Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Comisia Europeană nu cere, deocamdată, măsuri suplimentare pentru România în procedura de deficit excesiv, după ce a evaluat că autoritățile au luat „măsuri eficiente” pentru corectarea derapajului bugetar, potrivit Agerpres. Concluzia este inclusă în pachetul de primăvară al Semestrului European 2026 și are relevanță directă pentru presiunea de reglementare asupra politicii fiscale în perioada următoare.
Comisia arată că, pe lângă România, și Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Ungaria, Italia, Polonia și Slovacia au luat măsuri considerate suficiente la acest moment, astfel că nu se impun pași suplimentari în cadrul procedurii de deficit excesiv „la această etapă”.
Pentru statele care beneficiază de o perioadă de ajustare bugetară de șapte ani (în loc de patru) în cadrul planurilor pe termen mediu – între care se află și România – Comisia a evaluat și implementarea „etapelor-cheie” legate de reforme și investiții care justifică prelungirea.
În ansamblu, Executivul comunitar consideră că toate statele vizate și-au respectat angajamentele „în mod satisfăcător”, pe baza informațiilor din rapoartele anuale de progres.
Comisia indică faptul că, pe viitor, statele membre ar putea cere o flexibilitate bugetară limitată în baza clauzei derogatorii naționale pentru cheltuieli din domeniul apărării, inclusiv pentru măsuri de consolidare a securității energetice și accelerare a tranziției de la combustibili fosili.
Extinderea ar putea acoperi măsuri începute din februarie 2026, care reduc dependența de combustibili fosili importați. În interiorul plafonului existent de 1,5% din PIB pentru cheltuieli suplimentare de apărare, Comisia menționează:
Executivul comunitar precizează că această abordare păstrează „pe deplin” garanțiile privind sustenabilitatea finanțelor publice.
Separat de deficit, Comisia a evaluat și dezechilibrele macroeconomice pentru statele analizate în profunzime în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2026. În timp ce Grecia, Țările de Jos și Suedia ar urma să nu mai fie considerate în dezechilibru, România este menționată ca stat care „continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive”, pe fondul unor vulnerabilități considerate „grave”.
Documentele din pachetul de primăvară al Semestrului European 2026 vor fi discutate în Eurogrup și în Consiliul Uniunii Europene, în vederea aprobării orientărilor prezentate de Comisie.
Recomandate
Comisia Europeană ia în calcul o derogare care ar permite statelor UE, inclusiv România, să finanțeze măsuri de sprijin pentru energie fără ca o parte din aceste cheltuieli să apese direct în calculele fiscale europene , într-un context de scumpiri alimentate de escaladarea conflictului din Iran, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare bugetară: Bruxelles-ul caută un echilibru între disciplina fiscală și nevoia de intervenție rapidă într-un șoc energetic. Propunerea discutată la nivelul executivului european ar permite guvernelor să aloce aproximativ 0,3% din PIB pentru măsuri legate de energie, fără ca aceste sume să fie incluse în calculul strict al cadrului fiscal al UE. În practică, ar fi un „spațiu” suplimentar de cheltuieli pentru a amortiza impactul prețurilor ridicate asupra gospodăriilor și companiilor. Ce presupune „portița” fiscală și de ce contează Mecanismul ar putea fi folosit pentru finanțarea unor intervenții precum: scheme de compensare pentru consumatorii vulnerabili; ajutoare pentru industriile afectate; măsuri de stabilizare a costurilor energetice. În același timp, scoaterea acestor cheltuieli „în afara” cadrului fiscal european poate ridica întrebări privind sustenabilitatea finanțelor publice, mai ales în statele cu datorii ridicate, în condițiile în care regulile fiscale ale UE urmăresc să limiteze deficitele și să readucă datoriile pe traiectorii sustenabile după anii de cheltuieli excepționale (pandemie, criza energetică, creșterea cheltuielilor de apărare). Contextul: scumpiri la energie și presiune pe inflație Creșterea prețurilor la energie a revenit în prim-plan după escaladarea conflictului din Iran, care a afectat piețele globale de petrol și gaze. Pentru economiile europene, dependente încă de importuri energetice, scumpirea combustibililor riscă să alimenteze inflația, să reducă puterea de cumpărare și să afecteze competitivitatea industriilor mari consumatoare de energie. Comisia Europeană a cerut în ultimele luni ca măsurile de sprijin să fie bine țintite, temporare și compatibile cu obiectivele UE de reducere a dependenței de combustibili fosili, criticând anterior intervențiile generale, precum reducerile ample de taxe la combustibili, pe motiv că sunt costisitoare și pot slăbi stimulentele de reducere a consumului. Ce ar însemna pentru România Pentru București, o eventuală derogare ar putea conta într-un moment în care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar, dar este presat să limiteze impactul scumpirilor la energie și carburanți asupra populației, transportatorilor și industriei. În material se arată că România are angajamente de consolidare fiscală, iar Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar ar urma să rămână la un nivel ridicat și în 2026. România a folosit anterior mecanisme de plafonare și compensare pentru facturile la energie electrică și gaze, în special pentru consumatorii casnici și vulnerabili. O flexibilizare a regulilor europene ar putea oferi spațiu suplimentar pentru finanțarea unor astfel de măsuri fără ca întreaga sumă să apese imediat asupra țintelor fiscale asumate față de Bruxelles, dacă propunerea va fi aprobată în forma discutată. Deocamdată, discuțiile sunt într-o etapă de analiză, iar calendarul și condițiile exacte ale unei eventuale propuneri oficiale nu sunt încă clare. [...]
Bulgaria intră în procedura de deficit excesiv, cu risc de costuri mai mari de finanțare , după ce Comisia Europeană urmează să plaseze Sofia sub mecanismul de supraveghere pentru depășirea pragului bugetar de 3% din PIB, potrivit Ziarul Financiar . Decizia este așteptată săptămâna viitoare și vine la doar câteva luni după aderarea Bulgariei la zona euro (în ianuarie). Deficitul anual al Bulgariei a urcat anul trecut la 3,5% din PIB, peste limita de 3% aplicată statelor din zona euro. Procedura de deficit excesiv este instrumentul prin care UE cere statelor să corecteze derapajele bugetare; dincolo de componenta de reglementare, măsura poate avea efecte de piață, prin „stigmat” și printr-un posibil cost mai ridicat al împrumuturilor, notează publicația. Deficitul, pe trend de creștere în prognozele Comisiei Europene Cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene indică o deteriorare suplimentară a deficitului Bulgariei în următorii ani: 4,1% din PIB anul viitor; 4,3% din PIB în 2027. În acest context, premierul Rumen Radev a susținut că deficitul va fi mai mare și în acest an, invocând „moștenirea grea” preluată de actualul guvern. „Anul acesta deficitul va fi şi mai mare. Balonul s-a spart. Acesta este rezultatul moştenirii grele pe care am preluat-o.” De ce a depășit Bulgaria pragul de 3% Bulgaria respectase până anul trecut condițiile fiscale asociate zonei euro (deficit sub 3% și datorie publică sub 60% din PIB). Presiunile asupra bugetului au venit, potrivit articolului, din: majorări salariale; costuri mai mari cu pensiile; cheltuieli militare; neatingerea unor ținte ambițioase de venituri fiscale. Context european: cine mai este în procedură și cine e exceptat Alte zece state sunt deja sub procedura de deficit excesiv, inclusiv Italia și Franța. Italia a încercat să coboare deficitul sub 3% anul trecut pentru a ieși din procedură, dar nu a reușit. În schimb, Malta, care și-a redus deficitul la 2,2% anul trecut, va ieși din procedură. Totodată, unele țări cu deficite estimate peste 3% – inclusiv Germania – nu vor intra anul acesta în procedură, datorită unei clauze care exonerează anumite cheltuieli legate de apărare. Miza pentru Sofia: corecție rapidă sau prelungirea presiunii Assen Vassilev, fost ministru de finanțe și parlamentar din partea partidului liberal PPDB, a declarat că guvernul ar trebui să revină încă din 2026 la deficitul de 3% cerut de UE și a susținut că procedura s-ar putea închide fără consecințe dacă Bulgaria se încadrează în acest an. „Procedura va fi încheiată şi nu vor exista consecinţe pentru Bulgaria dacă reuşim să ne încadrăm anul acesta.” [...]
Bulgaria riscă să intre în procedura de deficit excesiv a UE la câteva luni după adoptarea euro , ceea ce ar aduce țara sub monitorizare fiscală mai strictă și ar impune măsuri de corecție bugetară, potrivit G4Media . Premierul Rumen Radev a declarat că Bulgaria ar urma să fie inclusă miercuri în procedura de deficit excesiv, la doar câteva luni după aderarea la zona euro (1 ianuarie 2026). El a acuzat fostul guvern de centru-dreapta că ar fi „manipulat datele fiscale” pentru a îndeplini criteriile de convergență necesare intrării în zona euro. „Au mințit pentru a împinge Bulgaria în zona euro”, a declarat Rumen Radev jurnaliștilor, după revenirea sa de la Bruxelles. Ce înseamnă procedura și de ce contează Procedura de deficit excesiv este mecanismul prin care UE obligă statele care depășesc regulile fiscale europene să reducă deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB într-un termen stabilit. În practică, aceasta presupune o supraveghere mai strictă din partea Comisiei Europene și presiune pentru ajustări bugetare. Potrivit prognozelor de primăvară ale Comisiei Europene , Bulgaria ar putea avea în 2026 un deficit de 4,1% din PIB. În plus, țara se confruntă cu cea mai ridicată rată a inflației din zona euro, conform aceleiași surse. Dacă estimările vor fi confirmate, Bulgaria ar deveni prima țară care intră în zona euro și ajunge rapid sub componenta fiscală corectivă a UE. Ar fi, totodată, prima procedură de deficit excesiv pentru Sofia după închiderea celei precedente, în 2012. Reacții politice și următorii pași la Bruxelles Radev a ajuns la conducerea țării în luna mai, după ce partidul său populist de stânga, Bulgaria Progresivă, a câștigat alegerile din aprilie și a obținut prima majoritate formată dintr-un singur partid din ultimii 30 de ani. Comisia Europeană a refuzat să comenteze înainte de publicarea pachetului privind semestrul european, programată pentru săptămâna viitoare. Fostul ministru de Finanțe Temenuzhka Petkova (GERB) a respins acuzațiile premierului și a susținut că Bulgaria s-a încadrat în limita de deficit de 3% în 2025 datorită clauzei europene de flexibilitate privind cheltuielile pentru apărare. Ea a adăugat că eventualele probleme financiare ar fi apărut din cauza deciziilor luate de administrația interimară. În același context, posibila declanșare a procedurii vine la câteva zile după ce Bruxelles-ul a deblocat 370 de milioane de euro din fonduri europene înghețate pentru Bulgaria, în timp ce alte aproximativ 3 miliarde de euro rămân blocate până la implementarea reformelor în justiție și anticorupție. [...]
România și încă 15 state UE cer majorarea fondurilor pentru Politica Agricolă Comună și coeziune, avertizând că tocmai aceste capitole ar urma să fie tăiate în viitorul buget european 2028–2034 , potrivit Economica . Miza este direct bugetară: grupul încearcă să blocheze reducerea finanțărilor care alimentează investiții și plăți în statele beneficiare, inclusiv România. Inițiativa apare într-o scrisoare comună a grupului „ Prietenii Coeziunii ”, format din Spania, Italia, Polonia, Portugalia, Grecia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Croația, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, România, Slovenia și Slovacia, informație relatată de Agerpres (citată de Economica). De ce contează: presiune pe capitolele cu impact direct în economie Semnatarii susțin că, potrivit propunerii Comisiei Europene, fondurile pentru agricultură, pescuit și politicile regionale ar fi singurele capitole vizate de reduceri, „în ciuda creșterii generale a bugetului european”. În acest context, cele 16 state cer o creștere a alocărilor bugetare pe care guvernele naționale le împart între: Politica Agricolă Comună (PAC); programele de coeziune; pescuit; alte priorități. Argumentul lor este că aceste politici contribuie la obiective-cheie ale UE și sunt cele mai „vizibile” pentru cetățeni, ceea ce le conferă și o greutate politică în negocieri. Cum ar putea fi finanțată creșterea: resurse noi, refinanțare și datorie comună Pe partea de finanțare, „Prietenii Coeziunii” se declară deschiși la discuții privind noi surse de venituri la nivelul UE, cu condiția ca acestea să fie „autentice, echitabile, directe și neregresive” (adică să nu apese disproporționat pe veniturile mici). În același timp, grupul propune două direcții cu implicații pentru datoria publică europeană: refinanțarea datoriilor contractate prin fondul de redresare, indicată la „aproximativ 25 de miliarde de euro anual”, pentru a face rambursarea mai graduală; posibilitatea emiterii de noi datorii comune la nivelul UE. Semnatarii consideră aceste opțiuni „viabile” pentru finanțarea investițiilor și a bunurilor publice europene legate de autonomia strategică pe termen lung. Ce urmează în negocieri Scrisoarea a fost publicată în ziua în care secretari de stat din cele 27 de state membre dezbat Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. Înaintea reuniunii, secretarul de stat spaniol Fernando Sampedro a spus că mai multe state semnatare au făcut „eforturi” pentru a include ideile de „rambursare graduală” și datorie comună, apreciind că aceasta este calea pentru a ridica nivelul de ambiție al bugetului UE. În același timp, Sampedro a legat discuția bugetară de finanțarea unor „bunuri publice europene” precum securitatea și apărarea, dar și tranzițiile verde, digitală și socială — ceea ce sugerează o competiție mai dură între priorități, cu risc de comprimare a finanțărilor tradiționale dacă nu se găsesc venituri suplimentare. [...]
România conduce o alianță de 16 state care cere protejarea banilor pentru agricultură și coeziune în negocierile pentru bugetul multianual al UE 2028–2034, estimat la 1,8 trilioane de euro (aprox. 9.000 miliarde lei), pe fondul unei divizări tot mai puternice între statele contributoare nete și cele care depind mai mult de fondurile europene, potrivit Economedia . Miza economică este directă: nivelul finanțării pentru politica agricolă comună și pentru politica de coeziune (fonduri pentru reducerea decalajelor de dezvoltare) influențează investițiile publice și private în statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, în timp ce statele mai bogate încearcă să limiteze costul total al bugetului și să reorienteze cheltuielile. Două blocuri cu priorități opuse Pe de o parte, mai multe state bogate – Germania, Franța, Olanda, Austria și țările nordice – cer o reducere semnificativă a bugetului și se opun creșterii contribuțiilor la nivel european. Acestea susțin că fondurile ar trebui direcționate mai mult către competitivitate economică și apărare. De cealaltă parte, o alianță de 16 state membre, coordonată de România, susține menținerea sau chiar creșterea finanțării pentru agricultură și coeziune. Din grup fac parte, între altele, Italia, Spania, Polonia, Bulgaria și Ungaria, alături de alte state din Europa Centrală și de Est. Argumentul alianței coordonate de România: „pierderi în termeni reali” Statele din acest grup afirmă că, în propunerea actuală a Comisiei Europene, politicile de coeziune și agricultura ar fi singurele care ar pierde „în termeni reali”, în pofida creșterii generale a bugetului. În plus, alianța cere eliminarea reducerilor de contribuții (corecții) de care beneficiază unele state mai bogate, precum Germania, Suedia sau Olanda. Ce urmează în negocieri Comisia Europeană propune un buget total de până la 1,8 trilioane de euro (aprox. 9.000 miliarde lei) pentru perioada 2028–2034. Dacă sunt incluse și rambursările datoriilor din perioada pandemiei, totalul ar putea urca la aproape 2 trilioane de euro (aprox. 10.000 miliarde lei). Discuțiile au loc înaintea negocierilor oficiale la nivel european, iar statele contributoare nete se coordonează mai strâns pentru o poziție comună. Negocierile sunt așteptate să continue în următoarele săptămâni, înainte de reuniunile Consiliului European. [...]
Renegocierea PNRR și plata rapidă a lucrărilor devin critice pe fondul „reașezării” economiei , după ani în care banii publici au alimentat mai ales consumul și au împins în sus importurile și deficitul comercial, potrivit declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan , citate de G4Media . Bolojan a spus, vineri, după o întâlnire cu primarii, că în anii precedenți „s-au alocat sume importante pentru consum”, în timp ce creșterea economică a fost „neglijabilă”, iar deficitul țării „a crescut foarte mult”. În acest context, el a descris o „reașezare” a economiei românești, pe fondul încetinirii economice și al presiunilor inflaționiste. „Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari, deci practic am aruncat bani în piață (...) erau în principal bani duși pe consum, care au avut efecte de creștere a deficitelor comerciale, de creștere a importurilor, și acum economia noastră se reașează.” Miza imediată: ce proiecte rămân pe grant și ce se mută pe împrumut Premierul interimar a indicat drept prioritate perioada de renegociere a PNRR, în condițiile în care echipa guvernamentală se află la Bruxelles. El a spus că autoritățile trebuie să stabilească: ce proiecte „se termină la sigur”; ce proiecte trebuie să rămână finanțate din grant (fonduri nerambursabile); ce proiecte care nu se pot termina sau au risc de întârziere ar trebui mutate pe împrumut, pentru ca România să nu piardă finanțările. Bolojan a mai afirmat că, în perioada următoare, va fi „foarte important” să existe o rezervă financiară la Ministerul Finanțelor, pentru a acoperi situațiile în care proiectele au nevoie de finanțări suplimentare, inclusiv din cauza creșterii valorii acestora și a faptului că unele cheltuieli nu sunt eligibile la finanțare europeană și trebuie acoperite din bugetul de stat. Blocajele de numerar: întârzieri la plată și presiune pe termene Un alt punct ridicat de Bolojan vizează fluxurile de plăți către constructori. El a spus că a constatat întârzieri la plată pe mai multe proiecte în derulare și că, fără plăți rapide, este greu de presupus că firmele vor putea susține ritmul necesar pentru finalizarea proiectelor „până în luna august”. În ceea ce privește programul „Anghel Saligny”, premierul interimar a afirmat că se va derula „normal” în continuare, însă capacitatea de a suplimenta fondurile față de alocarea inițială este „foarte scăzută”, din cauza nevoilor de finanțare pentru acoperirea diferențelor apărute la proiectele pe fonduri europene. Totodată, el a punctat că „cea mai importantă componentă de investiții publice” din acest an este cea din PNRR, pe care a estimat-o la „aproximativ 10 miliarde de euro” (aprox. 50 miliarde lei). Context: inflație peste prognoze și încetinire economică Bolojan a legat evoluțiile recente de creșterea prețurilor la combustibil și de efectele conflictelor externe, afirmând că inflația a depășit prognozele inițiale și că economiile încetinesc, inclusiv cea a României, în condițiile în care economia locală este conectată la evoluția Uniunii Europene. [...]
