Știri
Știri din categoria Companii
Peste 5.400 de firme au fost dizolvate în ianuarie 2026, cu 47% mai multe față de anul trecut, potrivit unei analize publicate de Profit.ro, pe baza datelor Registrului Comerțului, care indică o deteriorare accentuată a climatului economic încă din prima lună a anului.
În perioada 1–31 ianuarie 2026, la nivel național au fost înregistrate 5.403 dizolvări, față de 3.670 în ianuarie 2025. Totodată, 2.046 de firme și-au suspendat activitatea, în creștere cu aproape 20% de la un an la altul. Numărul profesioniștilor intrați în insolvență a ajuns la 529, cu 36,69% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
La capitolul radieri, care marchează dispariția definitivă a firmelor, totalul național a fost de 6.312 în ianuarie 2026, relativ stabil față de anul trecut. Totuși, în București radierile au urcat cu aproape 10%, iar în Galați cu peste 166%.
Comerțul conduce în valori absolute, cu 1.021 dizolvări pe vechea clasificare CAEN 2008. Pe noua clasificare CAEN 2025, creșterea este mult mai abruptă. În IT și telecomunicații, dizolvările au urcat de la 10 la 114 firme, un avans de peste 1.000%, iar suspendările au crescut cu peste 400%. Construcțiile au raportat 393 dizolvări și 79 insolvențe, în ușoară creștere.
Consultanții citați de sursa menționată pun situația pe seama scăderii vânzărilor în volum, a inflației, creșterii costurilor operaționale, majorării taxelor și a salariului minim, dar și a accesului mai dificil la finanțare. Potrivit lui Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant, multe companii au amânat restructurarea și au acumulat datorii, într-un context economic care continuă să se deterioreze.
Recomandate
O companie de stat cu 36 de angajați și 4 administratori încasează chirii de la alte instituții publice pentru spații într-o clădire a statului , potrivit unei postări a vicepremierului Oana Gheorghiu , citată de Adevărul . Cazul vizează societatea Grup Exploatare și Întreținere Palat C.F.R. S.A., care administrează Palatul C.F.R. din București, iar „unic obiect de activitate” este închirierea spațiilor către alte entități ale statului. Miza economică și de guvernanță este că banii publici circulă între instituții printr-un intermediar tot public, în timp ce, conform aceleiași surse, Curtea de Conturi a identificat „probleme severe de guvernanță” la nivelul companiei. Cine plătește chirie și pentru ce Vicepremierul afirmă că chiriașii companiei sunt instituții și companii din zona transporturilor feroviare, între care: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Compania Națională de Căi Ferate CFR SA CFR Călători CFR Marfă Autoritatea pentru Reforma Feroviară Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier Telecomunicații C.F.R. SA În formularea Oanei Gheorghiu, este vorba despre „banii noștri, ai tuturor, care se învârt de la o instituție la alta”. Probleme de guvernanță semnalate de Curtea de Conturi Potrivit vicepremierului, Curtea de Conturi ar fi constatat, între altele: Palatul C.F.R. nu fusese reevaluat din 2013; conducerea societății a funcționat mult timp cu mandate provizorii; nu au fost stabiliți indicatori de performanță pentru administratori și directorul general; delimitarea responsabilităților între conducerea executivă și Consiliul de Administrație nu a fost respectată întotdeauna; există o problemă privind independența Consiliului de Administrație, în condițiile în care legea cere ca majoritatea administratorilor să fie independenți și precizează că persoanele care lucrează în instituții publice nu pot fi considerate administratori independenți. Gheorghiu susține că aceste reguli „nu sunt recomandări, ci sunt obligații legale”. Situația financiară și remunerațiile conducerii Oana Gheorghiu afirmă că societatea „nu înregistrează pierderi” deoarece încasează chirii de la entități publice, suficient cât să acopere costurile și să obțină: rată de rentabilitate economică: 3,13% rată de rentabilitate financiară: 3,22% În ceea ce privește veniturile conducerii, vicepremierul indică următoarele sume anuale: 334.944 lei pentru membrii Consiliului de Administrație (cumulate) 291.552 lei pentru directorul general Context operațional: incidentul cu liftul și litigii Vicepremierul leagă numele Palatul C.F.R. și de incidentul din luna mai, când „7 persoane au căzut în gol cu liftul” după lucrări majore și înlocuirea cablurilor de tracțiune, adăugând însă că problemele companiei nu ar fi început atunci. Totodată, Gheorghiu afirmă că, în ultimii 10 ani, compania a fost implicată în 177 de procese penale , inclusiv unul deschis împotriva Ministerului Transporturilor și Infrastructurii „în calitate de debitor”. Ce urmează, în logica declarațiilor În aceeași intervenție, Oana Gheorghiu susține că societatea este „doar una dintre cele peste 1.500 de companii ale statului român” și afirmă că „este momentul să facem curățenie în companiile de stat”, plasând cazul în discuția mai largă despre control, performanță și respectarea regulilor de guvernanță în întreprinderile publice. Pentru acuzațiile politice privind modul de conducere al Ministerului Transporturilor, vicepremierul face trimitere la „inspecțiile” ministrului interimar Radu Miruță, fără ca în material să fie detaliate concluziile acestora. [...]
TUI își mută ofensiva pe retail în România, cu agenții proprii în mall-uri , într-o strategie care poate redesena distribuția pe piața locală de turism, dominată până acum de rețele partenere și vânzări prin intermediari, potrivit Profit . Prima agenție fizică a grupului urmează să fie deschisă în București, în centrul comercial Sun Plaza, în august. În paralel, compania pregătește o a doua unitate în centrul Capitalei, pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, ca parte a unui plan mai amplu care vizează atât centre comerciale, cât și stradale. Extinderea este gândită și în afara Bucureștiului, cu orașe menționate explicit precum Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, dar și „alte orașe din România” unde compania identifică potențial de creștere, conform comunicatului TUI România. De ce contează: TUI trece de la parteneriate la control direct al vânzării TUI România își construise până acum prezența locală în principal printr-o rețea de parteneri. Adina Serac, Head of Sales, TUI România, a declarat (citată de news.ro ) că, în prima lună de activitate pe piața locală, compania a încheiat parteneriate cu peste 200 de agenții de turism, iar în al doilea semestru din 2026 colaborează cu o rețea de peste 700 de agenții partenere la nivel național. „În paralel, analizăm oportunități de dezvoltare a rețelei proprii de agenții, inclusiv în centre comerciale și în marile orașe din România, acolo unde identificăm un potențial relevant pentru clienții noștri.” Trecerea la o rețea proprie de agenții fizice sugerează o miză pe controlul mai strict al relației cu clientul și al canalelor de distribuție, într-o piață în care intermediarii au avut un rol major în vânzarea de pachete turistice. Context: discuții preliminare și despre hoteluri, dar fără calendar Pe lângă distribuție, grupul ia în calcul și perspectiva operării de hoteluri în România, însă subiectul este descris ca fiind într-o etapă preliminară. CEO-ul TUI Group, Sebastian Ebel , a spus pentru Profit că discuțiile sunt la început și a indicat că dezvoltarea unui hotel durează, de regulă, cel puțin doi ani și poate ajunge la cinci ani. „Este prima dată când sunt aici, așa că trebuie să ne dezvoltăm planurile. În mod normal, dezvoltarea unui hotel durează nu mai puțin de doi ani. Poate dura și cinci ani. Așa că vom vedea.” Ebel a mai afirmat că au existat întâlniri la nivel guvernamental și că grupul va trimite o echipă de dezvoltare pentru a analiza oportunitățile locale. Profilul grupului și dimensiunea operațiunilor TUI este prezentat ca cel mai mare grup de turism integrat din lume, cu sediul central în Germania. La nivel global, compania operează: 463 de hoteluri și intenționează să adauge încă 70 în următorii 5–7 ani; peste 1.200 de agenții; aproximativ 140 de avioane prin cinci companii aeriene; 18 nave de croazieră, cu încă trei planificate. Grupul este listat la bursele din Frankfurt și Hanovra și este inclus în indicele FTSE 250. În material sunt menționate o cifră de afaceri de peste 24 de miliarde de euro și un profit de 1,4 miliarde de euro. [...]
BraveX Aero își dublează „plafonul” de producție printr-un model cu două niveluri și caută 4 milioane de euro (aprox. 20 milioane lei) pentru a finanța extinderea , într-un moment în care cererea din apărare împinge companiile să-și poată crește rapid capacitatea industrială, potrivit Profit . Compania își mărește capacitatea proprie printr-o hală nouă, care va permite fabricarea a până la șapte aeronave pe lună. În paralel, BraveX Aero dezvoltă împreună cu Romaero o „rezervă” industrială externă, care ar urma să ajungă inițial la zece celule de aeronavă pe lună, cu o capacitate planificată de 30 de celule pe lună în 2028. Finanțarea: 4 milioane de euro pentru producție și industrializare BraveX Aero este în procesul unei runde de finanțare de 4 milioane de euro, adresată investitorilor de private equity și fondurilor de investiții. Capitalul atras ar urma să fie direcționat către: extinderea producției; industrializarea noilor platforme; consolidarea poziției pe piața europeană de apărare. CEO-ul BraveX Aero, Răzvan Costea-Bărluțiu, spune că modelul urmărește să combine controlul direct asupra tehnologiei și calității cu posibilitatea de a activa rapid capacitate suplimentară atunci când apar comenzi mari sau cerințe din zona de apărare și securitate. „Construim deliberat un model industrial cu două niveluri. Capacitatea proprie ne oferă control direct asupra tehnologiei, calității și ritmului de dezvoltare, iar colaborarea cu Romaero ne permite să pregătim din timp o rezervă industrială reală.” Noua hală: separarea fluxurilor și creșterea echipei Noua hală, programată să devină complet operațională în august, este dedicată producției de celule compozite și separă acest flux de zona de mecatronică, integrare și testare. Extinderea este susținută de investiții în echipamente, reorganizarea fluxurilor și creșterea echipei de la 23 de membri în prezent la 28 până la finalul anului 2026. Planul companiei vizează aproximativ 50 de angajați până la finalul anului 2028. CTO și fondatorul BraveX Aero, Rareș Racoțean, indică faptul că reorganizarea și echipamentele noi ar trebui să susțină capacitatea de până la șapte aeronave pe lună, menținând controlul asupra proceselor critice și a calității. „Împreună cu noile echipamente și cu extinderea echipei, această organizare ne permite să susținem o capacitate de până la 7 aeronave pe lună, păstrând controlul direct asupra proceselor critice și asupra calității fiecărei platforme.” Parteneriatul cu Romaero: până la 10 celule pe lună, extensibil la 30 în 2028 Colaborarea cu Romaero intră în etapa de pregătire a producției. În septembrie ar urma să fie produsă prima structură de aeronavă pentru BraveX-1, iar în trimestrul IV 2026 cele două companii vor începe pregătirea producției și pentru BraveX-Delta, noua generație de platforme UAV (vehicule aeriene fără pilot) a companiei. În prima fază, Romaero poate adăuga o capacitate de până la zece celule de aeronavă pe lună peste nivelul asigurat de BraveX Aero în unitatea proprie, cu un plan de extindere la 30 de celule pe lună din 2028. După pregătirea operațională, capacitatea suplimentară ar putea fi activată în maximum o săptămână de la apariția unei cerințe ferme de producție. Romaero va asigura și controlul calității pentru operațiunile desfășurate în infrastructura sa, inclusiv prin verificări NDT (testare nedistructivă), pe baza criteriilor și documentației tehnice agreate. „Pregătim o capacitate suplimentară de până la 10 celule pe lună în prima etapă, susținută de procese de control al calității și testare nedistructivă (NDT).” Context: cerere în creștere și programe europene de apărare Strategia este dezvoltată într-un moment în care Uniunea Europeană accelerează investițiile în extinderea capacităților industriale de apărare, inclusiv prin programul SAFE (Security Action for Europe) . BraveX Aero spune că își pregătește capacitățile pentru a putea răspunde viitoarelor programe de achiziții și industrializare la nivel european. În 2026, compania a încheiat campania de validare a platformei Vimana Jet și a început livrările către clienți, menționând și dezvoltarea Vimana Life Saver, precum și continuarea programelor pentru BraveX-Delta și VTOL. BraveX Aero livrează în prezent între 2 și 5 sisteme complete pe lună și colaborează cu peste 15 parteneri din România și din străinătate. [...]
Romaero și BraveX Aero își pregătesc o capacitate industrială „de rezervă” pentru drone, scalabilă până la 30 de celule pe lună din 2028 , într-un parteneriat care pornește cu producția primei structuri de aeronavă fără pilot BraveX-1 din septembrie, potrivit Economica . BraveX Aero își extinde, în paralel, capacitatea proprie printr-o nouă hală care ar urma să permită fabricarea a până la șapte aeronave pe lună, informație relatată de Agerpres . Noua hală este programată să devină complet operațională în august și este dedicată producției de celule compozite, separând acest flux de zona de mecatronică, integrare și testare. Cum se împarte producția între BraveX și Romaero Parteneriatul industrial intră în etapa de pregătire a producției, cu o schemă în două niveluri: producție în facilitățile BraveX și o capacitate externă pregătită din timp la Romaero, activabilă rapid la nevoie. În prima fază, Romaero ar urma să poată adăuga o capacitate de până la zece celule de aeronavă pe lună peste nivelul asigurat de BraveX Aero. Planul prevede extinderea acestei capacități la 30 de celule pe lună începând cu 2028, pe fondul unei cereri „mari” preconizate. După finalizarea pregătirii operaționale, capacitatea suplimentară de la Romaero ar putea fi activată în maximum o săptămână de la apariția unei cerințe ferme de producție, pentru a răspunde atât creșterilor accelerate ale cererii comerciale, cât și unor nevoi de securitate națională. Transfer tehnologic și controlul calității Matrițele necesare ar urma să fie disponibile pentru producția în infrastructura Romaero, iar personalul Romaero va fi instruit de BraveX Aero pe parcursul anului 2026 în procesele și cerințele specifice platformelor. Controlul calității pentru operațiunile desfășurate la Romaero va fi realizat de Romaero, inclusiv prin verificări NDT (testare nedistructivă – metode de control care nu afectează piesa), pe baza criteriilor și documentației tehnice agreate pentru program. „Colaborarea cu BraveX Aero valorifică infrastructura şi competenţele Romaero în producţia şi verificarea celulelor aeronautice. Pregătim o capacitate suplimentară de până la zece celule pe lună în prima etapă, susţinută de procese de control al calităţii şi testare nedistructivă (NDT). Obiectivul comun este ca această capacitate să poată fi activată rapid, pe baza unei planificări industriale clare şi a unui transfer tehnologic bine controlat”, a declarat Speranţa Munteanu, Administrator Special Romaero. Finanțare: rundă de 4 milioane de euro pentru scalare Pentru a susține etapa de dezvoltare, BraveX Aero este în procesul unei runde de finanțare de 4 milioane de euro (aprox. 20 milioane lei), adresată investitorilor de private equity și fondurilor de investiții. Compania spune că banii ar urma să fie direcționați către extinderea producției, industrializarea noilor platforme și consolidarea poziției pe piața europeană de apărare. „Construim deliberat un model industrial cu două niveluri. Capacitatea proprie ne oferă control direct asupra tehnologiei, calităţii şi ritmului de dezvoltare, iar colaborarea cu Romaero ne permite să pregătim din timp o rezervă industrială reală. În sectoarele de apărare şi securitate, capacitatea de a creşte producţia rapid nu trebuie improvizată atunci când apare nevoia; ea trebuie proiectată şi planificată în avans”, a declarat Răzvan Costea-Bărluţiu, CEO BraveX Aero. În trimestrul al patrulea, cele două companii vor începe și pregătirea producției pentru BraveX-Delta, descrisă ca noua generație de platforme UAV (vehicule aeriene fără pilot) dezvoltată de BraveX Aero, cu extinderea treptată a gamei fabricate în parteneriat. Contextul invocat este accelerarea investițiilor UE în capacități industriale de apărare, inclusiv prin programul SAFE (Security Action for Europe). [...]
Aproape 8 din 10 exportatori români vor să se extindă, dar costurile și regulile vamale le pot încetini planurile , potrivit unei analize citate de Economedia . Studiul comandat de FedEx indică o accelerare a ambițiilor de internaționalizare ale IMM-urilor, însă și o presiune tot mai mare din zona logisticii și a reglementărilor. România rămâne puternic ancorată în exporturile intracomunitare: 98% dintre exportatorii români activi vând în Europa. Totuși, apar semnale de diversificare: în afara Europei, cele mai frecvent menționate destinații sunt SUA (20% dintre respondenți) și Asia (15%). Extinderea dincolo de Europa începe să prindă contur Schimbarea se vede și la companiile care se pregătesc să exporte pentru prima dată. Europa rămâne prima opțiune (72%), dar interesul pentru piețe mai îndepărtate crește: 17% dintre potențialii exportatori iau în calcul SUA, iar 13% Asia ca primă destinație. „Pe măsură ce companiile acumulează experiență în comerțul internațional, interesul pentru destinații mai îndepărtate, inclusiv Asia, este în creștere”, spune Jacek Grzeszak, economist senior la Minds&Roses și coautor al studiului. Motivația: diversificarea veniturilor și a bazei de clienți Comparativ cu alte piețe din regiune, antreprenorii români pun mai mult accent pe diversificarea surselor de venit. 32% dintre companiile care exportă deja spun că au intrat pe piețe externe pentru a-și diversifica veniturile, iar în rândul firmelor care analizează acum exportul procentul urcă la 39% (unul dintre cele mai ridicate din regiune, conform studiului). În același timp, percepția asupra beneficiilor este optimistă: 42% cred că extinderea internațională poate aduce creșteri semnificative ale veniturilor și profiturilor; 39% văd o îmbunătățire a stabilității financiare prin diversificare; 42% indică accesul la noi clienți prin platforme și marketplace-uri internaționale; 34% menționează creșterea notorietății brandului și a produselor. Principalele frâne: transportul, taxele vamale și concurența Pe fondul intențiilor de extindere, companiile indică obstacole operaționale și de reglementare. Pentru firmele care analizează intrarea pe piețe externe, 33% spun că costurile transportului internațional sunt un factor-cheie în decizie (peste media regională de 21%). În plus, 34% menționează impactul taxelor vamale și al reglementărilor influențate de schimbări geopolitice, iar 31% semnalează intensificarea concurenței internaționale . În acest context, studiul subliniază importanța accesului la servicii logistice internaționale, inclusiv soluții integrate de transport și expertiză vamală, pentru a reduce complexitatea operațiunilor transfrontaliere. „Pe măsură ce se extind pe piețe mai complexe și mai îndepărtate, accesul la rețele logistice de încredere și la expertiză globală devine esențial”, afirmă Agata Kaim, Head of Marketing Strategy, Eastern Europe, FedEx. Studiul a fost realizat de Minds&Roses pentru FedEx în perioada septembrie–octombrie 2025, pe un eșantion de 826 de IMM-uri din șase țări din Europa Centrală și de Est (România, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Lituania). IMM-urile din România au reprezentat 18,5% din eșantion. [...]
NVIDIA își consolidează poziția în Japonia printr-un acord „mamut” pentru prima „fabrică națională de AI” , mizând nu doar pe tehnologie, ci și pe relația directă cu marii clienți industriali, potrivit Wccftech . În centrul vizitei de la mijlocul lunii iulie a CEO-ului Jensen Huang s-a aflat semnarea unui pachet de livrări descris ca fiind de ordinul „multi-miliardelor de dolari”, destinat să alimenteze prima „fabrică de AI” a Japoniei. Acordul ar include 13.750 de procesoare Vera și 27.500 de GPU-uri Rubin, infrastructura urmând să fie construită în jurul rack-urilor NVIDIA Vera Rubin NVL72 și a rețelisticii Spectrum-X. Ce înseamnă, operațional, acordul pentru „fabrica de AI” Din informațiile prezentate, proiectul ar urma să funcționeze ca o platformă națională de capacitate de calcul pentru aplicații de inteligență artificială, cu implicații directe pentru industria locală. Publicația notează și un angajament al NVIDIA de a susține o inițiativă a Ministerului Economiei, Comerțului și Industriei din Japonia (METI), în care puterea de calcul ar sprijini o tranziție către robotică, pe fondul problemelor demografice ale țării. În același context, sunt menționați „grei” japonezi din auto și robotică industrială care și-ar fi exprimat disponibilitatea de a se alătura demersului, fără ca materialul să ofere nume de companii sau termene de implementare. Miza comercială: relații cu industria și semnale către ecosistem Pe lângă componenta contractuală, articolul insistă pe dimensiunea de „vânzare relațională” într-o piață în care deciziile de investiții sunt puternic influențate de încredere și de contactul direct cu managementul de vârf. Wccftech relatează că președintele Sumitomo Electric, Matsumoto, a spus după întâlnire că Huang are „spiritul unui lider de afaceri japonez din era postbelică”, descriindu-l ca fiind foarte implicat social, inclusiv prin gesturi de curtoazie la masă și prin repetarea aprecierii „delicios!”. În timpul vizitei, Huang ar fi avut și apariții publice informale la Tokyo, inclusiv o sesiune scurtă de întrebări și răspunsuri la un eveniment „Build-a-Claw”, unde ar fi reafirmat că „Vera Rubin” evoluează conform planului și ar fi menționat o posibilă oportunitate viitoare legată de Rapidus , fără detalii suplimentare. În lipsa unor termene, valori exacte ale contractelor sau a unei structuri publice a proiectului, rămâne de urmărit cum va fi transformat acest pachet de livrări într-o capacitate operațională și ce rol concret va avea în programele METI pentru robotică. [...]
