Știri
Știri din categoria Companii
Valul de insolvențe din 2025 a tras în incapacitate de plată companii cu afaceri cumulate de peste 12,3 mld. lei, iar în vârful clasamentului intră inclusiv un furnizor de utilități locale: Electrocentrale Craiova, responsabilă de căldură și apă caldă în Craiova, potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar. În total, în 2025 au intrat în insolvență „mai bine de 7.500 de firme”, pe fondul presiunilor financiare care au lovit atât servicii către populație, cât și producție și construcții.
În topul celor mai mari 50 de companii intrate în insolvență sau faliment în 2025, Electrocentrale Craiova este cea mai mare intrare, după cifra de afaceri din anul anterior (2024), fiind și singura companie din listă cu afaceri de peste 500 mil. lei, conform datelor financiare publice disponibile pentru majoritatea firmelor. Compania a cerut insolvența în decembrie 2025.
Pe locurile următoare în clasament se află, potrivit analizei, Trico RO (producător de componente auto din București, parte a unui grup american) și Galaxy Distribution (distribuitor din București), ambele cu afaceri care „se apropie sau chiar depășesc 300 mil. lei”.
În aceeași listă apar și nume cunoscute din consum și servicii, alături de companii din construcții și producție, între care:
Dincolo de numărul mare de insolvențe, analiza indică și dimensiunea problemelor financiare la vârful listei: cele mai „răsunătoare” 50 de companii au cumulat afaceri de aproape 5 mld. lei și au raportat pierderi de 800 mil. lei.
Materialul se bazează pe date de la Registrul Comerțului (RECOM). Articolul menționează existența unui infografic asociat, disponibil pe platforma ZF Corporate, însă detaliile complete ale clasamentului nu sunt incluse în textul extras aici.
Recomandate
Sindicatul Poștei Române cere amânarea votului pe decizii „structurale” în AGA și solicită Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), ca acționar majoritar, să se abțină de la aprobarea unor proiecte cu impact strategic, pe motiv că România este condusă de un Guvern interimar demis de Parlament, potrivit Economica . Miza, din perspectiva sindicaliștilor, este una de guvernanță și legalitate: reprezentantul statului în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) nu ar trebui să voteze măsuri care depășesc „administrarea curentă” și pot produce efecte economice, patrimoniale și sociale majore asupra companiei și a serviciului poștal universal. Ce proiecte sunt pe ordinea de zi și de ce sunt considerate „strategice” Sindicatul Lucrătorilor Poștali din România arată că pe agenda Adunării Generale Ordinare și Extraordinare a Acționarilor Poștei Române sunt incluse proiecte precum: aprobarea bugetului pentru anul 2026; aprobarea unui plan de reorganizare, restructurare și redresare financiară; radierea sau desființarea unor puncte de lucru; desființarea Oficiului Zonal Poștal București; modificarea rețelei poștale; schimbarea obiectului principal de activitate; modificarea Actului Constitutiv; transferul unor competențe esențiale privind organizarea companiei. Sindicatul susține că astfel de decizii pot afecta locurile de muncă, structura organizatorică, rețeaua poștală națională, accesul populației la servicii poștale și obligațiile de serviciu universal. Schimbarea obiectului de activitate, un punct sensibil Unul dintre punctele evidențiate este intenția de schimbare a obiectului principal de activitate al Poștei Române din activități poștale desfășurate sub obligativitatea serviciului universal către activități de intermedieri financiare. Sindicatul afirmă că o astfel de modificare nu poate fi tratată ca o simplă actualizare de cod CAEN, deoarece ar putea schimba direcția companiei și ridică probleme de compatibilitate cu statutul de companie națională de interes public. Condițiile cerute pentru amânare și posibile sesizări Sindicatul solicită amânarea votului până la îndeplinirea cumulativă a unor condiții, între care: publicarea integrală a documentelor justificative, prezentarea analizelor de impact (inclusiv social și asupra serviciului universal), clarificarea mandatului reprezentantului statului, consultarea reală a organizației sindicale și constituirea unui Guvern cu puteri depline. În paralel, organizația cere ca măsurile privind desființarea/radierea punctelor de lucru, reorganizarea structurală, relocarea salariaților sau modificarea numărului de posturi să nu fie adoptate ori puse în aplicare înainte de finalizarea procedurii legale de informare și consultare. În lipsa remedierii, sindicatul își rezervă dreptul de a sesiza instituții precum AMEPIP , Inspecția Muncii, Ministerul Muncii, organele de control financiar și instanțele judecătorești, pentru verificarea legalității procedurii și a răspunderii persoanelor implicate. „Poșta Română nu este proprietatea temporară a unui Guvern demis. Este o companie națională de interes public, cu rol esențial pentru milioane de cetățeni și pentru mii de salariați.” „Consultarea salariaților nu este o opțiune. Este o obligație legală. Ea trebuie să aibă loc înainte de decizie, nu după ce hotărârile au fost pregătite pentru vot.” [...]
Hidroelectrica cere reducerea birocrației și stabilitate legislativă în guvernanța corporativă , avertizând că noile interpretări și modificări pot îngreuna activitatea companiilor de stat și pot afecta relația cu investitorii, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis de directorul general interimar al Hidroelectrica, Bogdan Badea, într-o discuție despre cheltuielile de reprezentare și despre modul în care România își promovează companiile listate în fața capitalului internațional. Badea a criticat „birocratizarea excesivă” și schimbările din cadrul legislativ privind guvernanța corporativă, susținând că acestea creează fricțiuni operaționale și pot transmite semnale negative către piețe. În opinia sa, companiile românești trebuie să concureze direct pentru capital cu piețe din Africa, Asia sau America Latină, iar investitorii se uită mai întâi la știri și la contextul de țară, înainte de a decide dacă alocă bani. Cheltuielile de reprezentare, între reguli și realitatea piețelor financiare În intervenția sa, șeful interimar al Hidroelectrica a invocat o decizie a Curții Constituționale apărută „astăzi”, referitoare la un articol modificat anul trecut, care viza cheltuielile de reprezentare. El a explicat că întâlnirile cu investitorii (roadshow-uri – prezentări și discuții organizate cu investitori în centre financiare) au loc în marile hub-uri financiare, precum Londra și New York, și presupun costuri care nu pot fi tratate ca beneficii personale. Badea a arătat că, în urma discuțiilor cu Parlamentul, prevederea potrivit căreia deplasarea pentru reprezentarea companiei ar fi un „beneficiu al managementului” a fost corectată, iar ulterior a fost atacată la Curtea Constituțională. Concluzia clarificată acum, potrivit lui, este că aceste cheltuieli „nu reprezintă un beneficiu”. „Săraca fată bogată”: mesajul despre priorități și tratamentul companiilor de stat În același context, Badea a extins argumentul și la demnitarii statului, despre care a spus că sunt „subremunerați” când reprezintă România în exterior și că nu ar trebui să aibă „remunerații derizorii” sau să nu li se asigure cheltuielile de reprezentare. „Eu cred că țara asta este o țară bogată, dar noi suntem cumva săraca fată bogată, pentru că cheltuim foarte mulți bani în multe zone și după aceea ne uităm la cei 36 de euro diurnă pe care îi primește ministrul X, care se duce la Comisia Europeană să negocieze miliarde cu Comisia Europeană.” El a susținut că aceeași logică se aplică și în companii: dacă se dorește o reformă „serioasă” de guvernanță corporativă, România ar trebui să se raporteze la practici deja aplicate în alte jurisdicții, „nimic în plus, nimic în minus”, și să evite tratarea companiilor de stat ca instituții publice. De ce contează pentru piață Din perspectiva unei companii listate, discuția despre cheltuieli de reprezentare și despre cadrul de guvernanță corporativă are impact direct asupra: capacității managementului de a interacționa eficient cu investitorii internaționali; percepției de stabilitate și predictibilitate a mediului de reglementare; modului în care România își poziționează companiile în competiția globală pentru capital. Agerpres notează că declarațiile au fost făcute la conferința „Upgrade Romania: Viața după PNRR: Cum evităm prăbușirea investițiilor în 2027”. [...]
MedLife își extinde agenda de prevenție dincolo de clinică, intrând ca partener de sănătate și wellbeing în proiectul Via Transilvanica , un traseu de drumeție și turism cultural de lungă distanță, potrivit Digi24 . Miza operațională a colaborării este să lege mesajele de sănătate publică de activități în teren, prin inițiative care încurajează mișcarea și reconectarea cu natura. Parteneriatul este încheiat cu Asociația Tășuleasa Social , organizația care dezvoltă Via Transilvanica. MedLife spune că vizează promovarea prevenției printr-un stil de viață „sănătos și echilibrat”, punând accent pe efectele mersului pe distanțe lungi asupra sănătății fizice și emoționale. Ce presupune, concret, parteneriatul În rolul de partener principal pe zona de sănătate și wellbeing, compania își propune să dezvolte „inițiative concrete” împreună cu Asociația Tășuleasa Social, cu obiectivul de a aduce în atenția publicului impactul mișcării asupra sănătății fizice și psiho-emoționale, dar și asupra „comportamentelor repetitive cu potențial problematic”, conform declarațiilor incluse în material. „În perioada următoare, ne propunem să dezvoltăm împreună inițiative concrete prin care să aducem în atenția oamenilor impactul mișcării asupra sănătății fizice și psiho-emoționale, dar și asupra comportamentelor repetitive cu potențial problematic”, a declarat Dr. Nicolae Marcu, Director de Sănătate și Operațiuni MedLife. Context: Via Transilvanica, infrastructură de turism intern Via Transilvanica este descrisă ca primul traseu de lungă distanță care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta-Turnu Severin, cu o a treia poartă de intrare prin Brașov. Traseul poate fi parcurs pe segmente sau integral, pe jos, cu bicicleta sau călare. Conform informațiilor din articol, cărarea are 1.600 de kilometri, traversează zece județe, sute de comunități locale și opt regiuni cultural-istorice, fiind prezentată drept un proiect important de turism sustenabil și regenerativ. „Ne bucură să avem alături un partener care promovează prevenția dincolo de cabinetul medical și care înțelege că un drum ca Via Transilvanica poate deveni un instrument real de reconectare, echilibru și grijă față de sine”, a declarat Alin Uhlmann Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social. De ce contează pentru o companie de servicii medicale Pentru MedLife, asocierea cu un proiect de turism și drumeție mută o parte din mesajul de sănătate către zona de prevenție și stil de viață, cu activități orientate către comunități și către cei care aleg să parcurgă traseul. Articolul nu oferă detalii despre buget, calendar sau indicatori de performanță ai parteneriatului, astfel că amploarea exactă a implementării rămâne de văzut. [...]
Samsung a acceptat să distribuie 10,5% din profitul operațional al diviziei de semiconductori ca bonusuri speciale , după ce angajații din zona de cipuri au aprobat un nou acord salarial, potrivit GSMArena . Miza este una economică și operațională: compania evită un conflict de muncă ce putea produce pierderi semnificative și riscuri în lanțul global de aprovizionare, dar își asumă tensiuni cu acționarii și cu alte sindicate interne. Acordul vine după ce Samsung se confrunta cu cea mai mare grevă din istoria sa, pe fondul nemulțumirilor angajaților din Device Solutions (memorii, chipseturi și fabrici) privind nivelul bonusurilor, comparativ cu rivalii de la SK Hynix. Guvernul a intervenit, iar sindicatul a suspendat greva planificată de 18 zile în timp ce au avut loc negocieri între 22 și 27 mai. În urma negocierilor, angajații au votat acordul, cu 74% în favoare. Elementul central: 10,5% din profitul operațional al diviziei de semiconductori va fi distribuit sub formă de bonusuri speciale către lucrătorii din activitățile de cipuri ale Samsung. Bonusuri de ordinul sutelor de mii de dolari Conform informațiilor din articol, o parte dintre angajații din divizia de memorii ar urma să primească în acest an bonusuri de până la 416.000 de dolari (aprox. 1,9 milioane lei). Pentru context, sursa indică un salariu mediu în Coreea de Sud de circa 32.000 de dolari (aprox. 147.000 lei). Și celelalte două divizii de semiconductori vor primi bonusuri mari, însă sub nivelul maxim menționat pentru zona de memorii. De ce contează: risc evitat, dar presiune pe distribuția către acționari Samsung reprezintă aproape un sfert din exporturile Coreei de Sud, iar afacerea de memorii este importantă pentru industria globală de electronice. Prim-ministrul estimase că o grevă de 18 zile ar fi generat pierderi de 1 trilion woni sud-coreeni (aprox. 660 milioane dolari, adică aprox. 3,0 miliarde lei), potrivit aceleiași surse. Totuși, acordul deschide două fronturi interne: nemulțumirea acționarilor , care ar fi iritați că înțelegerea nu a fost aprobată într-o adunare a acționarilor și că termenii reduc sumele distribuite către ei; tensiuni între sindicate , după ce sindicatul care reprezintă diviziile de semiconductori a obținut ce a cerut, în timp ce sindicatul din zona de electronice a părăsit negocierile și solicită în instanță blocarea votului (angajații din electronice nu au participat la vot). Pe termen scurt, acordul reduce riscul unei opriri a producției în semiconductori, dar lasă Samsung cu o problemă de echilibru intern: diferențe mari de bonusuri între divizii și o posibilă escaladare juridică din partea sindicatului din electronice. [...]
Samsung vrea să investească 39.000 de miliarde de donguri (1,5 miliarde de dolari, aprox. 6,9 miliarde de lei) într-o fabrică de testare a cipurilor în Vietnam , o extindere care ar putea reduce presiunea din lanțul global de aprovizionare cu memorii, afectat de cererea accelerată pentru aplicații de inteligență artificială, potrivit Reuters . Construcția a început deja într-un parc industrial din provincia Thai Nguyen , la circa 60 km nord de Hanoi, iar unitatea ar urma să intre în operare în noiembrie 2027, conform unui document trimis autorităților locale în aprilie și consultat de Reuters. Ar fi prima fabrică Samsung de testare a cipurilor din Vietnam. De ce contează: blocajele la memorii se propagă dincolo de AI Documentul indică faptul că noua fabrică va testa cipuri de memorie DRAM și NAND , într-un moment în care cererea din partea operatorilor de centre de date pentru AI „strânge” oferta și afectează industrii precum smartphone-urile, laptopurile și automobilele. Unitatea ar urma să se concentreze pe „cipuri mature” (tehnologii mai vechi), care nu sunt la fel de critice pentru lanțurile AI ca cele mai avansate procesoare, dar care sunt și ele în deficit, pe fondul redirecționării capacităților de producție către cipuri pentru AI, potrivit aceleiași surse. Capacități și calendar: cifrele din document Conform propunerii depuse pentru obținerea avizelor de mediu, fabrica ar urma să aibă o capacitate anuală de: 153,3 miliarde gigabiți (Gb) pentru cipuri DRAM; 255,6 miliarde Gb pentru memorii NAND. Reuters notează că detaliile privind dimensiunea investiției, capacitatea și calendarul de producție nu au mai fost raportate anterior. Samsung a refuzat să comenteze. Permise și extindere posibilă: încă 2,5 miliarde de dolari „dacă există” profit Investiția a fost aprobată de autoritățile vietnameze în martie, iar Samsung intenționează să reinvestească profiturile proiectului, „dacă există”, până la aproximativ 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde de lei), pentru o potențială a doua fabrică, potrivit documentului. Nu este clar dacă proiectul a obținut toate permisele necesare sau dacă discuțiile cu autoritățile sunt încă în desfășurare. Reuters amintește că, în Vietnam, companiile încep uneori lucrări inițiale la șantier în timp ce așteaptă avizele de mediu. Vietnam își consolidează rolul în „back-end”-ul semiconductorilor Peste 200 de ingineri și angajați Samsung ar lucra pe șantier cel puțin din aprilie, potrivit unei persoane informate, citate de Reuters. Jurnaliștii agenției au observat în această săptămână utilaje grele și muncitori la fața locului, iar un agent de pază a confirmat că amplasamentul va găzdui o unitate Samsung pentru semiconductori. Samsung este deja cel mai mare investitor străin din Vietnam, cu angajamente de peste 23 de miliarde de dolari (aprox. 105,8 miliarde de lei) de-a lungul deceniilor. Noua fabrică este construită lângă un complex mare unde Samsung Electronics produce smartphone-uri și tablete. Vietnam găzduiește deja operațiuni de asamblare, ambalare și testare (segmentul „back-end”, mai intensiv în forță de muncă și mai puțin sofisticat decât fabricarea efectivă a cipurilor) pentru mai multe multinaționale, inclusiv Intel, Amkor Technology și Hana Micron, potrivit Reuters. Testing-ul este etapa finală în care semiconductorii asamblați și ambalați sunt verificați pentru defecte înainte de livrare. [...]
Poșta Română pune în funcțiune un hub modernizat la București, după o investiție de 50 de milioane de lei , într-o mișcare cu impact operațional direct asupra capacității de sortare și livrare pe regiunea Capitalei, potrivit Economedia . Compania Națională „Poșta Română” (CNPR) inaugurează miercuri Hub-ul Logistic și de Curierat Regional București , amplasat pe Calea Giulești. Modernizarea integrală a început în mai anul trecut și a fost finanțată printr-o investiție de 50 de milioane de lei. Ce se schimbă operațional Hub-ul din București se adaugă rețelei de infrastructură logistică pe care compania o operează deja la nivel național. În prezent, Poșta Română are șapte hub-uri logistice și de curierat regionale, în: București Craiova Iași Brașov Galați Cluj-Napoca Timișoara Context: investiții recente în sortare În 2024, compania a investit peste 150 de milioane de lei în echipamente moderne de sortare. Printre acestea se numără și instalarea, la Cluj-Napoca, a „primei benzi automate de sortare din ultimele cinci decenii”, conform informațiilor transmise în material. Separat, Economica notează, citând Agerpres , că la eveniment sunt invitați directorul general al Poștei Române, Valentin Ștefan , alături de mai mulți reprezentanți din zona publică și privată. [...]
