Știri
Tag: finantare publica

PSD susține un proiect care ar obliga ONG-urile să-și facă publice veniturile , o schimbare cu potențial de reglementare asupra sectorului neguvernamental, în condițiile în care inițiativa legislativă a trecut deja de Senat și urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, potrivit Mediafax . Invitat la România TV, președintele PSD Sorin Grindeanu a spus că este „pentru” transparentizarea veniturilor ONG-urilor, argumentând că, „ca principiu”, nu ar exista motive de opoziție dacă „un om e corect”. „Ca principiu, dacă un om e corect, de ce se ascunde?” Ce urmează în Parlament Grindeanu a precizat că proiectul a fost votat de senatorii PSD și că va ajunge la Camera Deputaților, unde va fi discutat. „Colegii mei din Senat au votat, va veni la Cameră. E un proiect de lege care se va discuta în Camera Deputaților.” Argumentul invocat: bani publici și raportarea la ANAF Liderul PSD a susținut că veniturile sunt oricum raportate la ANAF și a legat nevoia de transparență de situațiile în care finanțarea ar proveni din bani publici. În aceeași intervenție, el a comparat subiectul cu discuțiile despre transparentizarea locuințelor RA-APPS, afirmând că nu locuiește într-o astfel de vilă, ci stă „în chirie într-un bloc”. În final, Grindeanu a spus că este „pentru” transparentizarea „tuturor lucrurilor” și că nu înțelege de ce ONG-urile s-ar supăra, adăugând că le consideră, în general, de bună credință și fără „nimic de ascuns”. [...]

Un proiect de rețea feroviară de mare viteză, de 22.000 km, ar putea schimba transportul transfrontalier în Europa și ar concura direct cu avionul pe mai multe rute, dacă va fi implementat până în 2040, potrivit Știrile Pro TV . Inițiativa, denumită Starline , este propusă de think tank-ul danez 21st Europe și ar conecta 39 de destinații europene, inclusiv orașe din Marea Britanie, Turcia și Ucraina. Propunerea mizează pe un efect operațional major: reducerea timpilor de călătorie și simplificarea legăturilor dintre orașe, într-o rețea pe care autorii o descriu ca un „metrou” la scară continentală. În documentul proiectului, actuala infrastructură feroviară europeană este caracterizată drept „fragmentată, inegală și adesea lentă”. „Un sistem feroviar cu adevărat integrat nu mai este doar o chestiune de confort, ci o necesitate strategică pentru reziliența Europei în secolul XXI.” Ce ar însemna, concret, Starline Rețeaua Starline ar urma să aibă aproximativ 22.000 de kilometri, iar trenurile ar circula cu viteze între 300 și 400 km/h. Inițiatorii susțin că ar fi cu aproximativ 30% mai rapidă decât infrastructura rutieră și feroviară existentă. Ca exemple de impact în timp de parcurs, proiectul indică: Helsinki – Berlin : „puțin peste cinci ore”, față de „o zi întreagă” în prezent; Kiev – Berlin : dintr-o călătorie de noapte într-o rută „rapidă și predictibilă”; Milano – München : dintr-o legătură „lentă și complicată” într-una „frecventă” între două centre economice. Harta publicată de organizație arată conectarea celor 39 de orașe „de la Dublin la Kiev și de la Helsinki la Lisabona”, notează Greek Reporter (menționat în materialul Știrile Pro TV). Operare, stații și finanțare: modelul propus Dincolo de infrastructură, proiectul propune și o schimbare de organizare la bord: fără clase tradiționale , cu vagoane împărțite pe zone (spații liniștite pentru lucru, compartimente pentru familii, zone de relaxare). Stațiile ar urma să fie amplasate în apropierea marilor orașe și conectate direct la transportul public local. În ceea ce privește guvernanța, 21st Europe susține că rețeaua ar urma să fie finanțată public și operată de companii feroviare naționale autorizate . Inițiatorii argumentează că există cerere pentru astfel de conexiuni, dar că, în prezent, transportul transfrontalier rămâne „fragmentat, lent și costisitor”, potrivit propunerii citate în articol. Proiectul este prezentat ca o intenție și un concept, fără detalii despre un calendar de implementare etapizat sau decizii de investiții deja luate. [...]