Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Vicepremierul Tanczos Barna spune că România se va încadra greu în deficitul de 6,2%, potrivit News.ro, invocând contextul internațional marcat de tensiuni și riscuri de criză cu efecte nu doar economice, ci și militare. El a spus că ținta de deficit bugetar este de 6,2% și că aceasta este ținta recomandată de Comisia Europeană, însă a apreciat că „foarte greu” România va putea rămâne în acest prag în condițiile actuale.
Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR Info, unde vicepremierul a argumentat că, într-o perioadă de criză și războaie, autoritățile nu pot fi „foarte rigide” când analizează deficitul și anumite costuri bugetare, în special cele care țin de sprijinirea persoanelor vulnerabile.
Tanczos Barna a abordat și tema inflației, afirmând că o eventuală continuare a scumpirilor la resursele energetice pe piețele internaționale ar avea „cu siguranță” impact asupra inflației. El și-a exprimat speranța că presiunile actuale asupra prețurilor la energie vor fi temporare și că situația se va stabiliza în „câteva zile, o săptămână, două”, avertizând că o nouă criză energetică ar afecta nu doar România, ci și Uniunea Europeană și alte regiuni.
Recomandate
România a revenit pe piețele externe cu o emisiune de obligațiuni , mișcare prezentată ca un test de încredere după adoptarea unor reforme guvernamentale menite să reducă deficitul bugetar. Operațiunea a fost lansată miercuri, 25 februarie 2026, fiind prima ieșire la împrumut pe piețele internaționale din acest an, pe fondul unei percepții considerate „îmbunătățite” în rândul investitorilor. Conform informațiilor transmise de Bloomberg, România a venit către investitori cu mai multe tranșe: obligațiuni denominate în euro, cu scadențe în 2033 și 2044, și obligațiuni în dolari, cu scadență în 2036. O sursă din domeniu, citată anonim, a indicat și nivelurile de preț orientative: pentru obligațiunile în euro pe șapte ani, circa 250 de puncte de bază peste rata de referință mid-swap, iar pentru cele în euro pe zece ani, aproximativ 325 de puncte de bază peste mid-swap. Tranșa în dolari (scadență 2036) ar fi fost cotată la circa 210 puncte de bază peste obligațiunile americane cu maturitate similară. Ce înseamnă aceste „puncte de bază” pentru costul de finanțare În limbajul piețelor, „punctele de bază” arată cât de mult plătește în plus un emitent față de o rată de referință. Cu cât marja e mai mare, cu atât finanțarea e, în general, mai scumpă, pentru că investitorii cer o primă de risc mai ridicată. În cazul de față, România încearcă să profite de un moment în care interesul pieței ar fi mai bun decât la începutul anului, după adoptarea unor acte normative de reformă. Ce a invocat Guvernul ca semnal pentru investitori Articolul menționează că Guvernul a adoptat marți seara ordonanțe de urgență privind reforma administrației publice și relansarea economică, prezentate drept pași necesari pentru reducerea deficitului bugetar. În această logică, ieșirea la împrumut pe piețele externe vine imediat după aceste decizii, cu mesajul că România încearcă să își întărească disciplina fiscală și să stabilizeze finanțele publice. Planul de finanțare pe 2026: sume și surse Un proiect de Hotărâre de Guvern publicat la finalul lunii ianuarie 2026, care schițează dimensiunea finanțării necesare în 2026: necesar total anual: aproximativ 265–275 miliarde lei; ținta de deficit: între 6% și 6,4% din PIB; finanțare de pe piața internă: aproximativ 160–170 miliarde lei; finanțare de pe piața externă: aproximativ 21 miliarde euro. Pentru partea externă, Ministerul Finanțelor ar estima că 10 miliarde euro ar urma să vină din emisiuni de euroobligațiuni, iar restul din împrumuturi prin programe și mecanisme precum PNRR și SAFE, împrumuturi de la instituții financiare internaționale și plasamente private. Calendarul scadențelor: ce ajunge la maturitate în 2026 Un motiv pentru care România revine pe piețe ține și de refinanțarea datoriei care ajunge la scadență. În 2026, ar urma să ajungă la maturitate euroobligațiuni de aproximativ 3,25 miliarde euro, împărțite astfel: 750 milioane euro – 26 februarie 2026 1,56 miliarde euro – 27 septembrie 2026 940 milioane euro – 8 decembrie 2026 Acest calendar contează pentru investitori și pentru strategia de trezorerie a statului: o parte din împrumuturile noi pot fi folosite pentru a rostogoli datoria veche, pe lângă acoperirea deficitului curent. Sinteză rapidă România a ieșit la împrumut extern pentru prima dată în 2026, cu tranșe în euro (2033, 2044) și dolari (2036). Cotațiile menționate de surse indică marje de câteva sute de puncte de bază peste ratele de referință. Strategia anuală de finanțare vizează un necesar total de 265–275 miliarde lei și un deficit de 6%–6,4% din PIB. În 2026 ajung la scadență euroobligațiuni de circa 3,25 miliarde euro, ceea ce pune presiune pe refinanțare. [...]
Guvernul vizează un deficit bugetar de 6,2% în 2026 , în condițiile menținerii unui nivel ridicat al investițiilor, potrivit Biziday , care relatează despre întâlnirea premierului Ilie Bolojan cu reprezentanții agenției de rating Moody’s , în cadrul evaluării periodice a evoluțiilor macroeconomice și fiscale ale României. La întrevedere au participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , precum și directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu. Conform comunicatului Guvernului citat de sursă, premierul a prezentat măsurile privind controlul cheltuielilor publice, menținerea traiectoriei de reducere a deficitului și îmbunătățirea colectării veniturilor. „Proiectul de buget pentru 2026 are ca obiectiv o țintă de 6,2% a deficitului bugetar la finalul anului, în condițiile menținerii nivelului ridicat al investițiilor, având în vedere faptul că până la 31 august 2026 România va închide proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.” Pe zona de perspective economice, Bolojan a indicat că Executivul își propune să se concentreze pe consolidare fiscală și creștere economică, cu accent pe absorbția fondurilor europene și susținerea investițiilor. În plus, Guvernul ar urma să prioritizeze domeniul energiei, cu obiectivul declarat de a reduce prețurile și de a îmbunătăți competitivitatea companiilor. Premierul a mai transmis ca obiective atragerea investițiilor străine, în special în sectoarele unde România are deficit comercial, precum și măsuri pe piața muncii pentru creșterea gradului de ocupare și adaptarea învățământului superior la nevoile economiei. La rândul său, ministrul Finanțelor a invocat progresele în digitalizarea administrației fiscale, pe care le leagă de o colectare mai bună, și a menționat că Guvernul va promova măsuri de stimulare economică. [...]
Inflația ar putea coborî la 4% până la finalul lui 2026 , iar primele efecte ale măsurilor fiscale și administrative ar urma să apară de la jumătatea anului, a declarat premierul Ilie Bolojan într-un interviu la TVR 1 . Șeful Guvernului a explicat că pachetul pentru administrație și cel de relansare economică vor fi adoptate la începutul săptămânii viitoare, după obținerea avizului CES, iar bugetul ar putea fi trimis Parlamentului spre finalul săptămânii viitoare. Premierul a detaliat principalele direcții ale reformei: reducerea anvelopei salariale în sectorul public, prin audit și ajustarea grilelor în funcție de populație; economii lunare de peste 500 de milioane de lei după tăierea unor sporuri, fondul scăzând de la 14,2 miliarde la 13,7 miliarde lei; excepții pentru Cultură, Interne și Apărare, unde reducerile se vor face diferențiat, inclusiv prin creșterea vârstei de pensionare; condiționarea transferurilor către administrațiile locale de gradul de colectare a taxelor. Ilie Bolojan a susținut că România nu poate corecta deficitele și împrumuturile acumulate fără reducerea cheltuielilor și creșterea investițiilor. Ținta asumată este un deficit de aproximativ 3% din PIB în 2030. În ceea ce privește reforma pensiilor magistraților, aflată din nou pe agenda Curții Constituționale, premierul a avertizat că o nouă amânare ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro din cererea de plată către Comisia Europeană. În plan politic, șeful Executivului a transmis că nu va susține măsuri fără acoperire bugetară și a insistat că stabilitatea și predictibilitatea sunt esențiale pentru a evita creșterea dobânzilor și pentru a menține finanțarea investițiilor. Guvernul mizează pe o scădere treptată a inflației în lunile următoare și pe consolidarea bugetară prin reforme structurale, într-un context economic și social tensionat la începutul anului 2026. [...]
Fitch vede o incertitudine majoră pentru deficit în 2027 , odată cu rotativa guvernamentală, potrivit Economedia . Agenția a menținut vineri ratingul suveran al României la „ BBB minus ”, cu perspectivă negativă, și a atras atenția că schimbarea planificată a premierului în aprilie 2027 poate complica traiectoria consolidării fiscale (reducerea deficitului prin măsuri de venituri și cheltuieli). În comunicatul prin care anunță menținerea ratingului, Fitch estimează că implementarea pe tot parcursul anului a măsurilor pentru 2025 și înghețarea cheltuielilor pentru 2026 ar putea reduce deficitul ESA (deficitul calculat după metodologia europeană) cu aproape 2 puncte procentuale din PIB în 2026. Mesajul cheie al agenției este însă că, dincolo de 2026, predictibilitatea politicilor fiscale scade. Fitch subliniază că „există incertitudine cu privire la amploarea consolidării fiscale suplimentare în 2027 și după această dată” , iar printre motive indică explicit schimbarea planificată a premierului în aprilie 2027 și apropierea ciclului electoral din 2028. În evaluarea agenției, această combinație poate face mai dificilă menținerea sau întărirea măsurilor de reducere a deficitului, într-un moment în care România pornește deja de la un nivel ridicat al dezechilibrului bugetar. Consecința directă, în lectura Fitch, este că deficitele administrației publice din România „vor rămâne printre cele mai ridicate din categoria «BBB» pe perioada de prognoză”. Cu alte cuvinte, chiar dacă ajustarea fiscală din 2026 ar putea arăta mai bine pe hârtie, riscul este ca schimbarea conducerii guvernului să slăbească continuitatea deciziilor necesare pentru a coborî deficitul într-un ritm credibil pentru piețe și pentru agențiile de rating. Rotativa este prevăzută în acordul de coaliție agreat în vara anului 2025 de PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale, consemnează G4Media, citată de Economedia. Documentul stabilește că PNL va desemna premierul în perioada iunie 2025 – aprilie 2027, iar din aprilie 2027 până în decembrie 2028 premierul va fi desemnat de PSD, ceea ce ar însemna înlocuirea lui Ilie Bolojan cu Sorin Grindeanu cu circa un an și jumătate înaintea alegerilor parlamentare programate pentru decembrie 2028. [...]
Ministrul Finanțelor vizează scăderea costurilor de împrumut sub 6% până la finalul lui 2026 , în condițiile în care reducerea deficitului bugetar este prezentată drept un obiectiv comun, potrivit Economedia , care citează Bloomberg. Ministrul de Finanțe Alexandru Nazare a spus că recâștigarea încrederii investitorilor prin reducerea deficitului bugetar excesiv ar trebui să devină un „proiect național”, pe fondul eforturilor guvernului de a prelua controlul asupra politicii fiscale. Ținta declarată este coborârea randamentelor datoriei României sub 6% pentru toate scadențele până la sfârșitul anului, randamentele fiind un indicator al percepției pieței asupra riscului și stabilității fiscale. „Indiferent de tipul de guvern, de orientarea partidelor și a coalițiilor, problema datoriei publice rămâne – și multe lucruri se schimbă pentru că trebuie să abordăm această problemă, nu numai deficitul, ci și datoria, împreună”, a spus Nazare. În centrul mesajului ministrului este ideea că reducerea deficitului nu mai poate fi tratată ca o temă tehnică, rezervată Ministerului Finanțelor, ci ca un proiect național cu efecte directe asupra costului banilor pentru stat și, implicit, asupra economiei. Un deficit mai mic înseamnă nevoi de finanțare mai reduse și, în general, o presiune mai mică pe dobânzile la care se împrumută statul, ceea ce poate elibera spațiu bugetar pentru alte cheltuieli și poate stabiliza traiectoria datoriei publice. Pentru 2026, Nazare a indicat că executivul condus de premierul Ilie Bolojan trebuie să rămână concentrat pe reducerea deficitului la 6,2% din producția economică, după ce, potrivit declarațiilor sale, anul 2025 a adus „câștiguri mai bune decât se aștepta” în reducerea deficitului. În același timp, ministrul și-a exprimat încrederea că agențiile de rating vor confirma calificativul de investiții al României și ar putea îmbunătăți perspectiva negativă. Evaluarea imediată vine din partea Fitch Ratings, care urma să revizuiască ratingul României vineri; în prezent, ratingul este cu un nivel peste categoria „junk” (nerecomandată investițiilor instituționale), cu perspectivă negativă. În acest context, consolidarea fiscală devine nu doar o țintă internă, ci și un semnal extern către piețe și agențiile de rating, într-un moment în care au existat speculații privind riscul unei retrogradări. Din informațiile prezentate, „proiectul național” de reducere a deficitului se sprijină pe câteva repere concrete menționate de ministru și de contextul descris: reducerea randamentelor datoriei României sub 6% pentru toate scadențele până la finalul anului; menținerea țintei de deficit de 6,2% din producția economică în 2026; evitarea unei retrogradări a ratingului și, eventual, îmbunătățirea perspectivei; stabilizarea datoriei publice, care a depășit 60% din PIB, aspect considerat esențial pentru rating; ieșirea din procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. Pe plan intern, miza este complicată de tensiunile din coaliția de guvernare, descrisă ca fragmentată și formată din patru partide, cu dispute inclusiv pe tema reducerilor din administrația publică. Guvernul nu aprobase încă bugetul pentru 2026, iar Nazare a declarat că își propune să obțină aprobarea până la sfârșitul lunii, în timp ce premierul a avertizat partenerii să nu blocheze măsurile. În planul piețelor, investitorii „au recunoscut progresele” din ultimul an, iar randamentele obligațiunilor pe 10 ani denominate în lei au scăzut cu peste 100 de puncte de bază, însă persistă îngrijorări privind capacitatea României de a menține ritmul de consolidare. În această logică, reducerea deficitului bugetar ca proiect național devine, în practică, un test de coerență: dacă măsurile sunt susținute politic și bugetul este adoptat rapid, statul poate consolida credibilitatea fiscală și poate reduce costurile de finanțare; dacă apar blocaje, presiunea se poate întoarce în dobânzi și în evaluările de rating. [...]
Proiectul de buget ar putea intra în plenul Parlamentului între 15 și 17 martie , dacă miercuri va exista un acord în coaliție, a declarat liderul UDMR, Kelemen Hunor , potrivit AGERPRES . Calendarul depinde însă de finalizarea procedurilor interne din Guvern și de obținerea avizelor necesare. Kelemen Hunor a explicat că, în cazul unei înțelegeri în coaliție, proiectul ar putea fi transmis Parlamentului miercurea viitoare, după parcurgerea etapelor de consultare, inclusiv la Consiliul Economic și Social. Ulterior, documentul ar urma să fie analizat în comisiile de specialitate, iar dezbaterea în plen ar putea avea loc în intervalul 15–17 martie. În ceea ce privește divergențele din coaliție, liderul UDMR a precizat că principalele neînțelegeri vizează două teme: echilibrarea bugetară și investițiile. „Restul sunt lucruri mai mărunte”, a afirmat acesta. Kelemen Hunor a respins ideea că PSD ar putea bloca proiectul în Parlament și a reiterat că Ilie Bolojan rămâne premier atât timp cât este susținut de PNL. „Până când PNL îl susține pe Ilie Bolojan nu există alt premier”, a subliniat liderul UDMR. Declarațiile vin în contextul negocierilor intense privind bugetul pe 2026, într-un moment în care presiunile legate de investiții, echilibru fiscal și măsuri sociale sunt în centrul discuțiilor din coaliția de guvernare. [...]
