Știri
Știri din categoria Companii
Banca Transilvania finanțează cu 67 mil. euro (aprox. 335 mil. lei) investițiile Antibiotice Iași în producție și R&D, într-o mișcare care poate întări capacitatea locală de fabricare a medicamentelor critice și reduce dependența de importuri, potrivit Banca Transilvania.
Finanțarea este destinată continuării a două proiecte pe care compania le descrie ca esențiale pentru industria farmaceutică: extinderea capacităților pentru produse sterile, soluții și topice, respectiv dezvoltarea centrului de cercetare-dezvoltare INOVA a+ și a unei noi unități de producție pentru medicamente critice.
Primul proiect, „Capacitate de producție, ambalare și depozitare produse sterile, soluții și topice”, vizează consolidarea poziției Antibiotice Iași pe segmentul produselor topice și al soluțiilor sterile, inclusiv prin diversificarea portofoliului de medicamente esențiale pentru spitale. În comunicat, proiectul este prezentat și ca o investiție care contribuie la „reziliența sistemului de sănătate” prin creșterea disponibilității unor terapii considerate esențiale.
Al doilea proiect – centrul de cercetare-dezvoltare INOVA a+ și noua unitate de producție a medicamentelor critice – este descris ca având impact asupra „securității sanitare” a României și a Europei, prin creșterea capacității de producție locală și reducerea dependenței de lanțuri externe de aprovizionare. În același context, investiția este legată de obiectivele UE privind autonomia strategică în sănătate și de extinderea portofoliului și competitivității pe piețele internaționale.
Pentru proiectul de producție/ambalare/depozitare, comunicatul menționează că a fost demarat cu finanțare de la Banca Europeană de Investiții în România, prin programul InvestEU, și că beneficiază inclusiv de fonduri nerambursabile acordate prin Ministerul Finanțelor.
Pentru proiectul INOVA a+ și unitatea de medicamente critice, este menționată o componentă de fonduri nerambursabile prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin programul STEP (Strategic Technologies for Europe Platform).
Banca Transilvania prezintă finanțarea ca parte a strategiei de susținere a „companiilor-campion” din România, iar Antibiotice indică accelerarea investițiilor și susținerea obiectivelor de creștere pe termen lung, atât pe piața locală, cât și internațional.
„Această finanțare reconfirmă angajamentul Băncii Transilvania de a susține companiile-campion din România, care generează valoare, inovație și impact în viața oamenilor.” — Cosmin Călin, Director Executiv Senior Companii Mari, Finanțări Structurate și Factoring, Banca Transilvania
„Această finanțare consolidează capacitatea Antibiotice Iași de a accelera investițiile strategice și de a susține obiectivele de creștere pe termen lung, atât pe piața din România, cât și la nivel internațional.” — Ioan Nani, Director General, Antibiotice
În plan bursier, comunicatul notează că atât Banca Transilvania, cât și Antibiotice sunt incluse în indicele BET al Bursei de Valori București, iar colaborarea este încadrată ca un exemplu de finanțare cu „efect multiplicator” în economie și în sistemul de sănătate.
Recomandate
Industria de panificație atrage investiții de sute de milioane de euro, dar marjele sunt tot mai presate de costuri și taxe , într-o piață mare, dominată de consumul intern și puternic fragmentată, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În timp ce tranzacțiile și proiectele greenfield (investiții de la zero) se înmulțesc, companiile vorbesc despre turbulențe care se văd direct în presiunea pe profitabilitate. De ce e o piață „atractivă” pentru investiții Atractivitatea vine din consumul ridicat și din faptul că producția acoperă în principal cererea internă, fără o componentă relevantă de export, arată publicația. În acest context, au apărut atât tranzacții, cât și investiții noi, inclusiv: preluarea Vel Pitar de către Bimbo; investițiile Lantmännen Unibake (grup suedez) după preluarea activelor fostei fabrici Titan; investiția Lidas, companie antreprenorială din Tulcea. Liderii pieței și ritmul de creștere Vel Pitar, liderul pieței, este prezentat ca o companie cu o cifră de afaceri de 1 mld. lei în 2025. CEO-ul Vel Pitar, Ionuț Ilie, a descris dimensiunea pieței și specificul consumului: „România este al doilea consumator de pâine pe cap de locuitor din lume, după Turcia. Piaţa de pâine în România este o piaţă de 2,5-2,7 miliarde de euro la preţ de retail, este una dintre cele mai mari pieţe din România”. Al doilea jucător este Tinervis Group (lanțul de simigerii Luca), care a închis 2025 cu afaceri de 815 mil. lei, în creștere cu peste 30% față de anul precedent, conform datelor de la Ministerul de Finanțe citate de ZF. Publicația notează că Tinervis a avut cea mai mare creștere dintre primii 15 jucători analizați și că și-a dublat businessul în ultimii patru ani. Lanțul Luca are peste 140 de unități, dintre care circa 40 în București. Costuri, taxe și presiune pe marje: miza operațională Dincolo de consum, companiile indică un început de an „dificil”, cu efecte în lanț asupra costurilor logistice și a marjelor, pe fondul evenimentelor din regiune și al majorării taxelor pe plan local. „Anul a început dificil (...) sunt foarte vizibile pe presiunile pe marjă. Consumatorul devine prudent (...) aduc costuri suplimentare majore în tot lanţul logistic de materii prime (...) toate celelalte vin în cascadă şi pun presiune pe noi”, a spus Ionuț Ilie. Investiții mari, dar și stres financiar: cazul Lantmännen Unibake și Lidas Lantmännen Unibake Romania este menționată cu a doua cea mai mare creștere și are în dezvoltare o fabrică de 100 mil. euro (aprox. 500 mil. lei) în Pantelimon (jud. Ilfov). Viorel Ognean, director general pentru România și Europa de Sud-Est, a indicat capacitatea proiectată: „Este o brutărie industrială şi, la capacitate maximă, va genera undeva la 60.000-70.000 de tone pe an”. În paralel, ZF notează că Lidas, după o investiție de 100 mil. euro (aprox. 500 mil. lei), a intrat în concordat preventiv , deși a raportat o creștere a afacerilor cu 20%, până la 223 mil. lei în 2025. CEO-ul Liviu Șotre a pus situația pe seama unei cereri de insolvență: „Intrarea în concordat preventiv a fost generată de acţiunea ostilă a unei bănci de stat, care a cerut insolvenţa societăţii noastre. (…) Mai mult, deşi sub o presiune fantastică (...) compania noastră a reuşit să crească şi anul trecut cu aproximativ 20%”. O industrie mare, dar fragmentată Panificația rămâne un sector cu puține companii mari și foarte multe afaceri mici, de la brutării de cartier la unități care deservesc comunități locale. Pe codul CAEN „Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie”, în 2024 activau peste 7.800 de firme, cu o cifră de afaceri cumulată de 13 mld. lei (2,6 mld. euro) și 63.000 de salariați, conform datelor de la Registrul Comerțului citate de ZF. [...]
Un judecător federal a menținut verdictul juriului care îl găsește pe Elon Musk răspunzător față de investitorii Twitter , respingând încercarea miliardarului de a anula decizia și deschizând calea pentru plata unor despăgubiri care, potrivit estimărilor avansate în proces, ar putea ajunge la circa 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei), relatează HotNews . Judecătorul districtual Charles Breyer , din San Francisco, a respins și cererea lui Musk de anulare a certificării grupului de investitori (o etapă procedurală importantă în astfel de litigii colective) și a admis solicitarea investitorilor privind dobânzile prejudiciare, ceea ce poate majora suma finală datorată. Decizia vine după verdictul din 20 martie, când un juriu a stabilit că Musk a încercat să scadă prețul acțiunilor Twitter pentru a putea renegocia sau chiar să se retragă din tranzacția de preluare a companiei, evaluată la 44 de miliarde de dolari (aprox. 202 miliarde lei), în 2022. Ce a contat în instanță: două tweet-uri, răspundere doar pentru unul Jurații au concluzionat că Musk poate fi tras la răspundere pentru declarațiile postate pe Twitter pe 13 și 17 mai 2022, în care punea la îndoială amploarea conturilor false și de spam („boți”) de pe platformă. Judecătorul Breyer a reținut însă o diferență între cele două mesaje: a constatat „dovezi substanțiale de falsitate” în tweet-ul din 13 mai, despre care a spus că a determinat o scădere semnificativă a prețului acțiunilor, dar a decis că Musk nu este răspunzător pentru tweet-ul din 17 mai, invocând lipsa unei reacții a pieței. Ce urmează: miza financiară rămâne ridicată În martie, după verdict, un avocat al reclamanților a estimat că despăgubirile ar putea totaliza aproximativ 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei). Hotărârea de acum menține această perspectivă și adaugă componenta dobânzilor prejudiciare, care poate crește costul final pentru Musk. Avocații lui Musk nu au transmis imediat un punct de vedere, potrivit informațiilor din articol. [...]
Unimicron vrea să atragă până la 1,4 mld. dolari (aprox. 6,4 mld. lei) profitând de „fereastra” de finanțare deschisă de AI , printr-o vânzare de global depositary shares (GDS), într-un moment în care investitorii plătesc evaluări mai mari pe tot lanțul de aprovizionare al semiconductorilor, potrivit The Next Web . Compania taiwaneză vinde 50 de milioane de acțiuni la un preț între 26,96 și 27,76 dolari (aprox. 123–127 lei) pe acțiune, cu un discount de circa 3%–6% față de ultima cotație din Taipei, conform Bloomberg, citat de publicație. Miza economică a tranzacției este că Unimicron încearcă să monetizeze rapid apetitul pentru expunere la AI, într-o piață descrisă ca „iertătoare”, în care investițiile în infrastructura de cipuri pentru AI au împins în sus evaluările furnizorilor. De ce contează: „gâtul de sticlă” se mută în substraturi și ambalare avansată Deși este puțin cunoscută consumatorilor, Unimicron ocupă o poziție tot mai importantă în lanțul de producție: fabrică plăci de circuit imprimat și substraturi IC (stratul care conectează cipurile la plăci). Pe măsură ce procesoarele devin mai mari și mai complexe, aceste componente „de infrastructură” ajung să fie un blocaj real. Publicația leagă direct această dinamică de trecerea industriei către „advanced packaging” (ambalare avansată) – tehnici prin care mai multe „dies” (matrițe de siliciu) și straturi de memorie sunt integrate într-un singur modul. Fiecare astfel de modul are nevoie de un substrat de înaltă calitate, iar cererea pentru acest strat s-a înăsprit odată cu cererea pentru cipurile în sine. La ce vor folosi banii: capital de lucru, nu investiții spectaculoase Unimicron spune că intenționează să folosească fondurile pentru a procura materii prime în valute străine – o utilizare „deliberat neglamuroasă”, în formularea sursei. Cu alte cuvinte, este o finanțare de capital de lucru, ambalată de piață în „culorile” AI, într-un moment în care investitorii sunt dispuși să finanțeze inclusiv nevoi operaționale de bază dacă emitentul are o legătură, fie și indirectă, cu boom-ul AI. Alegerea instrumentului – GDS – permite unei companii listate în Taiwan să ajungă la investitori internaționali fără o listare externă completă, păstrând listarea principală acasă. Pentru un producător care cumpără materii prime în valute străine, atragerea de finanțare în acea monedă poate reduce și nepotrivirea dintre încasări și cheltuieli, notează publicația. Semnalul pieței și riscul implicit: finanțare „pe scenariul bun” Discountul relativ mic este prezentat ca un indiciu că emitentul se așteaptă la o cerere suficientă fără concesii mari de preț; într-o piață mai rece, diferența față de cotația din Taipei ar fi, de regulă, mai mare. Totuși, sursa introduce și o notă de prudență: cererea de substraturi depinde de ritmul producției de cipuri high-end, care la rândul lui este influențat de capacitatea de ambalare (inclusiv la TSMC ), de planurile de cheltuieli ale marilor operatori de centre de date și de un ciclu de cerere care „nu va rămâne fierbinte pentru totdeauna”. În acest context, o finanțare făcută la vârful entuziasmului este eficientă pentru companie, dar, prin definiție, este „prețuită” pentru varianta optimistă a pieței. [...]
Blocul Național Sindical acuză Oracle că a blocat negocierile colective și a concediat lideri sindicali , într-un caz care poate atrage verificări ale autorităților de muncă și riscuri de litigii pentru angajator, potrivit Mediafax . Într-un comunicat transmis luni, BNS susține că Oracle Global Services Romania S.R.L. (entitatea locală a grupului Oracle) ar fi refuzat, în practică, să deschidă negocierile pentru contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, deși sindicatul nou înființat ar fi cerut acest lucru în mod repetat începând din iulie 2025. Ce reclamă sindicatul: negocieri amânate și concedieri Potrivit BNS, pe parcursul a aproape un an au fost trimise șase notificări formale pentru inițierea negocierii, fără ca angajatorul să convoace părțile, să propună o dată pentru prima ședință sau să furnizeze informațiile necesare negocierii colective. Sindicatul mai reclamă că, în toamna anului 2025, compania ar fi făcut concedieri colective de peste 400 de angajați, „în lipsa unor garanții negociate”. În locul unui cadru colectiv, BNS susține că ar fi fost folosite acorduri individuale condiționate de semnătură, practică pe care o consideră incompatibilă cu principiile dialogului social. Escaladarea către autorități și Comisia Europeană BNS afirmă că a sesizat Inspectoratul Teritorial de Muncă București , iar ulterior Inspecția Muncii. De asemenea, cazul a fost adus în atenția vicepreședintei Comisiei Europene, Roxana Mânzatu. În plus, organizația sindicală susține că președintele și vicepreședintele Sindicatului Angajaților Oracle din România ar fi fost concediați la șase zile după înregistrarea sindicatului, existând litigii pe rolul instanțelor în legătură cu aceste concedieri. Miza pentru companie: risc de control, litigii și presiune pe conformare Din perspectiva companiilor, disputa ridică o problemă de conformare cu obligațiile legale privind dialogul social (negocierea colectivă, informarea și consultarea angajaților, libertatea sindicală). BNS cere Inspecției Muncii și Ministerului Muncii să verifice situația și să ia măsurile necesare și solicită companiei să își respecte obligațiile prevăzute de legislația română și europeană. BNS compară situația din România cu alte state din UE (inclusiv Spania, Franța, Italia, Germania, Austria, Olanda și Belgia), unde, potrivit sindicatului, angajații Oracle ar beneficia de contracte colective negociate, unele fiind publice. [...]
Extinderea flotei Animawings la opt aeronave deschide spațiu pentru creșterea capacității și lansarea de rute noi în Europa, potrivit Economica . Compania a recepționat al șaselea avion nou de tip Airbus A220-300 și ajunge astfel la o flotă totală de opt avioane. Noua aeronavă, Airbus A220-300 cu înmatricularea YR-DUN, are o configurație de 148 de locuri. Compania spune că, de săptămâna viitoare, va inaugura rute noi către Rotterdam, Viena, Frankfurt și Copenhaga. Ținta: 18 aeronave până la finalul lui 2027 Planul de extindere indicat de operator prevede: încă patru aeronave care „ar urma” să fie primite anul viitor; atingerea unui total de 18 aeronave până la sfârșitul lui 2027. În flota actuală se află și două Airbus A320, cu vechimi de 11 ani, respectiv 17 ani. Context: schimbări în acționariat Animawings este o companie aeriană românească, lansată în 2020, parte a Memento Group , alături de touroperatorul Christian Tour. În primăvara acestui an, compania a anunțat vânzarea a 50% din acțiuni către BT Asset Management SAI (parte din Grupul Financiar Banca Transilvania), Winners Holding Investments și Evergent Investments, conform unui material anterior al Economica . [...]
Xiaomi își strânge coordonarea dintre camera phone-urilor și ingineria hardware , după ce Ge Weiyan , fost director general al regiunii Shenzhen, a preluat conducerea departamentului de camere al diviziei de telefoane, potrivit CNMO . Numirea a fost comunicată intern și este descrisă ca o rotație normală de posturi. Ge Weiyan a fost numit director general al departamentului de camere și va raporta către vicepreședintele diviziei de telefoane și directorul general al departamentului de inginerie hardware, Xu Chunli. În această structură, departamentul de camere ar urma să lucreze mai strâns cu ingineria hardware, ceea ce poate influența direct direcția tehnică a dezvoltării camerelor pe viitoarele modele. CNMO notează că Xu Chunli este un nume-cheie în ecosistemul hardware al Xiaomi, fiind asociat cu proiecte precum designul mecanic al Xiaomi MIX Fold 2 și îmbunătățirea capabilităților foto pe Xiaomi 12S Ultra. Raportarea directă a noului șef al camerei către această zonă sugerează o integrare mai puternică între dezvoltarea camerei și restul arhitecturii hardware. Cine este Ge Weiyan și de ce contează mutarea Ge Weiyan are un doctorat în inginerie electronică și a lucrat anterior în SUA la Qualcomm și Apple, acumulând experiență în comunicații și testare. S-a alăturat Xiaomi în 2014, unde a trecut prin roluri de testare și inginerie, contribuind la construirea echipelor de testare pentru comunicații și pentru piețele internaționale. Ulterior, a condus departamentul de testare al telefoanelor (din 2021), cu responsabilitate pe testarea software, iar în jurul anului 2023 a trecut în management regional, ca director general al sediului regional Xiaomi din Shenzhen și, în paralel, director al Institutului de Cercetare pentru Telefoane din Shenzhen. Un angajat Xiaomi citat de CNMO spune că revenirea dintr-un rol regional la conducerea camerei înseamnă „întoarcerea pe linia întâi a cercetării și dezvoltării de produs”, o tranziție rapidă și rară intern. Context: a patra conducere de la înființarea departamentului Departamentul de camere al Xiaomi a devenit o structură separată în 2018, iar Ge Weiyan este al patrulea lider al acestei unități, conform informațiilor din material: Zhu Dan (2018–2021) : fost Motorola, considerat un veteran hardware în Xiaomi; ulterior a ajuns să coordoneze cercetarea și dezvoltarea telefoanelor la nivel mai larg. Yi Yan (2021–2023) : expert în sisteme de imagine; a condus dezvoltarea bazei de algoritmi și pregătirile inițiale pentru colaborarea cu Leica; ulterior a trecut la un rol de expertiză software în grup. Wang Xuanyan (2023–sfârșit de 2024) : „angajatul 26” al Xiaomi, cu master la Tsinghua; a condus o echipă de circa 2.000 de oameni și a fost și adjunct la institutul optic Xiaomi–Leica; din noiembrie 2024 a intrat în concediu, iar activitatea curentă a fost gestionată de doi directori adjuncți. CNMO mai precizează că Xiaomi nu a comunicat public, până acum, numele noului director general al departamentului de camere, deși schimbarea ar fi fost deja transmisă intern. [...]
