Privatizarea companiilor de stat non-strategice ar trebui reluată ca măsură de eficientizare și de reducere a influenței politice, în condițiile în care modelul actual, bazat pe numiri temporare și costuri ridicate cu personalul, „nu mai este sustenabil”, a declarat președinta CONAF, Cristina Chiriac, potrivit Agerpres.

Chiriac susține că restructurarea companiilor de stat este „departe de a fi încheiată” și că soluția pentru entitățile non-strategice este privatizarea sau vânzarea pachetelor de acțiuni deținute de stat „printr-un vehicul transparent”, indicând Bursa de Valori București ca exemplu de canal care ar putea crește lichiditatea pieței și, în același timp, ar putea forța eficientizarea companiilor.

Guvernanța corporativă, ocolită prin mandate temporare

Un punct central al criticii vizează modul de numire a conducerii în unele companii de stat. Potrivit președintei CONAF, în multe cazuri, inclusiv în transporturi și în sectorul feroviar, membrii consiliilor de administrație sunt numiți temporar, cu mandate reînnoite, pentru a evita regulile de guvernanță corporativă (setul de reguli și practici care ar trebui să asigure conducere profesionistă și control).

În acest context, ea a indicat ca exemplu companiile aflate în coordonarea Ministerului Transporturilor, unde, spune Chiriac, „marea majoritate” a numirilor ar fi pe durată determinată, tocmai pentru a nu trece „prin filtrul guvernanței corporative”.

Costurile cu personalul și blocajul politic al restructurărilor

Chiriac a mai afirmat că problema majoră nu este dacă restructurarea este necesară, ci dacă există voință politică pentru măsurile care ar decurge din ea, inclusiv disponibilizări, în condițiile în care „peste 50%” din costurile acestor companii sunt costuri cu personalul.

În opinia sa, optimizarea ar muta presiunea dinspre ministere și companii către șomaj, ceea ce ar face deciziile dificil de asumat politic.

Două categorii: strategic vs. datorii mari

Președinta CONAF propune împărțirea firmelor de stat în două categorii:

• companii strategice, care ar trebui păstrate în administrarea statului, în cadrul legal existent (Chiriac invocă Ordonanța 64 și posibilitatea numirii unui administrator special);
• companii cu datorii mari, unde ar trebui să intervină restructurarea sau privatizarea, inclusiv prin numirea unui administrator judiciar.

Ea a mai susținut că un transfer mai rapid al proprietății de la stat către privat ar fi putut accelera dezvoltarea economică a României, invocând exemple precum Polonia sau Germania.

Ce ar urma, în viziunea CONAF

În declarațiile citate, Chiriac cere finalizarea procesului de privatizare și renunțarea la companiile folosite ca „surse de funcții politice”, alături de aplicarea mai strictă a răspunderii administratorilor, mai ales în situațiile în care companiile acumulează arierate mari. În același timp, nu sunt indicate în material companii concrete vizate sau un calendar al unor măsuri, ci o poziție de principiu formulată în cadrul unei dezbateri despre piața muncii organizate de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC).