Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Știri Bugetul de Stat
România coordonează o alianță de 16 state UE care cere menținerea fondurilor pentru agricultură și coeziune - negocieri tensionate pe bugetul multianual 2028–2034 de până la 1,8 trilioane euro
România conduce o alianță de 16 state care cere protejarea banilor pentru agricultură și coeziune în negocierile pentru bugetul multianual al UE 2028–2034, estimat la 1,8 trilioane de euro (aprox. 9.000 miliarde lei), pe fondul unei divizări tot mai puternice între statele contributoare nete și cele care depind mai mult de fondurile europene, potrivit Economedia . Miza economică este directă: nivelul finanțării pentru politica agricolă comună și pentru politica de coeziune (fonduri pentru reducerea decalajelor de dezvoltare) influențează investițiile publice și private în statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, în timp ce statele mai bogate încearcă să limiteze costul total al bugetului și să reorienteze cheltuielile. Două blocuri cu priorități opuse Pe de o parte, mai multe state bogate – Germania, Franța, Olanda, Austria și țările nordice – cer o reducere semnificativă a bugetului și se opun creșterii contribuțiilor la nivel european. Acestea susțin că fondurile ar trebui direcționate mai mult către competitivitate economică și apărare. De cealaltă parte, o alianță de 16 state membre, coordonată de România, susține menținerea sau chiar creșterea finanțării pentru agricultură și coeziune. Din grup fac parte, între altele, Italia, Spania, Polonia, Bulgaria și Ungaria, alături de alte state din Europa Centrală și de Est. Argumentul alianței coordonate de România: „pierderi în termeni reali” Statele din acest grup afirmă că, în propunerea actuală a Comisiei Europene, politicile de coeziune și agricultura ar fi singurele care ar pierde „în termeni reali”, în pofida creșterii generale a bugetului. În plus, alianța cere eliminarea reducerilor de contribuții (corecții) de care beneficiază unele state mai bogate, precum Germania, Suedia sau Olanda. Ce urmează în negocieri Comisia Europeană propune un buget total de până la 1,8 trilioane de euro (aprox. 9.000 miliarde lei) pentru perioada 2028–2034. Dacă sunt incluse și rambursările datoriilor din perioada pandemiei, totalul ar putea urca la aproape 2 trilioane de euro (aprox. 10.000 miliarde lei). Discuțiile au loc înaintea negocierilor oficiale la nivel european, iar statele contributoare nete se coordonează mai strâns pentru o poziție comună. Negocierile sunt așteptate să continue în următoarele săptămâni, înainte de reuniunile Consiliului European. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 986,9 milioane lei de la bănci prin obligațiuni de stat benchmark - randament mediu de 6,83% pe an și licitație suplimentară programată marți
Ministerul Finanțelor a atras 986,9 milioane de lei la 6,83% pe an , într-o licitație de obligațiuni de stat care arată costul la care se finanțează bugetul în piața internă, potrivit Antena 3 . Împrumutul a fost realizat luni printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip „benchmark” (serii standard, folosite ca reper în piață), cu o maturitate reziduală de 89 de luni, la un randament mediu de 6,83% pe an, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR) , citate de Agerpres. Deși valoarea nominală anunțată a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, băncile au subscris 1,581 miliarde de lei, iar statul a adjudecat 986,9 milioane de lei. Ce urmează: licitație suplimentară Marți este programată o licitație suplimentară, prin care statul vrea să atragă încă 148,1 milioane de lei, la randamentul stabilit în licitația de luni pentru aceste obligațiuni. Context: planul de finanțare din mai, peste nivelul din aprilie Ministerul Finanțelor a planificat în luna mai 2026 împrumuturi de la băncile comerciale de 4,6 miliarde de lei, cu posibilitatea de a adăuga încă 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark. Suma programată pentru mai este cu 700 de milioane de lei mai mare decât cea din aprilie 2026 (3,9 miliarde de lei) și, potrivit sursei, este destinată refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice, precum și finanțării deficitului bugetului de stat. [...]
FMI avertizează că datoria publică a UE poate deveni nesustenabilă și cere reforme - fără schimbări, o „țară europeană medie” ar ajunge la 130% din PIB până în 2040
FMI avertizează că datoria publică a unei „țări europene medii” ar putea urca la 130% din PIB până în 2040 dacă politicile nu se schimbă, iar UE ar trebui să combine reforme, consolidare fiscală și împrumuturi comune pentru a acoperi presiunile de cheltuieli din următorii 15 ani, potrivit Agerpres . Fondul Monetar Internațional le-a transmis miniștrilor de finanțe din UE, reuniți la Nicosia, că fără controlul dinamicii datoriei „traiectoria” devine nesustenabilă. În scenariul în care politicile rămân neschimbate, FMI estimează că datoria ar ajunge la 130% din PIB până în 2040, „dublu comparativ cu nivelul actual”. Ce presiuni de cheltuieli vede FMI în UE FMI indică o creștere a nevoilor bugetare în principal pe trei direcții, pe un orizont de 15 ani: apărare; energie; pensii. Pachetul propus: reforme interne și finanțare comună pentru „bunuri publice europene” Pentru a evita deteriorarea datoriei, documentul FMI recomandă un mix de măsuri, cu accent pe reforme structurale care să reducă presiunile pe termen lung și să susțină creșterea economică. Printre direcțiile menționate: stimulente mai bune pentru mobilitatea forței de muncă în interiorul UE și pentru angajare; integrarea piețelor energetice; facilitarea direcționării economiilor populației către investiții profitabile în întregul bloc; unificarea legislației care diferă de la o țară la alta; reformarea sistemelor de pensii, inclusiv printr-o vârstă de pensionare mai mare; garanții guvernamentale pentru investiții mai riscante în proiecte cu emisii reduse de carbon și rezistente la schimbările climatice, pentru a atrage capital privat. Separat, FMI propune ca statele membre să trateze inovarea, energia și apărarea drept „bunuri publice europene” și să le finanțeze prin împrumuturi comune. Tema este însă „extrem de controversată” în UE: Spania, Italia și Franța susțin ideea, în timp ce Germania și mai multe țări din nordul Europei se opun. Președintele miniștrilor de finanțe din zona euro, Kyriakos Pierrakakis , a declarat pentru Reuters că este un subiect cu „diferențe de opinie”, dar care va fi discutat în lunile următoare. De ce contează: chiar și cu reforme, FMI vede necesară consolidarea fiscală Fondul subliniază că, inclusiv în scenariul implementării reformelor, „majoritatea țărilor UE” vor avea nevoie în continuare de consolidare fiscală pentru a pune datoria pe o traiectorie descendentă. Nuanta importantă: cu cât reformele sunt mai ambițioase, cu atât ar fi nevoie de mai puțină consolidare. În evaluarea FMI, amânarea deciziilor ar agrava problema, iar ajustările „de suprafață” nu ar fi suficiente: „Abordarea bazată pe improvizații, pe care multe țări au adoptat-o până acum, își atinge limitele, iar un răspuns mai strategic pare esențial pentru a răspunde presiunilor tot mai mari pe partea de cheltuieli. Efectuarea de reforme graduale sau ajustările de suprafață sunt, cel mai probabil, inadecvate.” [...]
Ilie Bolojan spune că deficitele mari au alimentat consumul și importurile - Guvernul renegociază PNRR și caută rezerve pentru a evita pierderea finanțărilor
Renegocierea PNRR și plata rapidă a lucrărilor devin critice pe fondul „reașezării” economiei , după ani în care banii publici au alimentat mai ales consumul și au împins în sus importurile și deficitul comercial, potrivit declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan , citate de G4Media . Bolojan a spus, vineri, după o întâlnire cu primarii, că în anii precedenți „s-au alocat sume importante pentru consum”, în timp ce creșterea economică a fost „neglijabilă”, iar deficitul țării „a crescut foarte mult”. În acest context, el a descris o „reașezare” a economiei românești, pe fondul încetinirii economice și al presiunilor inflaționiste. „Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari, deci practic am aruncat bani în piață (...) erau în principal bani duși pe consum, care au avut efecte de creștere a deficitelor comerciale, de creștere a importurilor, și acum economia noastră se reașează.” Miza imediată: ce proiecte rămân pe grant și ce se mută pe împrumut Premierul interimar a indicat drept prioritate perioada de renegociere a PNRR, în condițiile în care echipa guvernamentală se află la Bruxelles. El a spus că autoritățile trebuie să stabilească: ce proiecte „se termină la sigur”; ce proiecte trebuie să rămână finanțate din grant (fonduri nerambursabile); ce proiecte care nu se pot termina sau au risc de întârziere ar trebui mutate pe împrumut, pentru ca România să nu piardă finanțările. Bolojan a mai afirmat că, în perioada următoare, va fi „foarte important” să existe o rezervă financiară la Ministerul Finanțelor, pentru a acoperi situațiile în care proiectele au nevoie de finanțări suplimentare, inclusiv din cauza creșterii valorii acestora și a faptului că unele cheltuieli nu sunt eligibile la finanțare europeană și trebuie acoperite din bugetul de stat. Blocajele de numerar: întârzieri la plată și presiune pe termene Un alt punct ridicat de Bolojan vizează fluxurile de plăți către constructori. El a spus că a constatat întârzieri la plată pe mai multe proiecte în derulare și că, fără plăți rapide, este greu de presupus că firmele vor putea susține ritmul necesar pentru finalizarea proiectelor „până în luna august”. În ceea ce privește programul „Anghel Saligny”, premierul interimar a afirmat că se va derula „normal” în continuare, însă capacitatea de a suplimenta fondurile față de alocarea inițială este „foarte scăzută”, din cauza nevoilor de finanțare pentru acoperirea diferențelor apărute la proiectele pe fonduri europene. Totodată, el a punctat că „cea mai importantă componentă de investiții publice” din acest an este cea din PNRR, pe care a estimat-o la „aproximativ 10 miliarde de euro” (aprox. 50 miliarde lei). Context: inflație peste prognoze și încetinire economică Bolojan a legat evoluțiile recente de creșterea prețurilor la combustibil și de efectele conflictelor externe, afirmând că inflația a depășit prognozele inițiale și că economiile încetinesc, inclusiv cea a României, în condițiile în care economia locală este conectată la evoluția Uniunii Europene. [...]
Ministerul Finanțelor avizează bugetul AFM pe 2026 și crește finanțarea pentru Rabla - plus 100 млн. lei față de bugetul inițial, pentru continuarea programului
Programul Rabla rămâne finanțat și în 2026, iar bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) include o suplimentare de 100 de milioane de lei față de alocarea inițială , potrivit Economica , care citează o postare a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Ministrul spune că a fost avizat bugetul AFM pentru 2026 și că majorarea pentru Rabla urmărește să permită unui număr mai mare de români să își înlocuiască mașinile vechi, cu efect direct asupra pieței auto și asupra economiei, prin stimularea achizițiilor și menținerea unui flux de finanțare „predictibil” pentru sector. „Am avizat bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru 2026, cu o alocare în plus de 100 de milioane de lei pentru programul Rabla faţă de bugetul iniţial.” Ce programe și investiții spune ministerul că acoperă bugetul AFM Conform declarațiilor citate, bugetul AFM este construit astfel încât să acopere atât programele deja în derulare, cât și finanțări noi pentru investiții publice și proiecte considerate cu impact direct, între care: Rabla Clasic și Rabla Plus; panouri fotovoltaice; eficiență energetică în clădiri; stații de încărcare; iluminat public eficient; reciclare; apă, canalizare și gestionarea deșeurilor. Context bugetar: „decizie responsabilă” și proiecte preluate din PNRR Alexandru Nazare afirmă că bugetul include și finanțări pentru proiecte preluate din PNRR, precum și investiții în infrastructură locală — centre de colectare, „insule ecologice digitalizate” și capacități de reciclare — prezentând pachetul drept o „decizie de buget responsabilă” în contextul actual. Informațiile disponibile nu includ valoarea totală a bugetului AFM pentru 2026 sau calendarul exact al sesiunilor Rabla din 2026; detaliul confirmat este suplimentarea de 100 de milioane de lei față de bugetul inițial al programului. [...]
Guvernul pregătește o nouă lege a salarizării cu impact bugetar de circa 8 miliarde lei - 53% dintre bugetari ar urma să primească majorări medii de 6-8% de la 1 ianuarie
Guvernul pregătește majorări salariale limitate pentru 53% dintre bugetari, cu un impact bugetar estimat la aproape 8 miliarde de lei , în încercarea de a ține sub control deficitul, potrivit informațiilor prezentate de Euronews . Măsurile ar urma să fie introduse prin noua lege a salarizării, considerată una dintre reformele-cheie din PNRR care trebuie finalizate până la 31 august. Legea vizează veniturile a peste 1,2 milioane de angajați la stat. Cât ar urma să crească salariile și pentru cine Potrivit simulărilor Ministerului Finanțelor citate în material, 53% dintre bugetari ar urma să primească majorări de la 1 ianuarie , însă creșterile „nu vor fi semnificative”. Premierul Ilie Bolojan indică majorări medii de 6–8% , argumentând că statul „nu își permite mai mult” în condițiile reducerii deficitului bugetar. Pentru alte categorii de bugetari, aceeași lege ar putea însemna înghețarea veniturilor , conform surselor citate. De ce contează: costul a fost redus față de varianta inițială Proiectul ar fi fost refăcut cu sprijinul Băncii Mondiale și discutat luni cu Comisia Europeană. Dacă în urmă cu câțiva ani impactul bugetar era estimat la aproximativ 40 de miliarde de lei , varianta actuală ar coborî costul la aproape 8 miliarde de lei , potrivit informațiilor din material. Grila 1–8 și tensiunile cu sindicatele Noua arhitectură salarială ar urma să folosească o grilă de la 1 la 8 , unde 1 este salariul paznicului, iar 8 salariul președintelui. Conform surselor Euronews , și demnitarii ar urma să aibă salarii majorate , peste nivelul dintr-un draft inițial, pe fondul discuțiilor despre ierarhii (de exemplu, secretari de stat vs. parlamentari). În paralel, au apărut nemulțumiri sindicale, pe motiv că grilele nu ar fi fost discutate cu sindicatele. Sindicaliștii susțin, potrivit materialului, că profesorii ar fi cotați la nivelul 3 pe grilă și nu ar ajunge la salariile așteptate. Ce urmează Guvernul discută, în același timp, accelerarea reformelor și proiectelor din PNRR care trebuie finalizate în următoarele trei luni, iar legea salarizării este indicată ca termen-limită 31 august . În acest moment, detaliile finale și forma oficială a proiectului rămân de confirmat, informațiile fiind prezentate „pe surse”. [...]
Economistul Radu Nechita avertizează că România riscă sancțiuni UE dacă rămâne fără guvern stabil - posibile fonduri europene stopate și suspendarea dreptului de vot
Riscul de sancțiuni UE și de presiune pe leu crește dacă România rămâne fără un guvern stabil și amână reformele fiscale, în condițiile unui deficit bugetar mult peste limita europeană, potrivit unei analize publicate de Adevărul , care îl citează pe economistul Radu Nechita (Universitatea Babeș-Bolyai). Miza imediată, dincolo de blocajul politic, este accesul la finanțare și la fonduri europene, într-un moment în care „răbdarea” Bruxelles-ului ar fi „pe terminate”. De ce contează: deficitul mare poate declanșa măsuri dure din partea UE Economistul susține că România este „la peste dublul deficitului maxim bugetar admis de tratatele europene” și avertizează că, dacă politicile care au dus la „deficitul abisal” continuă, Uniunea Europeană ar putea trece de la toleranță la aplicarea efectivă a regulilor. În interviu, el descrie România drept un „candidat” foarte probabil pentru sancțiuni, tocmai din cauza amplitudinii dezechilibrelor: după un deficit de „9, către 10% din PIB”, reducerea ar fi ajuns „la 7%” sau ar fi încă în discuție, iar o eventuală „pauză” în consolidarea fiscală ar crește riscul unei reacții de la Bruxelles. Ce sancțiuni sunt invocate și ce efect ar avea Radu Nechita spune că o eventuală sancțiune ar putea însemna: suspendarea dreptului de vot al României în UE ; stoparea fondurilor europene; sau ambele măsuri, cumulate. În logica prezentată, o astfel de evoluție ar lovi direct în capacitatea statului de a se finanța și de a susține investițiile, într-un context în care, potrivit economistului, UE ar fi „singura care ne mai finanțează”. Presiune pe curs: intervențiile BNR și semnalul din piață Interviul leagă riscul de sancțiuni și de instabilitatea politică de tensiunile din piața valutară. Economistul afirmă că „cei care acum schimbă lei pe euro” ar anticipa un risc major, iar cursul ar fi ajuns „unde a ajuns” în pofida „intervențiilor probabile” ale Băncii Naționale. El mai susține că, fără aceste intervenții (vânzări de valută pentru a tempera deprecierea), slăbirea leului ar fi fost mai pronunțată, iar efectul intervenției ar fi și acela de a „ascunde electoratului consecințele” deciziilor politice. Ce soluții indică economistul: tăiere de cheltuieli și reformă administrativă Setul de măsuri avansat în interviu este centrat pe reducerea cheltuielilor și reforme structurale, nu pe ajustări marginale. Printre direcțiile menționate: controlul cheltuielilor publice și aducerea lor la un nivel „sustenabil”; reducerea „pe bune” a numărului de angajați la stat și a privilegiilor; reformă administrativă; „închiderea găurilor negre”, guvernanță corporativă și privatizări parțiale, inclusiv la unele întreprinderi de stat. În paralel, el critică discursul despre „austeritate”, argumentând că, în realitate, „cheltuielile publice ale statului român sunt duble în euro față de cum erau acum șase sau șapte ani”. Context: bază îngustă de contribuabili și productivitate scăzută Economistul pune sărăcia relativă a României în UE pe seama productivității mai mici și a unui grad redus de ocupare și activitate. În interviu apare și o estimare orientativă: „3-4 milioane” de români ar figura drept contribuabili în sectorul privat, la care s-ar adăuga „1,5 milioane de bugetari”, plus copii și pensionari, ceea ce ar descrie o presiune structurală asupra bugetului. Ce urmează, în logica interviului Mesajul central este că, fără un guvern capabil să împingă reforme și să continue reducerea deficitului, România riscă să intre într-o zonă de decizie în care UE ar putea condiționa mai dur finanțarea, iar piața ar putea penaliza suplimentar moneda. Interviul nu oferă un calendar, dar indică drept punct critic momentul în care Bruxelles-ul va considera că promisiunile de corecție nu mai sunt credibile. [...]
BNR: datoria externă a României urcă la 231,5 mld. euro la final de martie 2026 - investițiile străine directe scad la 1,13 mld. euro în T1
Creșterea datoriei externe la 231,5 miliarde euro pune presiune pe finanțare, în condițiile în care intrările de investiții străine directe au scăzut , deși deficitul de cont curent s-a redus ușor în primul trimestru din 2026, potrivit datelor BNR prezentate de Economedia . La finalul lunii martie 2026, datoria externă totală a României a ajuns la 231,5 miliarde euro, în creștere cu circa 3 miliarde euro față de sfârșitul lui 2025. Evoluția a fost susținută atât de sectorul public, cât și de alte sectoare instituționale, într-un context în care finanțarea externă rămâne un element-cheie pentru echilibrele macroeconomice. Datoria externă crește, cu pondere dominantă pe termen lung Structura datoriei arată o predominanță a împrumuturilor pe termen lung: datoria pe termen lung: 182,8 miliarde euro (79% din total); datoria pe termen scurt: 48,7 miliarde euro (21% din total). În interiorul acestei dinamici, administrația publică rămâne principalul debitor extern, cu 126,5 miliarde euro în martie 2026, în ușoară creștere față de finalul anului trecut. Contul curent se îmbunătățește, dar nu din toate componentele Deficitul de cont curent s-a redus la 5,33 miliarde euro în perioada ianuarie–martie 2026, de la 6,15 miliarde euro în aceeași perioadă din 2025. Scăderea a fost susținută în principal de diminuarea deficitului din comerțul cu bunuri, cu aproape 1 miliard euro. În același timp, balanța serviciilor a avut un excedent mai mic, iar deficitul veniturilor primare a crescut la 1,59 miliarde euro. Veniturile secundare au contribuit pozitiv mai mult decât în anul anterior, compensând parțial deteriorările din celelalte componente. Investițiile străine directe scad, cu credite intragrup pe minus Un punct sensibil pentru finanțarea externă este reducerea investițiilor directe ale nerezidenților în România: 1,13 miliarde euro în T1 2026, față de 1,63 miliarde euro în T1 2025. Structura indică: 1,46 miliarde euro participații la capital (inclusiv profit reinvestit); -331 milioane euro credite intragrup (valoare net negativă). Indicatori de acoperire: ușoare îmbunătățiri, serviciul datoriei scade BNR raportează o ușoară îmbunătățire a unor indicatori de risc extern: acoperirea importurilor de bunuri și servicii: 6,4 luni (de la 6 luni în decembrie 2025); acoperirea datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare: 108,1%. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a coborât la 11,8%, de la 18,4% în anul precedent, ceea ce sugerează o presiune mai mică pe plățile curente aferente datoriei pe termen lung, în pofida creșterii stocului total de datorie. [...]
Fitch avertizează că instabilitatea politică poate înrăutăți finanțarea României - revizuirea ratingului suveran, programată pentru 31 iulie, va depinde de credibilitatea planurilor fiscale
Incertitudinea politică prelungită riscă să scumpească finanțarea României și să pună presiune pe curs, avertizează Fitch , pe fondul îndoielilor privind credibilitatea planurilor fiscale pe termen mediu, potrivit Profit . Agenția arată că o criză politică internă care se prelungește poate submina încrederea investitorilor, ceea ce ar duce la deteriorarea condițiilor de finanțare și la presiuni suplimentare asupra cursului de schimb. Fitch precizează că implicațiile crizei asupra credibilității planurilor fiscale și capacitatea unui nou guvern de a le implementa vor cântări în analiza privind creditul suveran la revizuirea programată pentru 31 iulie 2026. Ce urmărește Fitch: credibilitatea consolidării fiscale după 2026 Fitch subliniază că perspectiva negativă asociată ratingului României reflectă deteriorarea continuă a finanțelor publice, pe fondul deficitelor mari și al creșterii rapide a raportului datorie publică/PIB. Agenția notează că, deși impactul imediat al crizei politice asupra finanțelor publice ar fi limitat, incertitudinea reduce vizibilitatea asupra strategiei fiscale pentru 2027 și 2028. În lipsa unui nou guvern, o administrație interimară ar putea continua implementarea bugetului pe 2026, care vizează un deficit de 6,2% din PIB, față de 7,7% din PIB în 2025, potrivit Fitch. În același timp, agenția avertizează că stabilizarea datoriei publice și menținerea ratingului în categoria recomandată investițiilor depind de continuarea consolidării fiscale și după 2026, inclusiv prin măsuri suplimentare „în 2027 și ulterior”. Semnale mixte: deficit mai mic în T1, dar economie în contracție și inflație ridicată Fitch indică faptul că măsurile de consolidare adoptate în 2025 au început să producă efecte, iar execuția bugetară din primul trimestru din 2026 arată o reducere semnificativă a deficitului bugetar, la aproximativ 1% din PIB, aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2024 și 2025. Pe partea macroeconomică, agenția avertizează însă asupra unor riscuri suplimentare, inclusiv din șocul asupra prețurilor energiei pe fondul războiului dintre SUA și Iran. Fitch notează că economia României a intrat în contracție două trimestre la rând și menționează o scădere a PIB de 1,7% în primul trimestru din 2026. În acest context, Fitch se așteaptă ca evoluția economiei să fie „semnificativ” sub prognoza de creștere de 1,1% avută în vedere la evaluarea din februarie. Scumpirea energiei a amplificat presiunile inflaționiste, iar rata anuală a inflației a ajuns la 10,7% în aprilie, potrivit analizei. Fitch consideră că acest nivel limitează spațiul BNR de a reduce dobânzile și notează că volatilitatea sentimentului investitorilor a pus presiune pe leu și a împins randamentele obligațiunilor în sus, chiar dacă tensiunile s-au diminuat în ultimele zile. PNRR, o piesă importantă în finanțarea din 2026 Agenția avertizează că întârzierile în îndeplinirea obiectivelor de reformă ar putea pune în pericol plățile UE prin PNRR, pe care Fitch le descrie drept o sursă crucială de finanțare și stimulare prin investiții publice, în condițiile slăbiciunii economiei interne. Fitch indică fonduri de 1,8% din PIB, incluzând 4,6 miliarde euro (aprox. 23,0 miliarde lei) în granturi și 2,7 miliarde euro (aprox. 13,5 miliarde lei) în împrumuturi. Context: rating confirmat, dar sub supraveghere strânsă Fitch precizează că materialul nu reprezintă o acțiune de rating. La revizuirea obișnuită din februarie, agenția a confirmat ratingul suveran al României la „BBB-”, cu perspectivă negativă. În plan politic, Fitch anticipează că incertitudinea ar putea rămâne ridicată pe termen scurt, dar nu se așteaptă la alegeri anticipate și amintește că președintele Nicușor Dan a început consultări formale pentru formarea unui nou guvern pe 18 mai. Agenția atrage atenția că durata negocierilor și componența viitorului executiv, prioritățile și sprijinul politic pentru implementarea agendei rămân neclare. De asemenea, S&P Global a avertizat că ar putea reduce ratingul în viitor dacă impasul guvernamental se prelungește, într-o evaluare realizată în afara calendarului obișnuit, pe fondul crizei politice declanșate după căderea Guvernului. „Încrederea investitorilor nu se menține automat și nu se apără prin declarații, ci prin bugete credibile, reforme duse până la capăt și absorbția fondurilor europene. Guvernele se pot schimba, dar finanțele publice nu pot fi puse pe pauză.” Declarația îi aparține ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, care a discutat cu reprezentanții Fitch după moțiunea de cenzură, prezentând date despre execuția bugetară din primul trimestru și evoluția PNRR, conform informațiilor publicate de Profit. În următoarele săptămâni, miza pentru costurile de finanțare și pentru stabilitatea piețelor rămâne rapiditatea formării unui guvern cu sprijin suficient pentru a susține consolidarea fiscală și pentru a evita întârzieri care ar putea afecta atât PNRR, cât și evaluarea de rating din 31 iulie. [...]
BNR: datoria externă totală a României a urcat la 231,5 miliarde euro în ianuarie-martie 2026 - creștere de 3,062 miliarde euro, cu 79% pe termen lung
Datoria externă totală a României a urcat la 231,5 miliarde euro , după o creștere de 3,062 miliarde euro în primele trei luni din 2026, un nivel care menține presiunea pe finanțarea externă și pe costurile de împrumut ale statului și economiei, potrivit datelor BNR citate de Antena 3 . BNR arată că, în perioada ianuarie–martie 2026, datoria externă totală „a crescut cu 3 062 milioane euro, până la 231 525 milioane euro”. Cum arată structura datoriei: termen lung vs. termen scurt La 31 martie 2026, datoria externă pe termen lung a însumat 182.847 milioane euro, adică 79% din total, în creștere cu 1,4% față de 31 decembrie 2025. Datoria externă pe termen scurt a fost de 48.678 milioane euro (21% din total), în creștere cu 1,1% față de finalul lui 2025. Context: deficitul de cont curent s-a redus, dar rămâne semnificativ În ianuarie–martie 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 5.338 milioane euro, comparativ cu 6.153 milioane euro în aceeași perioadă din 2025. BNR detaliază modificările din structura contului curent: balanța bunurilor: deficit mai mic cu 977 milioane euro; balanța serviciilor: excedent mai mic cu 334 milioane euro; veniturile primare: deficit mai mare cu 305 milioane euro; veniturile secundare: contribuție pozitivă de 477 milioane euro. Investițiile străine directe : nivel mai mic decât anul trecut Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1.130 milioane euro, în scădere față de 1.635 milioane euro în ianuarie–martie 2025. Din total, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au fost de 1.461 milioane euro, iar creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 331 milioane euro. Datele sunt incluse în raportarea BNR privind balanța de plăți și datoria externă pentru martie 2026. [...]
Ilie Bolojan: cheltuielile cu salariile în sectorul public sunt 166 mld. lei (8,1% din PIB) - pentru creșteri mai mari în 2025 indică drept opțiune reducerea de personal
Cheltuielile cu salariile din sectorul public au ajuns la circa 166 mld. lei, iar spațiul pentru majorări în 2027 este limitat de ținta de deficit , avertizează premierul interimar Ilie Bolojan , care pune pe masă două opțiuni: o corecție „de amplitudine mică” sau reduceri de personal acolo unde „nu se justifică”, pentru a putea crește mai mult salariile celor rămași, potrivit news.ro . Bolojan a legat discuția despre viitoarea lege a salarizării de constrângerile bugetare, susținând că anvelopa salarială din sectorul public nu poate urca semnificativ peste nivelul actual, de 8,1% din PIB, fără a împinge finanțele publice „într-o fundătură”. De ce contează: majorările mai mari ar cere tăieri în altă parte Premierul interimar a spus că „nu avem decât două posibilități reale” pentru creșterile de anul viitor: fie o ajustare mică, fie o creștere mai amplă, posibilă doar prin reducerea bazei de cheltuieli, adică prin scăderea numărului de posturi în zonele unde activitatea nu ar justifica personalul. În același timp, el a indicat că presiunea pe buget nu vine doar din salarii, ci și din costul datoriei: dobânzile plătite anul acesta ar reprezenta „aproape 3% din PIB”, adică „în jur de 60 de miliarde de lei”. Datele invocate de Guvern: posturi, pondere în venituri și decalaj public–privat Bolojan a prezentat câteva repere pe care le consideră baza discuțiilor despre reforma salarizării: aproximativ 1.280.000 de posturi în sectorul public (date colectate de la Ministerul Finanțelor, la sfârșitul anului trecut); cheltuieli salariale totale de circa 166 miliarde lei , echivalentul a 8,1% din PIB ; cheltuielile de personal ar reprezenta circa 40% din veniturile publice , iar „din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”; politicile salariale ar fi fost „decuplate de dinamica productivității”, ceea ce ar fi adâncit decalajul de salarizare dintre sectorul public și cel privat. Ce urmează: negocieri pe legea salarizării , sub presiunea deficitului Premierul interimar a indicat că urmează discuții între partide, Ministerul Muncii și „zona profesională din fiecare domeniu”, iar Guvernul va participa prin miniștri. În viziunea sa, noua lege a salarizării trebuie să fie „transparentă”, „echitabilă” și „sustenabilă”, dar în același timp să respecte angajamentele României privind reducerea deficitului bugetar. [...]
Ilie Bolojan conturează opțiunile pentru legea salarizării din 2027 - creșteri mai mari doar cu reduceri de personal, pe fondul unei anvelope salariale de 166 mld. lei
Noua lege a salarizării din 2027 va fi construită sub o constrângere bugetară strictă , iar Guvernul ia în calcul fie ajustări mici ale salariilor, fie majorări mai consistente finanțate prin reduceri de personal în sectorul public, potrivit Economedia . Premierul Ilie Bolojan a argumentat că, din fiecare leu colectat, 39% acoperă salariile bugetarilor, ceea ce pune presiune directă pe deficit și pe sustenabilitatea cheltuielilor. Bolojan a spus că modificarea legislației salarizării bugetarilor va fi „inevitabil un subiect pe agenda publică în următoarea lună”, în contextul discuțiilor dintre partide, Ministerul Muncii și reprezentanții profesionali din diverse domenii. Două scenarii: ajustări mici sau creșteri mai mari cu reducerea bazei de cheltuieli Premierul a prezentat două variante pentru legea salarizării din 2027: ajustări mici ale salariilor (atât creșteri, cât și scăderi mici), fără schimbări majore în dimensiunea sectorului public; creșteri salariale mai mari , dar condiționate de reducerea bazei de cheltuieli , prin concedieri „acolo unde se justifică”, astfel încât economiile să permită plăți mai mari pentru posturile considerate necesare. În formularea premierului: „Există doar două posibilități reale: fie o creștere/o corecție de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public, sau, dacă se dorește o amplitudine mai mare (...) singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, adică reduceri de personal acolo unde nu se justifică (...)”. Datele invocate: ponderea în venituri și plafonul de cheltuieli Bolojan a indicat că România are 1.280.000 de posturi în sectorul public și a susținut că politicile salariale au fost, în timp, „decuplate” de productivitatea muncii, ceea ce ar fi adâncit decalajul dintre sectorul public și cel privat. În același timp, a punctat constrângerile bugetare: cheltuielile cu salariile din sectorul public sunt de 166 miliarde lei , adică 8,1% din PIB ; ținta discutată este ca anvelopa salarială să rămână foarte puțin peste 8% din PIB , fără posibilitatea unei creșteri mai mari; dobânzile plătite în acest an ar reprezenta „aproape 3% din PIB”, adică circa 60 miliarde lei , element care limitează spațiul fiscal. „Nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope (...) pentru că efectiv nu ne putem permite. Altfel, am intra într-o fundătură.” Ce urmează Premierul a spus că alternativa aleasă va fi discutată în perioada următoare, în cadrul consultărilor politice și tehnice, iar obiectivul declarat este o lege „sustenabilă” care să nu creeze așteptări ce nu pot fi acoperite, în condițiile angajamentelor României de reducere a deficitului. [...]
