitivitate față de România , care a majorat TVA la medicamente de la 9% la 11% în august 2025, potrivit Ziarul Financiar . Miza este economică: Ungaria produce anual medicamente de circa 3,4 mld. euro (aprox. 17 mld. lei), în timp ce România nu depășește 1–1,4 mld. euro (aprox. 5–7 mld. lei). Balanța comercială: Ungaria pe excedent, România pe deficit Diferențele se văd în comerțul extern. Ungaria este pe excedent la medicamente, în timp ce România rămâne pe deficit: importă de 6 mld. euro (aprox. 30 mld. lei) și exportă sub 2 mld. euro (aprox. 10 mld. lei), conform datelor prezentate în articol. În acest context, decizia Budapestei de a elimina complet TVA la medicamentele cu prescripție (care era de 5%) este un semnal de politică fiscală orientată spre costuri mai mici în lanțul de distribuție și, indirect, spre susținerea pieței locale. Ce explică avansul Ungariei în producția de medicamente În oglindă cu România, unde TVA la medicamente a crescut, explicația pentru dezvoltarea producției locale din Ungaria ține de politici publice și de piața muncii, spune Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj, citat de publicație: facilități fiscale „flexibile” care au atras investitori și dezvoltarea resursei umane. Un exemplu de scară: Gedeon Richter Un reper al industriei ungare este Gedeon Richter, descrisă drept cea mai mare fabrică de medicamente din Ungaria, cu istorie din 1900. Compania este listată la Bursa de la Budapesta, iar guvernul maghiar are 5% din acțiuni. În 2025, grupul a avut o cifră de afaceri de 2,3 mld. euro (aprox. 11,5 mld. lei) și 6.000 de angajați doar în Ungaria. Prin comparație, în toată producția românească de medicamente sunt aproape 10.000 de angajați, potrivit articolului. Ce urmează Pe termen scurt, eliminarea TVA la medicamentele pe rețetă în Ungaria, de la 1 septembrie 2026, poate amplifica avantajul competitiv al pieței vecine într-un sector în care România are deja deficit comercial semnificativ. Articolul nu oferă estimări privind impactul bugetar sau efectul în prețuri, astfel că amploarea consecințelor rămâne de urmărit după intrarea în vigoare a măsurii. [...]
Raiffeisen Bank România își extinde aplicația Smart Business cu o funcție de conectare la contabili și consultanți , prin „Liga Contabililor GatadeBusiness”, o inițiativă care urmărește să reducă timpul și fricțiunea operațională pentru antreprenori atunci când caută expertiză în contabilitate, fiscalitate și consultanță financiară, potrivit Raiffeisen Bank România . Inițiativa este disponibilă direct în aplicația Raiffeisen Smart Business și vizează o nevoie recurentă în rândul companiilor: identificarea rapidă a unor profesioniști contabili „de încredere”, care pot susține administrarea corectă și eficientă a firmei. „Contabilii sunt printre cei mai apropiați parteneri ai antreprenorilor. Le cunosc businessul, îi ajută să ia decizii mai bine fundamentate și sunt, de multe ori, punctul de legătură între antreprenori și soluțiile de care au nevoie pentru administrarea și dezvoltarea companiei.” — Ionuț Pătrăhău, Vicepreședinte, Divizia Antreprenori, Raiffeisen Bank România Ce se schimbă, practic, pentru antreprenori Banca poziționează Liga Contabililor ca un instrument de acces la expertiză relevantă pentru activitatea curentă și pentru decizii de dezvoltare. În comunicat sunt menționate explicit ariile în care ar trebui să ajute: organizarea proceselor financiare; respectarea obligațiilor fiscale; luarea unor decizii informate, cu sprijin de consultanță financiară. Ce câștigă contabilii și consultanții financiari Pentru profesioniștii din contabilitate și consultanță financiară, inițiativa este prezentată ca un „canal suplimentar de vizibilitate” în aplicația Raiffeisen Smart Business, cu acces la o comunitate activă de companii. Liga Contabililor este integrată în comunitatea GatadeBusiness, unde antreprenorii pot găsi, potrivit băncii, soluții financiare, servicii complementare, parteneri și instrumente digitale pentru activitatea de zi cu zi. În comunicat nu sunt oferite detalii despre criteriile de selecție a contabililor, modul de înscriere sau eventuale costuri/condiții de utilizare în aplicație. [...]
Tim Cook predă conducerea Apple pe 1 septembrie 2026, într-o tranziție care pune accent pe producție și lanțul de aprovizionare din SUA , potrivit Mobilissimo . După aproape 15 ani ca CEO, Cook va rămâne „executive chairman”, iar funcția de director general va fi preluată de John Ternus . Miza pentru companie nu este doar schimbarea de nume de pe ușă, ci continuitatea unei strategii operaționale: extinderea treptată a capacităților de producție și a rețelei de furnizori în Statele Unite, într-un moment în care presiunile politice și economice pentru „relocalizare” (mutarea unor etape de producție mai aproape de piața finală) rămân ridicate. Tranziția de la „CEO de produs” la „CEO de operațiuni” În material, Cook este descris ca un lider care nu a încercat să reproducă stilul lui Steve Jobs, ci a consolidat Apple ca organizație „mai greu de destabilizat”, cu disciplină de execuție și accent pe profit. Mobilissimo notează și reversul: o Apple uneori „excesiv de prudentă”, cu lansări percepute ca incrementaliste. Producția în SUA, piesa centrală a finalului de mandat Interviul invocat de Mobilissimo, acordat CBS News și realizat la Houston, are loc în contextul deschiderii unui „ Advanced Manufacturing Center ” de aproximativ 20.000 de picioare pătrate (aprox. 1.860 mp), destinat instruirii companiilor, angajaților și studenților în producție avansată. În aceeași locație ar urma să fie produse servere pentru inteligență artificială, iar până la finalul lui 2026 Apple ar urma să înceapă acolo și producția de Mac mini în SUA. Publicația mai menționează un angajament de 600 de miliarde de dolari (aprox. 2.760 miliarde lei) pentru cheltuieli și investiții în SUA pe patru ani, printr-un program care include parteneri precum Corning, TSMC, Texas Instruments, GlobalFoundries, Broadcom și Amkor, subliniind că nu este vorba despre bani investiți exclusiv în fabrici Apple, ci într-un lanț extins de furnizori. Ce urmează după 1 septembrie John Ternus devine CEO de la 1 septembrie 2026, în timp ce Tim Cook rămâne executive chairman, cu implicare inclusiv în relația cu factorii politici. Mobilissimo prezintă această schimbare ca o retragere controlată, în linie cu stilul lui Cook: tranziții „fără zgomot”, cu accent pe continuitate operațională, nu pe rupturi spectaculoase. [...]
Băuturile cola locale au rămas o nișă viabilă, deși Coca-Cola domină global , iar unele branduri lansate chiar în comunism continuă să se vândă și astăzi, arătând că rețetele „adaptate” și identitatea locală pot susține afaceri pe termen lung într-o piață ultra-concurențială, potrivit G4Media . Materialul pornește de la ideea că prezența aproape universală a Coca-Cola nu a eliminat rivalii regionali. Dimpotrivă, în mai multe țări au apărut băuturi de tip cola fie prin inițiative ale statului, fie prin antreprenoriat privat, cu poziționări diferite față de „cola clasică”. De ce contează pentru companii: diferențierea de produs ține loc de buget Selecția prezentată de G4Food indică o strategie recurentă pentru jucătorii mici: diferențierea prin rețetă și poveste, nu prin forță de distribuție sau bugete de marketing comparabile cu ale multinaționalelor. În loc să copieze strict profilul standard, unele rețete includ ingrediente neobișnuite pentru segment: plante medicinale; măceșe; ghimbir; citrice rare; prebiotice (ingrediente care susțin flora intestinală). Această abordare mută competiția din zona „preț și volum” către „gust distinct și identitate”, ceea ce poate susține loialitatea pe piețe locale, chiar și atunci când liderul global este omniprezent. România: Quik Cola a existat, dar a dispărut În cazul României, articolul notează că pe piață s-a vândut Quik Cola, însă produsul nu mai este disponibil în prezent. Textul nu oferă detalii despre perioada exactă, producător sau motivele retragerii, astfel că nu se poate concluziona din sursă dacă ieșirea a fost cauzată de distribuție, cerere, costuri sau concurență. În ansamblu, mesajul economic al selecției este că segmentul băuturilor de tip cola rămâne deschis pentru formule locale, dar supraviețuirea depinde de o diferențiere credibilă și de capacitatea de a rămâne relevant în timp, nu doar de a replica liderul global. [...]
Ministerul Mediului cere explicații după ce Romsilva a atribuit contracte de 28,25 milioane de lei fără licitație în 2025 , iar conducerea regiei urmează să fie convocată „de urgență”, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și control: raportul ANAP a fost transmis și către Curtea de Conturi și Consiliul Concurenței, pentru analiză și eventuale măsuri în limitele competențelor legale. Ce arată raportul ANAP despre achizițiile Romsilva Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a anunțat că Romsilva a derulat anul trecut 371 de proceduri de „negociere fără publicare prealabilă”, cu o valoare totală atribuită de 28,25 milioane de lei, menținându-se pe locul al doilea la nivel național între instituțiile care folosesc acest tip de procedură. Potrivit datelor citate, 82,75% dintre aceste proceduri au fost justificate prin „extremă urgență”. ANAP amintește că negocierea fără publicare prealabilă a unui anunț de participare este prevăzută de legislația achizițiilor publice, dar poate fi utilizată doar în situații expres și limitativ prevăzute de lege, cu respectarea condițiilor aplicabile. De ce contează: procedură „de excepție”, sub monitorizare Președintele ANAP, Raluca Rogoz, arată că negocierea fără publicare prealabilă este o excepție de la procedurile competitive, iar nivelul de utilizare identificat „justifică o monitorizare atentă și constantă”. Raportul ANAP a fost transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a fost adus la cunoștința Curții de Conturi a României și Consiliului Concurenței, pentru analiză și, după caz, pentru dispunerea măsurilor care intră în sfera competențelor legale ale acestor instituții. Ce a anunțat ministra Mediului și ce urmează Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că va convoca de urgență conducerea Romsilva la minister pentru a vedea ce măsuri vor fi dispuse „pentru a îndrepta această realitate”, în contextul concluziilor ANAP privind contractele atribuite fără licitație. În paralel, Buzoianu a indicat și o tensiune mai veche cu managementul Romsilva, criticând modul în care a fost negociat contractul colectiv de muncă cu sindicatul. Într-o postare anterioară, ea a susținut că în noul contract ar fi fost introdusă o clauză privind asigurarea de mașini pentru sindicat la acțiuni sindicale, inclusiv la proteste, potrivit unei relatări anterioare a HotNews. [...]
Ministerul Mediului cere explicații după atribuiri de 28 mil. lei fără publicare la Romsilva în 2025 , iar miza este una de guvernanță și control al cheltuirii banilor publici într-o regie de stat cu rol economic major, potrivit G4Media . Diana Buzoianu , ministra interimară a Mediului, a anunțat că va convoca „de urgență” conducerea Romsilva la minister pentru a da explicații în legătură cu atribuirea, în 2025, a unor contracte în valoare totală de 28 de milioane de lei prin „proceduri fără publicare” (proceduri de achiziție în care anunțul nu este publicat). Ce arată datele ANAP despre achizițiile Romsilva Conform informațiilor transmise de ministră, bazate pe o analiză realizată de ANAP (Agenția Națională pentru Achiziții Publice), Romsilva: a atribuit contracte de 28 de milioane de lei în 2025 prin proceduri fără publicare; se află pe locul al doilea la nivel național între instituțiile care folosesc aceste proceduri; a justificat 82,75% dintre aceste proceduri prin motivul de „extremă urgență”. Ce urmează: convocarea conducerii și posibile măsuri Ministra a indicat că întâlnirea convocată la Ministerul Mediului are ca obiect stabilirea măsurilor pe care reprezentanții Romsilva le vor dispune „pentru a îndrepta această realitate”. „O să convoc de urgență conducerea Romsilva la Ministerul Mediului pentru a vedea ce măsuri vor fi dispuse de reprezentanții Romsilva pentru a îndrepta această realitate.” În acest moment, articolul nu oferă detalii despre ce măsuri concrete ar putea fi adoptate sau un calendar al deciziilor; singura informație certă este convocarea anunțată și datele din analiza ANAP invocate de ministră. [...]
