Știri
Știri din categoria Companii
Grupul japonez JTEKT intenționează să închidă treptat fabrica din Alexandria, cel mai mare angajator din județul Teleorman, iar concedierile ar putea începe din vara anului 2026 și ar urma să se încheie în martie 2027. Potrivit Economedia, fabrica are aproximativ 820 de angajați, iar decizia ar avea un impact major asupra economiei locale.
Compania a transmis angajaților că analizează închiderea etapizată a operațiunilor din România, proces estimat să dureze aproape un an.
Calendarul estimat:
JTEKT produce la Alexandria rulmenți și componente auto specializate, iar fabrica este considerată cel mai mare angajator din județul Teleorman.
Conducerea grupului japonez spune că decizia vine după o analiză strategică a operațiunilor europene și este legată de schimbările din industria auto.
Printre principalele probleme menționate se numără:
Datele financiare arată că firma din România a avut în 2024 o cifră de afaceri de aproximativ 433,7 milioane de lei, dar a înregistrat pierderi de peste 123 de milioane de lei.
În paralel cu planul de închidere, compania analizează și varianta vânzării fabricii, însă discuțiile sunt încă într-o fază preliminară și nu există un cumpărător confirmat.
Potrivit surselor citate de Economedia, șansele unei tranzacții sunt estimate la aproximativ 4,5 din 10, iar negocierile cu sindicatele privind eventualele salarii compensatorii continuă.
Prefectul județului Teleorman, Benone Rababoc, a confirmat că autoritățile locale au fost informate despre planul companiei. El avertizează că închiderea fabricii ar avea efecte serioase asupra comunității.
„Dacă nu se găsește un investitor serios care să continue activitatea, este o situație critică pentru aproximativ 820 de familii”, a declarat oficialul.
Unitatea industrială din Alexandria are o istorie îndelungată:
Fabrica a fost una dintre cele mai importante unități industriale din sudul României timp de mai multe decenii.
Recomandate
Oracle analizează concedierea a până la 30.000 de angajați pe fondul dificultăților de finanțare a infrastructurii pentru inteligență artificială, un proiect estimat la investiții de aproximativ 156 de miliarde de dolari. Compania americană încearcă să reducă presiunea financiară generată de extinderea rapidă a centrelor de date dedicate AI, în condițiile în care costurile de finanțare au crescut semnificativ, iar unele bănci din SUA și-au redus implicarea în creditarea acestor proiecte. Planul discutat în prezent ar putea duce la eliminarea a 20.000–30.000 de locuri de muncă , măsură care ar putea genera între 8 și 10 miliarde de dolari flux de numerar , potrivit estimărilor băncii de investiții TD Cowen. Dacă ar fi implementată integral, aceasta ar reprezenta cea mai amplă restructurare a forței de muncă din istoria recentă a companiei, depășind cele aproximativ 10.000 de concedieri realizate la finalul anului 2025 . În paralel, Oracle analizează și posibila vânzare a diviziei Cerner , specializată în software medical, pe care a cumpărat-o în 2022 pentru 28,3 miliarde de dolari . O eventuală tranzacție ar putea contribui la finanțarea infrastructurii necesare pentru competiția globală din sectorul inteligenței artificiale. Extinderea rețelei de centre de date este însă extrem de costisitoare. Oracle estimează că are nevoie de aproximativ 156 de miliarde de dolari pentru proiectele sale. Până acum compania a reușit să atragă circa 58 de miliarde de dolari , dintre care: 38 de miliarde de dolari pentru centre de date în Texas și Wisconsin 20 de miliarde de dolari pentru proiecte în statul New Mexico Diferența rămâne însă semnificativă, iar condițiile de finanțare s-au înăsprit. Potrivit analizei TD Cowen, unele instituții financiare au dublat primele de dobândă din septembrie , ceea ce a dus la întârzieri în acordurile de finanțare și la încetinirea construcției noilor facilități. Pentru a reduce nevoia de capital, Oracle testează mai multe soluții: solicitarea unui avans de 40% din partea noilor clienți; modelul „bring your own chip” , în care clienții furnizează propriul hardware; restructurarea costurilor prin reducerea personalului. Aceste strategii pot diminua presiunea financiară asupra companiei, însă implică și riscuri operaționale, inclusiv renegocierea contractelor sau impact asupra capacității de operare a serviciilor cloud. În același timp, dinamica pieței s-a schimbat. Cererea de capacitate pentru inteligență artificială din partea OpenAI s-a orientat tot mai mult către furnizori precum Microsoft și Amazon , chiar dacă Oracle găzduise anterior o parte semnificativă din infrastructura necesară pentru aceste proiecte. Compania a transmis însă că relația financiară cu OpenAI rămâne stabilă și că eventualele negocieri dintre Nvidia și OpenAI nu afectează parteneriatul existent. Pentru Oracle, deciziile din lunile următoare vor fi esențiale: compania încearcă să își consolideze poziția într-o cursă globală pentru infrastructura AI, dar trebuie să găsească echilibrul între investiții uriașe și sustenabilitatea financiară. [...]
Meta ar putea concedia până la 20% din angajați într-un nou val major de restructurări potrivit Reuters , compania ar analiza una dintre cele mai mari reduceri de personal din istoria sa, pe fondul costurilor tot mai mari generate de investițiile în inteligență artificială. Conform informațiilor obținute de Reuters, conducerea Meta ar fi cerut unor lideri din companie să înceapă planificarea reducerii personalului , însă decizia finală privind data și numărul exact de angajați afectați nu a fost încă stabilită. Câți angajați ar putea fi afectați La finalul anului 2025, Meta avea aproximativ 78.865 de angajați la nivel global. Dacă scenariul reducerii de 20% s-ar confirma, ar putea fi vorba despre peste 15.000 de locuri de muncă eliminate. În același timp, compania continuă să înregistreze rezultate financiare solide: Indicator financiar Valoare Venituri trimestrul IV 2025 aproape 60 miliarde dolari Venituri totale 2025 peste 200 miliarde dolari Număr de angajați 78.865 Un purtător de cuvânt al Meta a declarat pentru Reuters că informațiile apărute reprezintă „speculații despre scenarii teoretice” , fără a confirma oficial planurile de concedieri. Concedieri repetate în ultimii ani Meta a trecut prin mai multe runde de restructurări în ultimii ani. Printre acestea: aproximativ 1.000 de angajați concediați în 2026 din divizia Reality Labs, responsabilă de proiectele VR și metaverse aproximativ 5% din personal concediat în 2025 alte restructurări mai mici realizate în aceeași perioadă Investițiile în inteligență artificială cresc presiunea pe costuri În paralel cu aceste restructurări, Meta investește masiv în inteligență artificială și achiziții de startup-uri din domeniu. Printre tranzacțiile recente se numără: Moltbook – o rețea socială populată de agenți AI Manus – companie specializată în agenți AI pentru automatizarea sarcinilor Aceste investiții fac parte din strategia companiei de a accelera dezvoltarea tehnologiilor AI, însă cresc și presiunea asupra costurilor operaționale. Dacă planurile se confirmă, viitorul val de concedieri ar putea deveni una dintre cele mai mari restructurări din industria tehnologică din 2026 . [...]
Azomureș, cel mai mare producător de îngrășăminte chimice din România, intră în conservare , iar aproximativ 2.500 de persoane riscă să rămână fără loc de muncă , după declanșarea procedurii de concediere colectivă. Decizia vine în contextul incertitudinilor privind viitorul combinatului și al negocierilor încă nefinalizate cu compania de stat Romgaz, potrivit Economica.net. Platforma industrială intră în conservare Conducerea Azomureș a anunțat oficial declanșarea procedurii de consultare cu sindicatele pentru concedieri colective. În prima etapă, aproximativ 865 de angajați ai companiei vor fi afectați direct de restructurare. În total, impactul social ar putea fi mult mai mare. Potrivit sindicatelor, circa 2.500 de persoane , incluzând salariații contractorilor care lucrează pe platforma industrială, ar putea ajunge în șomaj dacă nu se găsește rapid o soluție pentru continuarea activității. Deja 620 de persoane se află în șomaj , iar angajații disponibilizați vor primi salarii compensatorii în funcție de vechimea în muncă, conform contractului colectiv. 45 de zile pentru găsirea unei soluții Procedura legală prevede o perioadă de aproximativ 45 de zile de consultări între conducere și sindicate. În acest interval se încearcă identificarea unor soluții pentru reducerea impactului social sau pentru salvarea activității combinatului. Sindicatele avertizează că amânarea deciziilor privind viitorul companiei poate avea efecte ireversibile , inclusiv închiderea completă a unei platforme industriale considerate strategice pentru economia României. Negocierile cu Romgaz continuă În paralel cu procesul de restructurare, discuțiile dintre companie, autoritățile române și Romgaz continuă. Scopul negocierilor este găsirea unui cadru care să permită menținerea capacității industriale a combinatului și reluarea producției. În ultimul an, Azomureș a cheltuit peste 70 de milioane de euro pentru a menține infrastructura și personalul în stare operațională, în speranța unei relansări a activității. Impact major pentru agricultură și economie Reprezentanții sindicatelor atrag atenția că o eventuală închidere definitivă ar avea consecințe importante: reducerea producției interne de îngrășăminte dependență mai mare de importuri impact asupra agriculturii românești pierderi semnificative pentru bugetul de stat afectarea economiei locale din zona Târgu Mureș Sindicatele solicită Guvernului o decizie rapidă privind viitorul combinatului și clarificarea procesului de achiziție sau restructurare, pentru a evita dispariția uneia dintre cele mai importante platforme industriale din România. [...]
Frontera , producător român de panificație, își extinde prezența în retail și HoReCa mizând pe produse premium și congelate. Potrivit Retail.ro , compania a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de aproximativ 62 de milioane de lei și își concentrează strategia de dezvoltare pe cererea tot mai mare pentru pâine artizanală cu maia și produse de panificație congelată. Frontera, companie cu peste două decenii de activitate în Brăila, operează în prezent o rețea de 27 de magazine proprii în județele Brăila și Galați și colaborează cu peste 1.000 de puncte de vânzare din România, inclusiv lanțuri mari de retail precum Kaufland, Mega Image, Carrefour sau Profi. Structura veniturilor arată o distribuție clară între segmentele de piață: aproximativ 65% din cifra de afaceri provine din zona B2B , în timp ce 35% este generată de vânzările directe către consumatori . Compania spune că piața de panificație se schimbă vizibil, iar consumatorii se orientează tot mai mult către produse de calitate superioară, cu ingrediente naturale și procese tradiționale de producție. Printre cele mai căutate se numără: pâinea cu maia și fermentație lungă produse cu etichetă „clean label” sortimente bogate în fibre și proteine pâinea artizanală de dimensiuni mari Potrivit reprezentanților Frontera, chiar și pâinea de 2 kilograme , considerată în trecut un produs cumpărat ocazional, a devenit un produs cerut frecvent de clienți. Panificația congelată, direcție strategică O direcție importantă pentru dezvoltarea companiei este panificația congelată premium , destinată în special partenerilor din retail și HoReCa. Prin această tehnologie, produsele sunt livrate sub formă congelată și pot fi coapte direct în magazine sau restaurante, oferind consumatorilor produse calde și proaspete, fără a compromite calitatea. Potrivit CEO-ului companiei, Alexandru Stancu , tehnologia permite păstrarea caracterului artizanal al produselor, în timp ce procesele din spate sunt optimizate prin automatizare, digitalizare și chiar utilizarea inteligenței artificiale. Produse tradiționale și sortimente sezoniere În rețeaua de magazine proprii, Frontera pune accent pe diversitate și pe produse speciale. Printre acestea se află și „Pâinea lui Manole” , un produs premiat care a devenit unul dintre simbolurile brutăriei. De asemenea, compania introduce periodic produse sezoniere , menite să atragă clienții fideli și să valorifice ingredientele disponibile în anumite perioade ale anului. Frontera are aproximativ 230 de angajați , iar dezvoltarea companiei reflectă o tendință mai largă din piața de panificație: deși volumele totale de consum stagnează, valoarea vânzărilor crește pe fondul orientării consumatorilor către produse premium și mai sănătoase. [...]
Directorul executiv al Adobe, Shantanu Narayen , va renunța la funcție după ce compania își va desemna succesorul , încheind o perioadă de aproape două decenii în care a condus una dintre cele mai influente companii din industria software, potrivit CNBC . Narayen, care conduce Adobe din 2007, va rămâne în cadrul companiei în funcția de președinte al consiliului de administrație pentru a asigura o tranziție fără probleme către noul lider. Anunțul vine într-un moment în care compania încearcă să își consolideze poziția într-o industrie software aflată într-o transformare rapidă, marcată de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale. Shantanu Narayen s-a alăturat Adobe în 1998 ca vicepreședinte și director general, iar sub conducerea sa compania a trecut prin una dintre cele mai importante transformări din istoria sa. Adobe a abandonat treptat modelul tradițional de vânzare a licențelor software și a trecut la un sistem bazat pe abonamente, prin platforma Creative Cloud , strategie care a devenit principalul motor de creștere al companiei. În perioada mandatului său, acțiunile Adobe au crescut de peste șase ori, depășind evoluția indicelui bursier S&P 500. În ultimii ani, Adobe a încercat să își extindă influența și în domeniul inteligenței artificiale generative, integrând tehnologia în produse precum Photoshop, Acrobat sau platforma Firefly. Compania a încercat și o achiziție majoră în domeniul designului digital, prin cumpărarea Figma pentru aproximativ 20 de miliarde de dolari, însă tranzacția a fost abandonată după opoziția autorităților de reglementare, Adobe fiind nevoită să plătească o taxă de reziliere de un miliard de dolari. Anunțul privind schimbarea conducerii a venit în același timp cu publicarea rezultatelor financiare pentru primul trimestru fiscal din 2026. Adobe a raportat venituri de aproximativ 6,4 miliarde de dolari și un profit ajustat de 6,06 dolari pe acțiune, rezultate peste estimările analiștilor. Veniturile companiei au crescut cu aproximativ 12% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar veniturile generate de produsele bazate pe inteligență artificială au crescut de peste trei ori. Cu toate acestea, acțiunile Adobe au fost afectate de temerile investitorilor privind impactul inteligenței artificiale asupra industriei software. Titlurile companiei sunt în scădere cu aproape 23% de la începutul anului 2026 și se află cu peste 60% sub nivelul maxim atins în 2021. Procesul de selecție a noului director executiv ar urma să dureze câteva luni, iar Narayen a transmis angajaților că va rămâne implicat pentru a sprijini noua conducere și pentru a asigura continuitatea strategiei companiei. [...]
Comisia Europeană pregătește un statut juridic unic pentru companiile din UE , o inițiativă menită să simplifice înființarea și extinderea firmelor pe piața unică. Potrivit Economedia , Bruxelles-ul lucrează la introducerea unui nou cadru juridic, denumit „EU Inc”, care ar permite antreprenorilor să își deschidă și să administreze companiile într-un sistem comun european, fără a fi nevoiți să navigheze prin cele 27 de sisteme juridice naționale diferite. Comisia Europeană urmează să prezinte propunerea pentru acest așa-numit „al 28-lea regim” , care ar funcționa în paralel cu legislațiile naționale existente. Ideea este de a crea o opțiune suplimentară pentru antreprenori și companii, nu de a înlocui regulile actuale din statele membre. Comisarul european Michael McGrath a explicat că scopul este simplu: facilitarea înființării și dezvoltării firmelor, precum și atragerea investițiilor pe întreg teritoriul Uniunii. Inițiativa vine și ca răspuns la recomandările formulate în 2024 de economiștii Enrico Letta și Mario Draghi , care au propus reforme pentru creșterea competitivității economiei europene. În prezent, diferențele dintre statele membre sunt semnificative atunci când vine vorba de procedurile pentru înființarea unei firme. De exemplu, durata și costurile pentru lansarea unei companii variază considerabil: Stat membru Durata estimată pentru înființarea unei firme Estonia aproximativ 15 minute alte state din UE până la două săptămâni Diferențe apar și în privința capitalului minim necesar pentru o societate cu răspundere limitată. În Franța acesta poate fi, în anumite condiții, de doar un euro, în timp ce în Austria poate ajunge la 10.000 de euro. Un cadru juridic paneuropean ar putea reduce aceste discrepanțe și ar simplifica procedurile pentru antreprenori. Principalele avantaje propuse pentru noul statut ar include: înregistrare complet digitală a companiei proceduri administrative simplificate cerințe de capital mai reduse recunoaștere automată a companiei în toate statele membre Uniunea Europeană a mai introdus în trecut un statut juridic comun pentru companii, „Societas Europaea” (SE), în 2004. Totuși, acest mecanism s-a dovedit mai potrivit pentru marile corporații și implică proceduri complexe și costuri ridicate. Din acest motiv, doar aproximativ 3.500 de companii au adoptat acest statut, printre ele nume mari precum Airbus, LVMH, BASF sau TotalEnergies. Susținătorii noului sistem spun că actualul mozaic de reguli naționale dezavantajează startup-urile și firmele aflate în creștere. Eurodeputatul german Rene Repasi consideră că un cadru juridic unic ar putea accelera lansarea și extinderea companiilor europene pe piața internă. Totuși, proiectul stârnește și îngrijorări. Unele organizații sindicale și grupuri din societatea civilă se tem că procedurile rapide de înființare ar putea favoriza apariția unor companii „de tip carcasă”, folosite pentru evaziune fiscală sau dumping social. Reprezentanții Comisiei și ai Parlamentului European susțin însă că noul regim nu va afecta legislația muncii și nici sistemele fiscale naționale, deoarece orice schimbare în domeniul impozitării ar necesita acordul unanim al tuturor celor 27 de state membre. Dacă proiectul va fi aprobat, „EU Inc” ar putea deveni un instrument important pentru integrarea economică a Uniunii și pentru stimularea antreprenoriatului la nivel european. [...]
