Știri
Știri din categoria Companii
Un Lamborghini de circa 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei), folosit de un fost șef ITM, ridică întrebări despre finanțarea și utilizarea bunurilor de lux în relație cu firme cu rezultate financiare modeste, potrivit Adevărul. Este vorba despre Costel Grojdea, fostul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă București, surprins recent la volanul unui Lamborghini Urus.
Autoturismul nu este deținut de Grojdea, ci de Nemo Wash SRL din Iași, o societate al cărei istoric și activitate „ridică mai multe semne de întrebare”, conform Ziarul de Iași.
Potrivit datelor oficiale citate, Nemo Wash SRL este controlată în prezent de Ovidiu Constantin Stan, are sediul în comuna Mogoșești și are ca obiect de activitate organizarea de expoziții, târguri și congrese. Compania administrează și o sală de evenimente, Diamond Ballroom.
Firma a fost înființată în 2013 și a avut inițial alți acționari. De-a lungul timpului, societatea a trecut prin mai multe schimbări de proprietari și modificări ale obiectului de activitate.
În 2015, structura acționariatului s-a modificat, iar ulterior compania a ajuns în controlul unui singur acționar. În 2017 au intrat noi asociați, iar în 2018 societatea a ajuns integral la actualul proprietar, Ovidiu Constantin Stan.
Conform ultimelor date financiare disponibile, pentru 2024, Nemo Wash SRL a raportat:
În acest context, publicația notează că achiziția în leasing a unui autoturism evaluat la aproximativ 300.000 de euro ridică întrebări privind capacitatea financiară a firmei.
În acest moment, nu există informații oficiale care să indice o legătură directă între Costel Grojdea și firma ce deține mașina. Totuși, rămâne neclar în ce condiții fostul șef ITM București a ajuns să folosească autoturismul, iar acesta nu a oferit până acum explicații publice.
Cazul ar putea atrage atenția autorităților, în condițiile în care implică un fost funcționar public și utilizarea unui bun de valoare foarte ridicată.
Recomandate
Sosirea în Seattle a superiahtului Launchpad și a navei de sprijin Wingman arată cum se extinde industria „support vessel” pentru iahturi, cu costuri de ordinul sutelor de milioane de dolari și beneficii fiscale prin înregistrări offshore , potrivit HotNews , care citează GeekWire. Launchpad, iahtul principal al lui Mark Zuckerberg , are 118 metri și o valoare estimată la 300 de milioane de dolari (aprox. 1,35 miliarde lei). Acesta a traversat ecluzele Ballard și a intrat în Lacul Union, în timp ce Wingman a fost acostată la Terminalul de croaziere Smith Cove, fiind vizibilă de pe Podul Magnolia. Wingman este o navă de sprijin de 80 de metri, evaluată la 100 de milioane de dolari (aprox. 450 milioane lei), supranumită „garaj plutitor pentru miliardari”. Rolul ei este să transporte și să gestioneze logistic „jucăriile” asociate unui superiaht — de la elicoptere la bărci de salvare și ambarcațiuni personale — folosind, pentru lansarea la apă, o macara de la bord. Ce spune cazul Wingman despre costuri și structură operațională Nava a fost cunoscută anterior ca U-81 și a fost construită în 2022 de compania olandeză Damen Yachtbuilding. Poate găzdui un echipaj de aproximativ 18 persoane și opt oaspeți, în patru cabine, ceea ce indică o operare separată de iahtul principal și un nivel ridicat de personal dedicat. Un paznic de la intrarea în terminal a confirmat pentru GeekWire că Wingman a sosit miercuri, iar Launchpad a acostat marți după-amiază. Înregistrare în Insulele Marshall și întrebări fără răspuns despre escală Ambele nave arborează pavilionul Insulelor Marshall, descris ca un registru comun pentru iahturile mari datorită unui cadru fiscal atractiv. Nu este clar de ce Launchpad și Wingman se află în Seattle în această săptămână, însă prezența lor coincide cu o perioadă de concedieri care au afectat aproape 1.400 de angajați regionali ai Meta. Un membru al echipajului de pe Launchpad a indicat că nava nu se află în oraș pentru Cupa Mondială FIFA și că intenționează „să vină și să plece”. [...]
Fitch a ridicat ratingul Transgaz la BBB, ceea ce poate reduce costul finanțării investițiilor și susține capacitatea companiei de a-și duce mai departe programul de extindere regională, potrivit Adevărul . Agenția a îmbunătățit calificativul de la BBB- la BBB, cu perspectivă stabilă, invocând consolidarea financiară și efectele programului investițional. Fitch leagă decizia de îmbunătățirea indicatorilor financiari, reducerea gradului de îndatorare și de impactul investițiilor din ultimii ani. Agenția estimează că rata medie a îndatorării nete raportată la fondurile din exploatare va rămâne la aproximativ 3,1 ori în perioada 2026–2028, sub pragul de sensibilitate pozitivă luat în calcul pentru ratingul anterior. În paralel, Fitch anticipează o creștere sustenabilă a EBITDA (profitul operațional înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) și o normalizare a fluxurilor de numerar după finalizarea marilor proiecte, ceea ce ar reduce riscurile operaționale și financiare. Investițiile care au cântărit în evaluarea Fitch Un element central este finalizarea proiectului Țărmul Mării Negre – Podișor , descris ca cea mai mare investiție realizată de Transgaz, în valoare de aproximativ 2,3 miliarde de lei și susținută inclusiv prin granturi. Conducta a fost recunoscută în baza activelor reglementate din octombrie 2025, ceea ce a dus la o creștere de aproape 40% a bazei de active remunerate a companiei, cu efect direct în majorarea EBITDA și a fondurilor din exploatare. Fitch notează și că, după acest proiect, planul de investiții nu mai este concentrat într-o singură lucrare de mare anvergură, ceea ce reduce riscul de execuție și crește predictibilitatea veniturilor viitoare. Programul de 6,7 miliarde de lei și rezultatele preliminare pe 2025 Pentru 2025, directorul general Ioan Sterian indică investiții planificate de 6,7 miliarde de lei, cu o structură care sugerează trecerea de la planificare la implementare: 63% pentru proiecte aflate deja în execuție; 24% pentru proiecte în fază de proiectare; 13% pentru investiții în diferite etape de licitație. Pe partea financiară, rezultatele preliminare pentru 2025 arată un profit net consolidat de 899,2 milioane de lei, față de 410,7 milioane de lei în anul precedent, iar cifra de afaceri consolidată a urcat la 3,12 miliarde de lei. Miza regională: Marea Neagră și Coridorul Vertical Strategic, Transgaz își leagă creșterea de conectarea producției offshore din Marea Neagră la sistemul național și european. Conducta Tuzla–Podișor este prezentată drept veriga pentru preluarea gazelor din perimetrul Neptun Deep și transportul lor către consumatorii din România și către piețele externe. Conducerea companiei estimează că infrastructura ar putea prelua, în perspectivă, și volume din alte exploatări din Marea Neagră, inclusiv din Bulgaria și Turcia. În plus, compania urmărește integrarea României în Coridorul Vertical (Grecia–Bulgaria–România–Republica Moldova–Ucraina), care ar facilita accesul la surse alternative, inclusiv gaze lichefiate (LNG) din Grecia sau din state precum Azerbaidjan, Qatar, Algeria, Egipt ori SUA. Planul de Dezvoltare 2024–2033, actualizat în 2025 și aprobat de ANRE, include proiecte estimate la aproape 742 milioane de euro, iar extinderea sistemului românesc ca parte a Coridorului Vertical ar presupune investiții suplimentare de aproximativ 800 milioane de euro, cu termen până în 2029. De ce contează pentru companie și investitori Transgaz ajunge, prin noul calificativ, „în fruntea companiilor energetice listate la Bursa de Valori București” care au evaluări din partea agențiilor internaționale de rating, conform articolului. În piață, compania a ajuns la o capitalizare de peste 16,6 miliarde de lei, iar în 2026 acțiunile Transgaz au crescut cu 33% față de finalul anului trecut, până la 89 lei/acțiune, evoluție pusă pe seama rezultatelor pe 2025 și a perspectivelor de creștere. În evaluarea Fitch, investițiile rămân „vectorul principal” pentru dezvoltarea sustenabilă a companiei, atât prin profitabilitate, cât și prin creșterea interconectării regionale și extinderea rețelei pentru racordarea unui număr mai mare de localități. [...]
Acționarii Hidroelectrica au decis suspendarea președintelui Consiliului de Supraveghere, Silviu Răzvan Avram, până la clarificarea situației sale juridice , o mișcare care vizează direct guvernanța companiei și riscul reputațional într-una dintre cele mai importante societăți de stat listate la bursă, potrivit G4Media . Decizia a fost luată vineri, cu majoritatea voturilor acționarilor prezenți, la propunerea Ministerului Energiei, și prevede suspendarea lui Avram din funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere. Conform informațiilor transmise de Mediafax și preluate de publicație, suspendarea rămâne în vigoare până la „clarificarea situației juridice” în care acesta este implicat, Avram fiind inculpat într-un dosar de complicitate la luarea de mită. Ce a declanșat votul din AGA G4Media arată că demersul vine după un anunț făcut pe 8 mai de Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Energiei, care a spus că va propune în AGA Hidroelectrica un act adițional la contractul de mandat al lui Avram, pentru suspendarea acestuia până la finalizarea dosarului în care are calitatea de inculpat. Dosarul DNA și stadiul din instanță Silviu Răzvan Avram este judecat pentru corupție în dosarul DNA al fostei șefe a CNCIR, Ioana Timofte. Potrivit sursei, Avram este acuzat că ar fi beneficiat de vacanțe de lux primite ca mită. Faptele ar fi avut loc în perioada în care Avram era consilier personal al Ioanei Timofte, director la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR) SA. În același dosar, Timofte este acuzată că ar fi primit mită 10 sejururi în Creta de la patronii unor companii de formare profesională, cu care ar fi încheiat ilegal contracte. Procurorii îl acuză pe Avram de complicitate, în condițiile în care ar fi participat, împreună cu familia, la trei astfel de sejururi. Procesul este în faza camerei preliminare la Curtea de Apel București , iar instanța urmează să se pronunțe pe 2 iunie 2026 dacă începe judecata pe fond. Contextul politic și financiar menționat în articol Publicația notează că Avram este fiul nașului de cununie al liderului PSD Sorin Grindeanu, a fost finanțator PSD și este judecat pentru complicitate la luare de mită. Tot potrivit G4Media, o declarație de avere din 2016 indică faptul că Sorin Grindeanu l-a împrumutat pe Silviu Răzvan Avram cu 20.000 de euro (aprox. 100.000 de lei). În 2020, Avram ar fi împrumutat PSD cu 445.000 de lei pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din acel an. HotNews.ro a relatat, conform articolului, că Avram a fost menținut în funcție deși, potrivit contractului de mandat, ar fi trebuit suspendat de la data trimiterii în judecată (21 octombrie 2025). Conducerea PSD a Ministerului Energiei a susținut însă că nu ar fi știut de calitatea de inculpat, deși presa semnalase că este trimis în judecată. Contactat de jurnaliști, Silviu Răzvan Avram a refuzat să comenteze, mai scrie G4Media. [...]
Nikon încearcă să câștige comenzi în litografia pentru cipuri printr-o strategie de preț sub ASML , mizând pe costuri mai mici obținute din producția internă și pe compatibilitatea cu echipamentele deja instalate la clienți, potrivit Tom's Hardware . Miza este segmentul ArF (argon fluoride), adică litografie DUV (ultraviolet profund) pentru procese „mature”, unde ASML nu are un monopol total ca în cazul EUV (ultraviolet extrem), folosit la cele mai avansate noduri de fabricație. Președintele și directorul general al Nikon, Yasuhiro Ohmura , a declarat pentru Nikkei Asia că firma discută cu mai mulți producători mari de cipuri din SUA și Asia despre noi comenzi ArF, iar discuțiile „se apropie de ordine de cumpărare”. De ce contează: presiune pe costurile de echipamente într-o piață cu ofertă tensionată Strategia Nikon vizează o zonă în care există spațiu pentru concurență pe preț: mașinile ArF immersion sunt folosite pe scară largă, inclusiv în pașii de „patterning” (definirea modelelor pe wafer) chiar și pentru cipuri de 3 nm, iar echipamentele ASML din această clasă au un preț mediu de circa 82,5 milioane dolari pe unitate (aprox. 380 milioane lei), conform aceleiași surse. În plus, cererea pentru astfel de echipamente crește pe fondul presiunilor din lanțul de aprovizionare, alimentate de boom-ul AI, ceea ce ridică sensibilitatea clienților la preț și la riscul de dependență de un singur furnizor. Ohmura susține că producătorii de cipuri ar prefera doi furnizori, pentru a ține sub control costurile echipamentelor. Cum vrea Nikon să concureze: costuri mai mici și compatibilitate cu „parcul” ASML Nikon spune că avantajul de cost vine din faptul că produce intern multe componente, ceea ce ar permite o competiție mai agresivă la preț. Compania a anunțat anterior că intenționează să lanseze o nouă platformă ArF immersion în anul fiscal 2028, cu o lentilă și o masă de wafer noi, proiectată să fie compatibilă cu echipamentele ASML deja instalate la clienți. Pe piața ArF, Nikon și ASML sunt singurele două companii care construiesc astfel de echipamente, notează publicația. Context financiar și riscuri: revenirea nu e garantată Rămâne de văzut dacă prețul, singur, poate aduce clienții înapoi. Nikon a livrat 11 sisteme ArF în anul fiscal încheiat în martie 2024 și niciunul în primele trei trimestre ale anului fiscal 2025, potrivit datelor companiei citate de TrendForce , în timp ce ASML deține peste 80% din piața de litografie. În paralel, Nikon a raportat o pierdere netă de 86 miliarde yeni (540 milioane dolari, aprox. 2,5 miliarde lei) pentru anul încheiat în martie, cea mai mare din istoria sa, pe fondul comenzilor slabe la echipamente și al dificultăților din divizia de imprimare 3D metal. Ohmura spune că vrea să restrângă focusul companiei la camere și la echipamente pentru fabricarea cipurilor. Pe partea ASML, compania a livrat în 2025 un total de 48 de sisteme EUV și 131 de sisteme immersion DUV și a încheiat anul cu un portofoliu de comenzi de 38,8 miliarde euro (aprox. 195 miliarde lei), ceea ce sugerează o cerere încă robustă și o poziție comercială solidă. [...]
SpaceX își consolidează dependența de bani publici înainte de IPO : compania a primit contracte în valoare totală de 6,45 miliarde de dolari (aprox. 29,7 miliarde lei) de la U.S. Space Force , potrivit TechCrunch , într-un moment în care se pregătește pentru o listare așteptată luna viitoare. Cel mai mare contract, anunțat vineri de Space Force, este de 4,16 miliarde de dolari (aprox. 19,1 miliarde lei) și vizează construirea de sateliți care vor face parte dintr-un sistem de apărare antirachetă și antiaeriană pe care președintele Donald Trump îl numește „ Golden Dome ”. Separat, la începutul săptămânii, Space Force a acordat SpaceX un alt contract, de 2,29 miliarde de dolari (aprox. 10,5 miliarde lei), pentru dezvoltarea unei rețele de comunicații în orbită joasă a Pământului (LEO – altitudini de ordinul sutelor până la circa 2.000 km). De ce contează pentru IPO: veniturile SpaceX sunt legate de contractele guvernamentale Pachetul de contracte întărește un element din documentația de IPO făcută publică săptămâna trecută: SpaceX este „puternic dependentă” de contractele cu statul. Potrivit informațiilor din prospect, o cincime din veniturile companiei din 2025 a provenit de la agenții guvernamentale. În același document, SpaceX le-a transmis investitorilor că activitatea cu entități guvernamentale poate fi afectată de schimbări de politici, priorități, reglementări, mandate și niveluri de finanțare. Context politic și poziționare în piață TechCrunch notează că Elon Musk ar fi investit aproximativ 300 milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei) pentru a sprijini alegerea lui Trump și că a rămas apropiat de președinte. În același timp, publicația subliniază că SpaceX a dominat piața lansărilor în ultimul deceniu, ceea ce explică de ce guvernul federal continuă să apeleze la companie pentru astfel de programe. [...]
Nokia Networks România a urcat veniturile la un maxim al ultimilor 16 ani , dar a intrat în 2025 cu presiune pe profitabilitate și cu datorii mai mari, potrivit Ziarul Financiar , pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor . Subsidiara din Timișoara a raportat o cifră de afaceri de 581,4 mil. lei (115,3 mil. euro) în 2025, în creștere cu 7,3% față de 2024. Profitul net a scăzut cu 12,9%, de la 14,3 mil. lei la 12,5 mil. lei (2,5 mil. euro), iar marja netă s-a comprimat de la 2,6% la 2,1%. În paralel, datoriile totale au urcat cu 12,3%, de la 135,2 mil. lei la 151,8 mil. lei (30,1 mil. euro). Ce spun indicatorii: creștere de volum, marjă mai mică Evoluția din 2025 arată o creștere a activității, însă cu o eficiență financiară mai slabă decât în anul anterior, în condițiile în care: veniturile au crescut la 581,4 mil. lei, după stagnarea din 2024 (542,1 mil. lei); profitul net a coborât la 12,5 mil. lei; marja netă s-a redus la 2,1%; datoriile totale au ajuns la 151,8 mil. lei. Context: cel mai bun an din 2008 încoace Nivelul veniturilor din 2025 este cel mai ridicat din 2008, când compania raportase 707,1 mil. lei. După o perioadă de contracție și fluctuații, veniturile au reintrat pe trend ascendent în ultimii ani, trecând de 500 mil. lei în 2019 și atingând un maxim recent de 554,9 mil. lei în 2022, urmat de doi ani de stagnare. Revenirea la peste 581 mil. lei în 2025 marchează, astfel, cel mai bun rezultat din ultimii 16 ani. Operațional: mai puțini angajați, centru de R&D cu circa 2.000 de oameni Numărul mediu de angajați a scăzut de la 1.952 la 1.887 (cu 65 mai puțin), continuând trendul descendent după vârful de 2.132 de salariați atins în 2023. Nokia Networks România este prezentată ca cel mai mare centru de cercetare-dezvoltare în telecomunicații din România. Centrul din Timișoara are aproximativ 2.000 de oameni, dintre care circa 1.000 lucrează în cercetare-dezvoltare pentru tehnologii wireless, 5G și 6G, iar restul sunt implicați în servicii de operare pentru clienți și operatori locali. Compania deține și un centru de date de aproximativ 4.000 mp, folosit pentru testarea produselor. Compania este administrată de Cosmin Marius Chiriac, Sabin Ilie Totorean și Ioana-Alina Mirea, conform datelor de la Registrul Comerțului. [...]
