Știri
Știri din categoria Companii

Comisia Europeană pregătește un statut juridic unic pentru companiile din UE, o inițiativă menită să simplifice înființarea și extinderea firmelor pe piața unică. Potrivit Economedia, Bruxelles-ul lucrează la introducerea unui nou cadru juridic, denumit „EU Inc”, care ar permite antreprenorilor să își deschidă și să administreze companiile într-un sistem comun european, fără a fi nevoiți să navigheze prin cele 27 de sisteme juridice naționale diferite.
Comisia Europeană urmează să prezinte propunerea pentru acest așa-numit „al 28-lea regim”, care ar funcționa în paralel cu legislațiile naționale existente. Ideea este de a crea o opțiune suplimentară pentru antreprenori și companii, nu de a înlocui regulile actuale din statele membre. Comisarul european Michael McGrath a explicat că scopul este simplu: facilitarea înființării și dezvoltării firmelor, precum și atragerea investițiilor pe întreg teritoriul Uniunii.
Inițiativa vine și ca răspuns la recomandările formulate în 2024 de economiștii Enrico Letta și Mario Draghi, care au propus reforme pentru creșterea competitivității economiei europene. În prezent, diferențele dintre statele membre sunt semnificative atunci când vine vorba de procedurile pentru înființarea unei firme.
De exemplu, durata și costurile pentru lansarea unei companii variază considerabil:
| Stat membru | Durata estimată pentru înființarea unei firme |
|---|---|
| Estonia | aproximativ 15 minute |
| alte state din UE | până la două săptămâni |
Diferențe apar și în privința capitalului minim necesar pentru o societate cu răspundere limitată. În Franța acesta poate fi, în anumite condiții, de doar un euro, în timp ce în Austria poate ajunge la 10.000 de euro. Un cadru juridic paneuropean ar putea reduce aceste discrepanțe și ar simplifica procedurile pentru antreprenori.
Principalele avantaje propuse pentru noul statut ar include:
Uniunea Europeană a mai introdus în trecut un statut juridic comun pentru companii, „Societas Europaea” (SE), în 2004. Totuși, acest mecanism s-a dovedit mai potrivit pentru marile corporații și implică proceduri complexe și costuri ridicate. Din acest motiv, doar aproximativ 3.500 de companii au adoptat acest statut, printre ele nume mari precum Airbus, LVMH, BASF sau TotalEnergies.
Susținătorii noului sistem spun că actualul mozaic de reguli naționale dezavantajează startup-urile și firmele aflate în creștere. Eurodeputatul german Rene Repasi consideră că un cadru juridic unic ar putea accelera lansarea și extinderea companiilor europene pe piața internă.
Totuși, proiectul stârnește și îngrijorări. Unele organizații sindicale și grupuri din societatea civilă se tem că procedurile rapide de înființare ar putea favoriza apariția unor companii „de tip carcasă”, folosite pentru evaziune fiscală sau dumping social. Reprezentanții Comisiei și ai Parlamentului European susțin însă că noul regim nu va afecta legislația muncii și nici sistemele fiscale naționale, deoarece orice schimbare în domeniul impozitării ar necesita acordul unanim al tuturor celor 27 de state membre.
Dacă proiectul va fi aprobat, „EU Inc” ar putea deveni un instrument important pentru integrarea economică a Uniunii și pentru stimularea antreprenoriatului la nivel european.
Recomandate

Comenzile producătorilor români de textile au scăzut abrupt, pe fondul noilor cerințe UE de sustenabilitate , într-o industrie care lucrează aproape integral pentru export, potrivit Profit . Reducerea este estimată „undeva la 50%”, un nivel despre care publicația notează că nu a mai fost atins până acum. Declinul este pus în principal pe seama noilor reglementări europene care impun standarde mai stricte de trasabilitate (urmărirea originii și a lanțului de aprovizionare) și obligația utilizării de materii prime sustenabile. Informațiile ar urma să fie înscrise pe un cod QR aplicat pe țesături, însă introducerea acestuia a fost amânată în repetate rânduri. Ce schimbă noile reguli și de ce se vede în comenzi Conform articolului, cerințele asociate codului QR presupun, între altele, folosirea de materii prime sustenabile care să includă minimum 40% materiale recuperabile. În anticiparea aplicării acestor reguli, companiile din lanț s-ar fi concentrat pe epuizarea stocurilor existente, ceea ce a dus la reducerea semnificativă a comenzilor către producători. Publicația citează și reacții din industrie, care descriu o piață cu deficit de comenzi și o situație „complicată”, în contextul în care producția internă este orientată preponderent către clienți externi. [...]

Airbus își extinde capacitatea de producție pentru A320 la 10 linii , într-un efort de a urca la 75 de aeronave pe lună până la finalul lui 2027, dar ritmul rămâne condiționat de disponibilitatea motoarelor, potrivit Economica . Noua linie inaugurată la Toulouse este a doua din acest oraș și ridică totalul liniilor de asamblare pentru familia A320 la zece. Restul capacităților sunt distribuite astfel: patru linii la Hamburg (Germania), două la Mobile (SUA) și două la Tianjin (China). Ținta: 75 de aeronave pe lună, pe fondul unei cereri foarte mari Airbus își propune să ajungă la o producție de 75 de aeronave pe lună până la sfârșitul anului 2027, obiectiv justificat de cererea ridicată pentru A320, descris ca cel mai bine vândut avion din aviația comercială globală. În 2025, Airbus a livrat 793 de aeronave, dintre care 607 au fost din familia A320, ceea ce echivalează cu aproximativ 50 de aeronave produse pe lună pentru acest program, conform datelor citate în articol. Noua linie de producție funcționează în hala Jean-Luc Lagardère (50 de hectare), spațiu care a găzduit anterior linia de producție A380, program oprit în 2019. Blocajul operațional: lipsa motoarelor Pratt & Whitney Deși carnetul de comenzi al Airbus este de aproximativ 10.000 de aeronave de livrat, 7.500 sunt din familia A320, a precizat CEO-ul Guillaume Faury . Tot el a indicat principala constrângere pe termen scurt: livrările insuficiente de motoare de la furnizorul american Pratt & Whitney. „În 2026, avem mai puţine motoare de la Pratt & Whitney decât ceea ce ne trebuie pentru accelerarea producţiei, aşa că am încetinit accelerarea în 2026 şi vom accelera din nou în funcţie de volumele de motoare pe care le avem.” În paralel, Faury a spus că Airbus are „în prezent” mai puține probleme legate de lipsa forței de muncă, o dificultate care a afectat industria aerospațială în ultimii ani. Context: presiuni de cost și reglementare în Europa CEO-ul Airbus a legat competitivitatea de atractivitatea comercială a companiei și a mediului european, menționând costuri ridicate ale forței de muncă în Franța și Europa, costuri mari ale energiei în Europa și „costul barierelor de reglementare”. Pe termen practic, extinderea capacității de asamblare ar trebui să susțină creșterea livrărilor A320, însă accelerarea efectivă în 2026–2027 depinde de ritmul în care Airbus va primi motoarele necesare pentru a susține producția planificată. [...]

O decizie a Curții Supreme a Chinei blochează vânzările Infineon de cipuri GaN pe piața chineză , într-un litigiu de brevete cu rivalul local Innoscience , cu potențial impact direct asupra unei piețe-cheie pentru grupul german și asupra lanțului de aprovizionare pentru componente de alimentare folosite în infrastructura AI. Informațiile sunt prezentate de Tom's Hardware . Instanța a menținut vineri o ordonanță care interzice Infineon să vândă în China continentală produsele pe nitrură de galiu (GaN) aflate în dispută, închizând practic cazul de brevet inițiat de Innoscience, companie cu sediul în Suzhou, potrivit South China Morning Post (SCMP), citat de publicație. Ce a decis instanța și ce obligații are Infineon Curtea Supremă a confirmat hotărârea din 27 mai a Tribunalului Intermediar din Suzhou, care a constatat că Infineon a încălcat două brevete de invenție ale Innoscience. Decizia obligă Infineon: să înceteze vânzarea, oferirea și importul produselor vizate în China continentală; să plătească daune de 10 milioane yuani (aprox. 1,48 milioane dolari, adică aprox. 6,8 milioane lei). De ce contează: GaN, componentă critică pentru alimentarea rack-urilor AI Miza depășește disputa bilaterală, pentru că GaN este un material folosit în electronica de putere, relevantă pentru alimentarea eficientă a serverelor. Tom’s Hardware notează că atât Infineon, cât și Innoscience se află pe lista de furnizori aprobați de Nvidia pentru alimentarea rack-urilor AI la 800V, în contextul tranziției către o arhitectură de 800 V curent continuu (VDC) pentru rack-uri care depășesc 200 kW și tind spre 1 MW. Publicația explică faptul că trecerea la 800V reduce curentul necesar și cantitatea de cupru pe lanțul de conversie, iar comutarea mai rapidă a componentelor GaN permite micșorarea etapelor de conversie între rack și nucleul GPU. Un război de brevete pe mai multe fronturi: China, SUA, Germania Litigiul are rezultate diferite în funcție de jurisdicție: SUA : în mai, Comisia pentru Comerț Internațional a SUA (ITC) a confirmat o determinare anterioară potrivit căreia Innoscience a încălcat un brevet al Infineon și a dispus interdicții de import și vânzare, sub rezerva unei perioade de 60 de zile pentru revizuire prezidențială. Innoscience contestă impactul, afirmând că determinarea ITC ar fi „curățat” produsele sale reproiectate și că livrările către SUA continuă fără întreruperi. Germania : un dosar la Tribunalul Districtual din München I a adăugat un al treilea front; judecătorii au constatat încălcări de către Innoscience în 2025, iar pentru luna aceasta sunt programate procese suplimentare privind brevete și modele de utilitate. Într-o declarație din mai, pe tema deciziei ITC, Johannes Schoiswohl, vicepreședinte senior și șeful liniei de business GaN Systems la Infineon, a spus: „Această decizie evidențiază încă o dată robustețea proprietății intelectuale a Infineon.” Context de piață și expunere regională Potrivit datelor TrendForce citate de Tom’s Hardware, Innoscience a condus piața globală a dispozitivelor de putere GaN în 2024 , cu o cotă de 29,9%, în timp ce Infineon a fost pe locul patru , cu 10,3%. Pentru Infineon, decizia din China vine într-un moment sensibil și prin prisma expunerii regionale: China continentală, Hong Kong și Taiwan au reprezentat împreună 38% din veniturile din anul fiscal 2025 , conform raportului anual al companiei menționat de publicație. Pe bursă, reacția a fost rapidă: acțiunile Innoscience listate la Hong Kong au urcat cu 16,6% luni, iar mai mulți producători chinezi de semiconductori compuși au avut creșteri puternice, inclusiv atingerea limitei zilnice de 10% pentru Silan Microelectronics și Sanan Optoelectronics; China Resources Microelectronics a crescut cu aproximativ 13%, potrivit articolului. Ce urmează Din informațiile disponibile, interdicția din China este „cuvântul final” în acest dosar de brevet, însă conflictul rămâne deschis în alte jurisdicții, cu procese suplimentare programate în Germania și cu efectele deciziei ITC încă disputate de Innoscience. Pentru piață, cazul ridică un risc operațional: accesul la piața chineză pentru anumite produse GaN ale Infineon poate fi limitat, în timp ce competiția pe lanțul de aprovizionare pentru electronica de putere destinată infrastructurii AI se intensifică. [...]

Înscrierea în Cartea Funciară a unei interdicții de vânzare pentru active-cheie ale Liberty Galați ridică un risc juridic direct pentru licitație , în condițiile în care o măsură provizorie dispusă de o instanță din Cehia devine astfel vizibilă și verificabilă pentru orice potențial cumpărător, potrivit Economica . Măsura provizorie, emisă de Tribunalul Districtual din Ostrava și înscrisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Galați, vizează active ale combinatului de pe platforma industrială din Galați, inclusiv facilități de producție și operaționale. În practică, înscrierea în Cartea Funciară face ca restricția să fie ușor de identificat în verificările juridice (due diligence) care preced o tranzacție. „Interdicția de vânzare a proprietăților vizate este obligatorie, iar contestația formulată de Liberty Galați nu schimbă cu nimic lucrurile. Înscrierea în Cartea Funciară face ca această situație să fie vizibilă și verificabilă pentru orice entitate interesată”, a declarat Simon Petak, reprezentantul TP Insolvence v.o.s., administratorul judiciar al Liberty Ostrava. De ce complică licitația: efectul transfrontalier al măsurii Administratorul judiciar al Liberty Ostrava susține că, indiferent dacă procedura de vânzare continuă „formal”, activele rămân sub regimul juridic al măsurii provizorii. În plus, potrivit explicațiilor din comunicat, în dreptul ceh orice act juridic care încalcă o măsură provizorie este nul, iar măsurile provizorii emise într-un stat membru UE sunt executorii în celelalte state membre, conform dreptului european. În același timp, compania cehă evită să afirme explicit că a blocat integral vânzarea Liberty Galați, însă, potrivit relatării, comunicatul lasă să se înțeleagă că acesta ar putea fi efectul. Poziția administratorului Liberty Galați: licitația „merge mai departe” În contextul aceleiași dispute, CITR , administratorul combinatului siderurgic Liberty Galați, a transmis anterior că unitatea poate fi vândută și că licitația va continua, argumentând că măsura din Ostrava este provizorie, contestată și face obiectul unor apărări juridice în Cehia. „Combinatul Siderurgic Galați poate fi scos în continuare la vânzare. Suma pretinsă de Liberty Ostrava urmează să fie stabilită de instanțele din Cehia, însă modul în care această creanță va fi recuperată se decide în România, în cadrul procedurii de concordat preventiv a Liberty Galați. Măsura din Ostrava are caracter provizoriu, nu este o soluție finală, este contestată și face deja obiectul unor apărări juridice în Cehia, astfel încât nu oprește procesul de vânzare și derularea licitației pentru combinat”, au transmis reprezentanții CITR. Potrivit informațiilor prezentate, la 18 mai 2026 administratorul Liberty Galați a anunțat reluarea licitației, cu data modificată din 17 iunie în 19 iunie. Contextul litigiului dintre Liberty Ostrava și Liberty Galați Liberty Ostrava și Liberty Galați au făcut parte din GFG Alliance , grup industrial care a cumpărat active siderurgice europene de la ArcelorMittal în 2019. Liberty Ostrava a intrat în insolvență în 2024, iar platforma sa de producție a fost vândută unui investitor strategic. În dispută, Liberty Galați ar avea o datorie față de Liberty Ostrava de peste 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei), bazată pe un contract de împrumut încheiat formal în octombrie 2023. Contractul include o clauză de jurisdicție exclusivă care indică instanțele din Ostrava ca for competent pentru litigii. [...]

Elon Musk ridică ținta la 1.000 mld. dolari venituri și pune presiune pe execuția SpaceX : potrivit Antena 3 , fondatorul SpaceX spune că ar fi „surprins” dacă veniturile companiei nu vor depăși 1.000 miliarde de dolari în 2031, într-o postare pe X. Musk a afirmat că până în 2030 SpaceX „ar putea” ajunge la venituri de 1.000 miliarde de dolari, iar apoi a întărit mesajul pentru 2031, răspunzând jurnalistului Jon Erlichman. Informația este atribuită de Antena 3 agențiilor Reuters și Agerpres. De ce contează: decalajul dintre evaluare și profitabilitate În același context, SpaceX este descrisă ca având o evaluare de peste 2.000 miliarde de dolari (aprox. 9.200 miliarde lei), după ce ar fi devenit a șasea cea mai mare companie din SUA, în „cea mai mare Ofertă Publică Inițială (IPO) din istorie”, potrivit materialului. Antena 3 notează și că Musk ar fi devenit primul „trilionar din istorie” prin participațiile deținute în SpaceX și Tesla. Totuși, compania „încă face mult mai puțini bani” decât firme tehnologice cu evaluări similare, precum Broadcom și Amazon, ceea ce mută atenția de la mărimea evaluării la capacitatea de a transforma creșterea în rezultate financiare recurente. Ce arată ultimele cifre: creștere a vânzărilor, dar pierdere netă Datele citate indică o creștere a vânzărilor SpaceX cu 33% anul trecut, până la 18,67 miliarde de dolari (aprox. 86 miliarde lei). Starlink ar fi generat aproximativ 60% din total. În același timp, fuziunea cu xAI – companie despre care articolul spune că are dificultăți financiare – ar fi împins SpaceX la o pierdere netă de 4,94 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei) anul trecut, de la un profit de 791 milioane de dolari (aprox. 3,7 miliarde lei) în 2024. Așteptări mai prudente în piață Materialul menționează că analiștii de pe Wall Street sunt mai rezervați privind ritmul expansiunii. Conform unui raport publicat luna aceasta de Wall Street Journal (WSJ), Goldman estimează venituri de peste 470 miliarde de dolari în 2030, iar Morgan Stanley – 330 miliarde de dolari. Diferența dintre aceste estimări și ținta avansată de Musk sugerează că, pentru a ajunge la pragul de 1.000 miliarde de dolari, SpaceX ar avea nevoie fie de o accelerare semnificativă a veniturilor, fie de extinderea rapidă a liniilor de business care deja trag compania (în special Starlink), pe fondul unei presiuni crescute pentru profitabilitate. [...]

FAN Courier își mută o parte tot mai mare din livrări către rețeaua de lockere , după ce a ajuns la 3.000 de unități FANbox instalate la nivel național, potrivit Ziarul Financiar . Compania estimează că în 2026 un sfert din totalul livrărilor va fi realizat prin lockere, pe fondul schimbării preferințelor clienților către livrarea „out-of-home” (ridicare din afara domiciliului, din puncte fixe). De la începutul proiectului și până în prezent, FAN Courier spune că a investit peste 40 de milioane de euro (aprox. 209,5 milioane lei) în rețeaua de lockere FANbox. „Lockerul 3000 nu este o cifră de raportare, este o confirmare a unei schimbări de comportament pe care o vedem zilnic în date. Clienţii aleg din ce în ce mai des să-şi gestioneze coletele când şi unde le este convenabil, iar noi investim în consecinţă. Pentru 2026, obiectivul este să trecem de 4000 de lockere şi să procesăm minimum un sfert din totalul livrărilor prin reţea. Livrarea out-of-home rămâne una dintre priorităţile noastre de business în acest an şi în anii ce urmează”, spune Adrian Mihai , CEO FAN Courier. De ce contează: capacitate mai mare și mai puține blocaje în vârfurile de cerere Extinderea rețelei este prezentată ca un răspuns la creșterea cererii din partea clienților și retailerilor și ca o măsură operațională pentru a crește capacitatea de livrare și a reduce riscul de blocaje în perioadele aglomerate, în special în zone urbane și intens populate. Context de piață: creștere accelerată a sistemelor automate În paralel, piața locală a serviciilor de tip self-service pentru livrarea și colectarea trimiterilor poștale este în expansiune. Un studiu ANCOM publicat în decembrie 2025 arată că volumul trimiterilor procesate prin sisteme automate poștale a crescut cu 57% din 2023 în 2024, iar numărul total de sisteme automate poștale active în România a urcat cu 37%. Ce urmează în 2026 Ținta anunțată de companie pentru 2026 este dublă: depășirea pragului de 4.000 de lockere instalate; procesarea prin rețeaua de lockere a minimum unui sfert din totalul livrărilor. [...]