Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Estimarea este una preliminară și indică un deficit de circa 145 miliarde lei, față de aproximativ 160 miliarde lei cât prevedea ținta stabilită la rectificarea bugetară din toamnă. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat public că execuția pe 2025 „surprinde pozitiv”, în condițiile în care România a depășit frecvent țintele de deficit în anii anteriori.
Nazare a declarat că execuția bugetară nu este încă finalizată și urmează să fie anunțată „spre final de săptămână”, însă a subliniat că deficitul cash pe 2025 este „în jurul cifrei de 7,7% din PIB”, ceea ce ar însemna o ajustare de aproape 1% din PIB față de anul anterior.
„Deși în mod tradițional România surprindea mai degrabă prin depășirea țintei de deficit cash, în acest an, într-adevăr, țintea de deficit cash este mai mică decât cea prognozată, este în jurul cifrei de 7,7% din PIB.”
Ministrul a mai spus că este vorba despre o corecție de 0,7 puncte procentuale față de ținta de 8,4% pentru 2025 și că explicațiile detaliate vor veni odată cu publicarea cifrelor finale.
Potrivit ministrului, scăderea deficitului ar fi legată în principal de renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și de rearanjarea finanțării unor proiecte către fonduri europene, inclusiv prin împrumuturi și granturi. Nazare a susținut că aceste schimbări au fost posibile după ce România a câștigat încrederea Comisiei Europene, inclusiv prin adoptarea unor pachete de măsuri fiscale.
În declarația sa, ministrul a indicat mai multe direcții de acțiune care ar fi contribuit la rezultat:
În același timp, Profit.ro notează că îmbunătățirea execuției a venit după măsuri de consolidare fiscală în a doua jumătate a anului, inclusiv creșteri de taxe, tăieri de beneficii și limitarea cheltuielilor statului, cu costuri resimțite în principal de populație și mediul de afaceri.
Profit.ro arată că datele sunt preliminare și pot suferi ajustări până la publicarea oficială a cifrelor finale, după 25 ianuarie. Publicația mai indică faptul că deficitul calculat pe standardul ESA (metodologia UE) ar urma să fie mai ridicat decât cel cash, posibil în zona de 8% din PIB sau ușor peste, diferența fiind explicată în bună măsură de modul diferit de înregistrare a dobânzilor și, eventual, de obligații amânate la plată.
În termeni simpli, deficitul cash urmărește încasările și plățile efective din execuția lunară, în timp ce deficitul ESA include și ajustări contabile cerute de standardul european, precum costuri cu dobânzile și facturi neplătite la timp.
Un deficit sub ținta oficială ar putea fi bine primit de piețele financiare, în contextul în care investitorii se așteptau mai degrabă la un rezultat ușor peste 8%, pe fondul semnalelor pozitive transmise de guvernanți în ultimele săptămâni, mai notează Profit.ro. Publicația subliniază că România are nevoie de rezultate mai bune în finanțele publice pentru a reduce costurile de împrumut, în condițiile în care dobânzile rămân o problemă majoră.
Pentru 2026, ministrul Finanțelor a anunțat o țintă de deficit între 6% și 6,5%, care urmează să fie stabilită mai ferm odată cu finalizarea proiectului de buget. Șeful Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, a declarat pentru Profit.ro că datele bugetare vor fi definitivate la jumătatea lunii februarie și că estimează un plan de finanțare de 267–275 miliarde lei, cu o scădere a împrumuturilor prin eurobonduri față de 2025.
Recomandate
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB în T1 2026 , iar Guvernul mizează că această ajustare va susține credibilitatea României pe piețele de finanțare, într-un context de dobânzi în creștere și costuri mai mari de împrumut, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că datele execuției bugetare pe primul trimestru reconfirmă „reducerea deficitului la mai mult decât la jumătate” față de aceeași perioadă din 2025 și a descris evoluția drept „un rezultat major pentru credibilitatea financiară a României”, pe fondul sensibilității piețelor la derapaje fiscale. Ce arată execuția bugetară după primele trei luni Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor , deficitul bugetului general consolidat în T1 2026 a fost de 21,09 miliarde de lei (1,03% din PIB) , față de 43,66 miliarde de lei (2,28% din PIB) în T1 2025. Ministerul indică o diminuare de 1,25 puncte procentuale ca pondere în PIB, pe fondul creșterii veniturilor și al controlului cheltuielilor. Nazare a punctat și dinamica veniturilor, care ar fi crescut cu 12,3% , „peste ritmul economiei”, pe fondul măsurilor de lărgire a bazei de impozitare și al îmbunătățirii colectării. În același timp, ministrul a menționat creșterea restituirilor de TVA, ca element de sprijin pentru lichiditatea din economie. Ajustarea: control al cheltuielilor, fără tăierea investițiilor Pe partea de cheltuieli, ministrul afirmă că se vede o scădere a acestora ca pondere în PIB și „disciplină”, inclusiv la cheltuielile de personal, susținând ideea că ajustarea nu vine doar din venituri. Un punct central al mesajului este menținerea investițiilor la un nivel ridicat, finanțate „preponderent din fonduri europene”, ceea ce ar reduce presiunea pe deficit și pe împrumuturile interne. Nazare a mai spus că „creșterea puternică” a sumelor rambursate de Uniunea Europeană ar confirma accelerarea absorbției fondurilor europene, considerată prioritate în acest an. De ce contează pentru costul finanțării În mesajul său, ministrul leagă explicit consolidarea fiscală de reacția piețelor, în condițiile în care dobânzile cresc și investitorii penalizează rapid derapajele. El și-a exprimat speranța că publicarea datelor va contribui la temperarea efectelor recente ale creșterii dobânzilor, oferind piețelor „un argument” privind direcția finanțelor publice. Ce urmează Din informațiile prezentate rezultă că Guvernul își bazează strategia de reducere a deficitului pe combinația dintre venituri mai mari (prin colectare și bază de impozitare) și controlul cheltuielilor, cu păstrarea investițiilor susținute din fonduri europene. Materialul nu oferă detalii despre ținte pentru trimestrele următoare sau despre măsuri suplimentare, dincolo de interpretarea ministrului asupra execuției din T1. [...]
România riscă să piardă acces la o parte din fondurile UE pentru competitivitate dacă viitorul buget multianual ar aloca banii aproape exclusiv pe criteriul performanței economice, avertizează eurodeputatul USR Dan Barna , într-o declarație citată de Economica . Miza imediată este votul de săptămâna viitoare, la Strasbourg, asupra mandatului Parlamentului European pentru negocierile bugetare cu Comisia Europeană. Barna spune că reforma bugetului UE ar reduce peste 50 de programe la trei „piloni” principali: bugete naționale și regionale (dezvoltare), competitivitate și „Global Europe”. Pilonul de competitivitate: 400 mld. euro și disputa pe criteriile de alocare Potrivit eurodeputatului, pilonul dedicat competitivității, estimat la aproximativ 400 de miliarde de euro, ar urma să fie distribuit aproape exclusiv în funcție de performanța economică. În acest scenariu, „trei-patru economii” ar concentra finanțarea, iar state precum România ar deveni marginale. În acest context, Barna afirmă că a fost introdus un amendament care ar schimba formula de alocare astfel: 60% criteriu de competitivitate; 40% criteriu regional, pentru a face fondurile accesibile și companiilor din toate statele membre, cu accent pe flancul estic, pe fondul războiului din Ucraina. „Global Europe”: riscul ca banii UE să finanțeze indirect competitori externi Pe al treilea pilon, „Global Europe”, Barna indică o dezbatere politică privind utilizarea fondurilor (aproape 10% din buget, „aproape 200 de miliarde”): dacă acestea rămân preponderent ajutor umanitar sau dacă ar trebui să susțină și reziliența economică a Uniunii. Ca exemplu, el menționează o licitație de 320 de milioane de euro pentru autobuze în Dakar (Senegal), care ar urma să fie câștigată de o companie chineză, sugerând că, în lipsa unor criterii, UE poate ajunge să finanțeze indirect performanța economică a Chinei. Ce urmează: poziția Parlamentului European pentru bugetul 2028–2034 Parlamentul European își adoptă săptămâna viitoare poziția privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034, pe baza unui vot de marți, precedat de o dezbatere. Conform informațiilor citate, textul adoptat în Comisia pentru bugete (BUDG) propune: 1,7 mii de miliarde de euro la prețuri constante (2025) sau 2,01 mii de miliarde de euro la prețuri curente, pentru șapte ani; un nivel de 1,27% din VNB-ul UE (Venitul Național Brut), cu rambursarea datoriei NextGenerationEU (0,11% din VNB) în afara plafoanelor cadrului financiar multianual. După stabilirea mandatului, Parlamentul European ar urma să înceapă negocierile cu Consiliul, odată ce statele membre ajung la o poziție comună. Pentru România, disputa asupra criteriilor de alocare — mai ales în pilonul de competitivitate — devine un element cu potențial impact direct asupra accesului companiilor la finanțare europeană în următorul ciclu bugetar. [...]
Deficitul bugetar din T1 2026 s-a înjumătățit la 22 mld. lei, reducând nevoia de împrumuturi , un semnal urmărit de investitori și relevant pentru presiunea viitoare pe taxe, potrivit Ziarul Financiar . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că România a încheiat primele trei luni din 2026 cu un deficit de 22 miliarde lei, față de 44 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în economie, deficitul a coborât la 1% din PIB, de la 2,3% în T1 2025. De ce contează: mai puține împrumuturi și risc mai mic de presiune fiscală Nazare a legat direct reducerea deficitului de o scădere a necesarului de finanțare al statului și, implicit, de o presiune mai mică pe taxe în viitor, în condițiile în care diferența dintre venituri și cheltuieli s-a redus. Într-o postare pe Facebook, ministrul a susținut că această evoluție întărește încrederea investitorilor și a piețelor externe. „Statul cheltuie mai responsabil – am redus diferenţa dintre ce încasează şi ce cheltuie. Acest lucru înseamnă puţine împrumuturi şi, implicit, mai puţină presiune pe taxe în viitor.” Context: de la deficitul din 2024 la țintele asumate În 2024, România a ajuns la un deficit de 9,3% din PIB , iar ministrul afirmă că angajamentul este reducerea sub 3% până în 2030. Pentru 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB. Ce urmează: stabilitatea politică, factor de risc pentru piețe Ministrul a avertizat că atingerea țintelor depinde de stabilitate, iar instabilitatea politică și schimbările bruște de direcție pot transmite semnale negative către piețe și investitori, cu efecte asupra costurilor și accesului la finanțare. [...]
Criza politică împinge costurile de finanțare ale statului spre zona de risc , iar semnalele din piață – de la scăderea Bursei la urcarea randamentelor la titlurile de stat – arată că investitorii încep să taxeze România într-un moment în care bugetul depinde de împrumuturi constante, potrivit Adevărul . România intră în această turbulență cu un tablou fiscal fragil: cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și procedură de deficit excesiv, ceea ce obligă Guvernul să prezinte Comisiei Europene un calendar credibil de reducere a dezechilibrelor. În acest context, orice semnal că reformele asumate nu vor fi respectate poate declanșa o reacție în lanț: dobânzi mai mari la titlurile de stat, presiune pe curs și, în final, risc de retrogradare a ratingului sub pragul „investment grade” (categoria recomandată investițiilor). Piața transmite deja semnale: bursă în scădere, randamente în urcare Bursa de Valori București a deschis ședința de luni, 20 aprilie, cu scăderi pe toți indicii, iar după primele 50 de minute rulajul ajunsese la 20,25 milioane lei (3,97 milioane euro), conform datelor citate de Agerpres. Indicele BET a scăzut cu 1,08%, iar BET-Plus cu 1,05%. Analistul economic Adrian Negrescu spune că mișcarea de pe bursă este un prim semnal al deteriorării încrederii investitorilor, într-un moment în care instabilitatea politică pune sub semnul întrebării reformele legate de reducerea deficitului. „Această criză politică este ca un fel de seppuku economic pentru România, pentru că riscă să atenteze la fundamentele economice, din perspectiva încrederii pe care investitorii o mai au în țara noastră.” De ce contează: statul are nevoie de finanțare constantă, iar dobânda poate urca rapid Miza imediată este costul la care se împrumută statul. Randamentul titlurilor de stat românești pe zece ani a urcat la 7,1%, nivel despre care articolul notează că nu a mai fost întâlnit de la instalarea guvernului Bolojan. Negrescu indică o accelerare a scumpirii finanțării: dobânda ar fi ajuns la 7,18% „în această dimineață”, după ce, cu două-trei luni în urmă, coborâse la aproximativ 6% pe fondul unor „date pozitive privind reducerea deficitului bugetar”. În opinia sa, prelungirea crizei poate împinge randamentele spre 7%–8% sau chiar 8,5%, niveluri asociate unei percepții de risc apropiate de zona „junk” (nerecomandată investițiilor). Tot el avertizează că România are nevoie, „în medie”, să împrumute un miliard de euro pe săptămână, iar o problemă de credibilitate ar putea face mai dificilă atragerea investitorilor în titluri de stat. Riscul de rating și condiția reformelor, inclusiv pentru fondurile europene Adrian Codîrlașu, lector la ASE și președinte al CFA România, leagă direct menținerea ratingului de implementarea reformelor: fără acestea, România riscă retrogradarea și pierderea statutului „investment grade”. Din perspectiva investitorilor, criteriul-cheie devine dacă reformele vor fi făcute sau nu, în condițiile unor deficite descrise drept „nesustenabile”. În paralel, Negrescu avertizează asupra riscului de a pierde fonduri din PNRR , într-un calendar strâns de absorbție: articolul menționează o „cursă contra cronometru” pentru a atrage „zece miliarde de euro până în luna august”, condiționată de reforme. Cursul: stabil deocamdată, dar vulnerabil la presiuni Pe piața valutară, articolul notează că BNR a menținut până acum cursul euro/leu într-un interval strâns, însă o presiune susținută ar putea testa capacitatea de intervenție. Codîrlașu spune că prognoza CFA România nu s-a schimbat după izbucnirea turbulențelor: anticipațiile rămân pentru o depreciere ușoară, iar el indică randamentul obligațiunilor pe zece ani drept indicatorul care reflectă cel mai fidel percepția investitorilor, inclusiv a celor străini. Pentru economie, o eventuală depreciere a leului ar însemna scumpiri suplimentare la importuri – de la alimente la medicamente – într-un context în care consumul este deja afectat de valul de creșteri de prețuri din ultimii ani, mai arată analiza. [...]
Guvernul ridică la 3 miliarde lei plafonul de împrumut al primăriilor în 2026 , o decizie care mărește spațiul de finanțare pentru investiții locale, dar care vine cu o presiune suplimentară de disciplină bugetară la nivelul administrațiilor, potrivit Digi24 . Măsura, inițiată de Ministerul Finanțelor, crește plafonul pentru finanțările rambursabile (credite care trebuie returnate) contractate de autoritățile administrației publice locale în 2026 de la 2 miliarde lei la 3 miliarde lei. Guvernul susține că decizia urmărește să evite blocaje financiare și să permită continuarea sau demararea proiectelor de dezvoltare. De ce a fost mărit plafonul: spațiul rămas era aproape epuizat Argumentul central invocat este gradul ridicat de utilizare a fondurilor deja aprobate. Până acum, au fost autorizate finanțări de aproximativ 1,96 miliarde lei, ceea ce, în varianta plafonului vechi, ar fi lăsat un spațiu limitat pentru proiecte noi în 2026. În lipsa majorării, autoritățile avertizează că limitele de tragere ar fi putut fi epuizate încă de la începutul anului, cu efect direct asupra finanțării investițiilor publice locale. Ce spune Ministerul Finanțelor: continuitate, dar „abordare prudentă” Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a justificat decizia prin nevoia de continuitate a proiectelor și stabilitate bugetară la nivel local, pe baza execuției bugetare și a solicitărilor venite din administrația locală. „Majorarea plafonului pentru finanțările rambursabile ale autorităților locale în anul 2026 răspunde unei necesități concrete, evidențiate de analiza execuției bugetare și de solicitările administrației publice locale. Măsura are ca obiectiv prevenirea blocajelor în implementarea investițiilor, prin corelarea contractării finanțărilor cu disponibilitatea plafonului pentru trageri.” „În același timp, menținem o abordare prudentă, compatibilă cu obiectivele de consolidare fiscală și angajamentele europene, asigurând un cadru predictibil și sustenabil pentru dezvoltarea comunităților locale.” Ce prevede hotărârea și ce rămâne neschimbat Actul normativ majorează la 3 miliarde lei în 2026 atât plafonul de contractare, cât și plafonul pentru tragerile efective. Pentru 2027 și 2028, plafonul rămâne la 2 miliarde lei pe an, în linie cu cadrul fiscal-bugetar multianual. Executivul indică drept obiective ale măsurii: asigurarea resurselor pentru proiectele de investiții locale; evitarea disfuncționalităților între contractare și trageri; creșterea predictibilității financiare pentru autoritățile locale; susținerea dezvoltării infrastructurii și a serviciilor publice; menținerea disciplinei fiscal-bugetare. Din aceste plafoane sunt excluse finanțările pentru proiecte cu fonduri europene și cele destinate refinanțării datoriei publice locale, conform legislației în vigoare. [...]
Guvernul ridică la 3 miliarde lei plafonul de îndatorare pe termen scurt al primăriilor pentru 2026 , după ce aproape tot spațiul disponibil fusese deja consumat, potrivit Economica . Decizia vizează atât contractările, cât și tragerile din finanțări rambursabile (credite), cu scopul de a evita blocaje în derularea investițiilor publice locale. Hotărârea de Guvern majorează plafonul pentru 2026 de la 2 miliarde lei la 3 miliarde lei. Pentru anii 2027 și 2028, plafoanele ar urma să rămână la 2 miliarde lei pe an, în linie cu cadrul fiscal-bugetar multianual. De ce a fost necesară majorarea Motivul invocat este gradul ridicat de utilizare a plafonului aprobat pentru 2026: au fost deja autorizate finanțări în valoare de 1.965,06 milioane lei, ceea ce reduce semnificativ spațiul pentru proiecte noi. În acest context, menținerea plafonului la nivelul anterior ar fi putut duce la epuizarea limitelor de tragere încă de la începutul anului, cu risc de blocaje pe parcursul lui 2026, din lipsa resurselor disponibile pentru trageri. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a argumentat că măsura răspunde unei nevoi „evidențiate de analiza execuției bugetare și de solicitările administrației publice locale” și că urmărește corelarea contractării cu disponibilitatea plafonului pentru trageri. „Măsura are ca obiectiv prevenirea blocajelor în implementarea investițiilor, prin corelarea contractării finanțărilor cu disponibilitatea plafonului pentru trageri.” Ce acoperă plafonul și ce rămâne în afara lui Actul normativ are ca obiective, între altele, asigurarea cadrului financiar pentru continuarea și demararea investițiilor locale, creșterea predictibilității financiare la nivelul autorităților locale și menținerea disciplinei fiscal-bugetare. În același timp, se menține excluderea din plafoane a unor categorii de finanțări rambursabile, respectiv cele destinate: prefinanțării și/sau cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile; refinanțării datoriei publice locale, conform cadrului legal aplicabil. Într-o relatare separată, Economedia notează că majorarea a fost aprobată de Guvern și este prezentată de Ministerul Finanțelor ca o măsură de continuitate pentru investițiile locale, în condițiile păstrării disciplinei fiscal-bugetare și a angajamentelor europene. [...]
