Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Vicepremierul interimar Tanczos Barna propune înghețarea țintei de deficit pentru 2027, printr-un moratoriu de un an negociat cu Comisia Europeană, pe motiv că o reducere suplimentară „încă un procent” ar fi „extrem de dureroasă” pentru economie, potrivit Newsweek.
Miza este una de politică fiscală și de finanțare: Barna leagă presiunea pe buget de ieșirea României din PNRR în 2027 și de costul ridicat al dobânzilor la datoria publică, sugerând că ajustarea deficitului ar putea amplifica încetinirea economică și ar reduce încasările.
Tanczos Barna a spus că, după rectificarea bugetară necesară în acest an, o prioritate este pregătirea bugetului pe 2027. În acest context, el susține că România ar trebui să negocieze cu Comisia Europeană un moratoriu de un an, astfel încât să rămână în 2027 la nivelul deficitului din 2026.
„Eu cred că ar trebui să discutăm, să negociem cu Comisia Europeană un moratoriu de un an de zile, să rămânem pe deficitul de anul acesta pentru că o coborâre a deficitului pe anul viitor încă un procent o să fie o chestiune extrem, extrem de dureroasă.”
Argumentul central: în 2027 România nu va mai avea PNRR, iar din bugetul de investiții ar urma să „dispară” peste 40 de miliarde de lei. Barna afirmă că, fără investiții semnificative într-o perioadă de regres economic, economia ar suferi suplimentar, consumul ar scădea, iar încasările bugetare ar fi și mai mici.
Vicepremierul interimar mai indică drept problemă majoră costul dobânzilor plătite de stat, despre care spune că depășește 64 de miliarde de lei. În opinia sa, este nevoie de „o soluție de finanțare alternativă” care să ajute la echilibrarea dobânzilor ridicate rezultate din împrumuturile contractate în anii trecuți.
„Plătim peste 64 de miliarde de lei dobânzi. Deci problema noastră cea mai mare acolo e şi acolo ar trebui să reducem un pic cumva, printr-o soluţie de finanţare alternativă...”
Din declarațiile citate reiese că Barna vede două repere imediate: rectificarea bugetară pentru anul în curs și construcția bugetului pe 2027, în paralel cu o eventuală negociere cu Comisia Europeană pentru moratoriul de un an. Materialul nu oferă detalii despre forma concretă a „soluției de finanțare alternative” sau despre calendarul unei negocieri cu Bruxelles-ul.
Recomandate
Eugen Rădulescu avertizează că România riscă să piardă miliarde din PNRR dacă nu adoptă rapid legi restante de ani de zile, iar consecința ar fi o deteriorare accelerată a echilibrului bugetar, într-un moment în care reducerea deficitului rămâne fragilă, potrivit Economedia . Economistul Eugen Rădulescu (consilier al guvernatorului BNR) susține că „mai avem doar câteva zile” pentru a salva ce se mai poate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și avertizează că, în lipsa adoptării unor legi care „trenează deja de 5 ani”, România va pierde „miliarde de euro” – bani europeni nerambursabili pe care s-a construit bugetul acestui an. În opinia sa, fără aceste fonduri, situația „se va înrăutăți foarte mult și foarte repede”. De ce contează: PNRR, legat direct de traiectoria deficitului Rădulescu afirmă că singurul punct pozitiv din ultimul an a fost reducerea deficitului bugetar, pe care o cuantifică drept o scădere de la 9,3% din PIB în 2024 la 2% din PIB în prima jumătate a acestui an. El consideră că această evoluție a fost un argument important pentru menținerea ratingului „recomandat pentru investiții” (investment grade) . Totuși, economistul avertizează că reducerea deficitului are „două fețe”: a fost obținută „în proporție covârșitoare” prin creșterea taxelor și impozitelor, nu prin reducerea cheltuielilor sau îmbunătățirea colectării; „greul abia acum începe”, iar până în decembrie s-ar obține doar jumătate din reducerea necesară, și asta doar dacă programul PNRR „se va încheia cu bine”. Presiuni pe cheltuieli și risc de măsuri „dure” după formarea noului guvern În analiza sa, Rădulescu critică presiunile sindicale și avertizează că, dacă Parlamentul cedează, „viteza cu care ne îndreptăm spre zid va crește”. El spune că orice viitor guvern va fi obligat să adopte măsuri „dure” pentru reducerea în continuare a deficitului public și respinge ideea majorării taxelor pentru a acoperi creșteri salariale în sectorul bugetar. „Oricine va forma noul guvern va fi obligat să adopte măsuri dure pentru reducerea în continuare a deficitului public.” El indică drept direcție necesară restricționarea „extracției de rente din bani publici”, pe care o vede ca parte a unui program de reforme majore. Datorie publică, valută și vulnerabilitatea la o retrogradare de rating Într-o postare anterioară citată de Economedia, Rădulescu avertizează că PNRR s-ar putea încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe și leagă riscul de instabilitate de posibilitatea unei retrogradări sub categoria „nerecomandată investițiilor” (junk). În acest scenariu, el anticipează presiuni pe curs și ieșiri de capital. Economistul mai semnalează că jumătate din datoria publică este în valută, „circa 30% din PIB”, iar o depreciere a leului ar umfla povara datoriei în valută. Context: șocuri externe și incertitudine internă Rădulescu descrie un tablou în care economia „pare să se stabilizeze”, dar pe fondul unor condiții externe „teribile”, menționând seceta din Europa, războiul din Orientul Mijlociu și incertitudini politice în țările dezvoltate, inclusiv SUA. În acest cadru, el concluzionează că viitorul economiei românești rămâne „extrem de incert”, iar fereastra de decizie pentru PNRR este foarte scurtă. [...]
Noua variantă a legii salarizării bugetarilor este calibrată pe constrângerile de deficit și pe riscul de rating , iar orice majorare peste un nivel „sustenabil” ar fi „populistă”, a spus Dragoș Pîslaru , ministrul interimar al Investițiilor, potrivit Economedia . Mesajul central: proiectul ar urma să permită creșteri în următorii ani, fără scăderi de venituri, dar în limitele acceptate de Ministerul Finanțelor și de angajamentele României față de Comisia Europeană . Pîslaru a declarat la Digi24 că proiectul a fost modificat după discuții cu sindicatele și consultări cu Comisia Europeană, iar autoritățile încearcă o formulă care să împace solicitările interne cu obligațiile asumate. El a spus că instituția europeană nu „respinge” bugete, dar avertizează asupra riscurilor, în special cele legate de sustenabilitatea fiscal-bugetară. Miza fiscală: praguri de cost și risc pentru rating Ministrul interimar a afirmat că avertismentele Comisiei Europene au vizat nivelul creșterilor salariale și impactul asupra situației fiscale, inclusiv prin prisma riscului de afectare a ratingului de țară și a îndeplinirii „jalonului” (țintă asumată în relația cu Comisia Europeană). În acest context, Pîslaru a insistat că o creștere „debalansată” sau peste anumite praguri poate crea probleme de credibilitate fiscală. Întrebat despre limita de 12 miliarde de lei pentru angajamente, Pîslaru a indicat că dificultatea majoră este identificarea surselor de finanțare pentru această sumă: nu doar stabilirea unui plafon, ci explicarea de unde vin banii. Ce promite proiectul: fără scăderi de venituri, creșteri pentru majoritatea salariilor Pîslaru a spus că proiectul include un mecanism de „protecție de sumă tranzitorie”, astfel încât „niciun venit salarial nu va scădea”. În același timp, „peste două treimi” dintre salariile din sectorul public ar urma să aibă ajustări pozitive în perioada următoare, cu creșteri pe care le-a descris drept neextraordinare. Ministrul nu a indicat, înaintea întâlnirii cu partidele, care va fi impactul bugetar exact al noii variante. Ajustări punctuale: zona justiției În urma reacțiilor din ultimele săptămâni privind salarizarea din sistemul judiciar, Pîslaru a afirmat că problemele semnalate au fost soluționate după consultări cu Ministerul Justiției, inclusiv pentru salarizările din zona de conducere (CSM, Parchet, Înalta Curte), pentru a respecta principiul egalității puterilor în stat. În esență, proiectul intră într-o etapă în care testul decisiv nu este doar acceptabilitatea socială, ci și capacitatea Guvernului de a demonstra surse de finanțare compatibile cu țintele fiscale și cu avertismentele privind riscul de rating. [...]
Creșterea veniturilor din iunie riscă să fie „mâncată” de accelerarea cheltuielilor , care au urcat cu 13,3% față de iunie 2025, semnalând că a doua parte a anului poate pune presiune pe deficit, chiar dacă încasările au avut o lună peste așteptări, potrivit Ziarul Financiar . În iunie, veniturile bugetului consolidat au crescut cu 15,8% față de aceeași lună din 2025, peste ritmul din primele șase luni (10,3% an/an) și mult peste inflația de 10,4% menționată pentru intervalul de șase luni. Motorul a fost zona fiscală: veniturile fiscale au avansat cu 20% în iunie, în timp ce veniturile nefiscale au scăzut cu 7,8%, pe fondul unui efect de bază (în 2025 existaseră sume extraordinare din ajutoare de stat recuperate după pandemie, care nu s-au mai regăsit în 2026). Cea mai mare contribuție la saltul din iunie a venit din TVA, impozitul pe profit și fondurile europene (structurale și PNRR ). Încasările din TVA au urcat cu 36,6% (față de +25% la șase luni), cele din impozitul pe profit cu 19,4% (față de +10% la șase luni), iar accizele cu 14,7% (față de +5,9% la șase luni). Doar din TVA, plusul din iunie față de iunie 2025 a fost de 3,7 mld. lei, iar din accize de 500 mil. lei. Publicația notează însă că ritmul TVA ar urma să încetinească din august, când dispare efectul de bază al majorării TVA din august anul trecut, care încă susține comparațiile anuale din prezent. Cheltuielile accelerează: semnal de presiune pe a doua parte a anului După luni în care cheltuielile au venit cu scăderi, în iunie acestea au crescut cu 13,3% față de iunie 2025, în timp ce pe primele șase luni creșterea a fost de doar 0,8% an/an. În același timp, deficitul bugetar la șase luni este descris ca „mulțumitor”, la 2% din PIB. În interiorul cheltuielilor, două mișcări ies în evidență: Cheltuielile de personal au continuat să scadă: -4,1% în iunie (și -3,9% pe primele șase luni). Cheltuielile de capital (investițiile statului) au trecut pe plus în iunie: +21% an/an, după ce la nivelul primului semestru erau încă în scădere cu 23%. În iunie, cheltuielile de investiții (din buget și din fonduri UE) au fost cu 5,4 mld. lei peste nivelul din iunie 2025, ajungând la 15,5 mld. lei. Pe primele șase luni, investițiile (buget + fonduri europene) au totalizat 60 mld. lei, cu 10 mld. lei peste primele șase luni din 2025, adică un plus de 20%. Ce se vede în structură și la ce să ne așteptăm Execuția de la jumătatea anului arată o îmbunătățire punctuală a veniturilor în iunie, dar și începutul unei faze în care cheltuielile cresc mai repede, inclusiv pe fondul grăbirii investițiilor și al nevoii de cofinanțare națională pentru proiecte. În plus, presiunea de final de PNRR (menționată ca fiind la finele lui august) împinge administrația să accelereze lucrările, mai ales în infrastructura mare (autostrăzi, căi ferate). Pe partea de venituri, apare și un semnal de slăbiciune: în iunie, veniturile din impozitul pe salarii și venit au scăzut cu 2,2% față de iunie 2025, după ce pe primele șase luni erau încă pe plus cu 11%. Ministerul Finanțelor nu a oferit o explicație, iar analiza indică drept posibil factor reducerea unor venituri în sistemul bugetar (de exemplu, prime de vacanță), care ar diminua și baza de impozitare. [...]
Germania cere tăieri de „câteva sute de miliarde de euro” din viitorul buget al UE , contestând direct propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034, potrivit Euronews . Miza este una bugetară și de putere de negociere: Berlinul, cel mai mare contributor la bugetul Uniunii, împinge discuția spre un plafon mai mic al cheltuielilor, într-un dosar care necesită unanimitate. Cancelarul german Friedrich Merz a spus că sunt necesare reduceri „în toate domeniile” și a respins atât propunerea Comisiei, cât și un compromis aflat pe masă care ar presupune doar tăieri minore. În același timp, el a susținut că diminuarea bugetului este „esențială”, indiferent de evoluția discuțiilor privind „noile resurse proprii” (surse suplimentare de venit la nivelul UE). Comisia Europeană propune un buget de aproximativ 1.760 de miliarde de euro, în termeni ajustați la inflație, la prețurile din 2025. Sumele ar urma să finanțeze proiecte precum achiziții publice în domeniul apărării, politica agricolă, fondurile structurale și programul Erasmus. Negocieri sub presiune, cu un calendar dificil Negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028–2034 sunt deja în desfășurare, iar președinția rotativă a Consiliului UE este deținută de Irlanda din iulie, cu rol de coordonare a discuțiilor. Dublinul ar urma să prezinte o nouă propunere de compromis în octombrie. Obiectivul menționat este obținerea unui acord între statele membre până la finalul anului, înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, însă această țintă este descrisă ca foarte ambițioasă din cauza diferențelor mari dintre pozițiile celor 27 de state. Falii între contributori și beneficiari, cu drept de veto pentru fiecare stat Germania se aliniază cu alți contributori neți – Olanda, Suedia și Danemarca – care susțin un buget mai redus. În opoziție, statele beneficiare nete se opun unor noi tăieri și cer menținerea propunerii actuale. În practică, orice blocaj poate deveni decisiv: CFM poate fi adoptat doar cu acordul unanim al tuturor statelor membre, ceea ce înseamnă că negocierile vor depinde de capacitatea președinției irlandeze de a construi un compromis acceptabil atât pentru „plătitori”, cât și pentru „beneficiari”. [...]
Deficitul bugetar a scăzut la 2% din PIB în S1/2026 , un ritm care contează direct pentru costurile de finanțare ale statului și pentru menținerea ratingului de investiții, înaintea evaluărilor Fitch și Moody’s , potrivit Ziarul Financiar , care citează date publicate vineri de Ministerul Finanțelor . Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat după primele șase luni din 2026 cu un deficit de 41 miliarde de lei (2% din PIB), față de 69,8 miliarde de lei (3,64% din PIB) în aceeași perioadă din 2025. Reducerea a fost susținută de creșterea veniturilor fiscale și a fondurilor europene atrase, precum și de temperarea cheltuielilor curente. Ce a împins deficitul în jos: venituri mai mari, cheltuieli ținute în frâu Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 342,5 miliarde de lei în primul semestru, în creștere cu 10,3% față de S1/2025. Ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,46 puncte procentuale, pe fondul unor încasări mai mari din TVA, impozitul pe salarii și venit, contribuții sociale, dar și din atragerea de fonduri europene. Pe partea de cheltuieli, totalul a crescut cu doar 0,8% în termeni nominali, la 383,6 miliarde de lei, ceea ce a coborât ponderea în PIB la 18,66%, de la 19,85% în S1/2025. Ministerul Finanțelor afirmă că ajustarea s-a concentrat pe cheltuielile curente, „protejând integral” investițiile publice și absorbția fondurilor din PNRR și din Cadrul Financiar Multianual. Investițiile au crescut, cu finanțare majoritar europeană Cheltuielile pentru investiții au urcat la aproape 60 de miliarde de lei, cu 9,52 miliarde de lei peste nivelul din primul semestru din 2025. Aproape 71% din această sumă a fost finanțată din fonduri europene nerambursabile și componenta de împrumut a PNRR. În același timp, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 30,3 miliarde de lei, în creștere cu 20,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cheltuielile aferente proiectelor finanțate din fonduri europene și PNRR au ajuns la 37,2 miliarde de lei. Semnal pentru rating și pentru companii: TVA rambursat mai mult, presiune pe consecvență Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a indicat creșterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei ca element cu efect direct asupra mediului privat, prin lichiditate mai rapidă în companii. „Un semnal extrem de important pentru economia reală este creşterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei. Această creştere a restituirilor este un sprijin direct acordat mediului de afaceri, injectăm lichiditate imediată în companiile româneşti, eliminăm blocajele din lanţurile comerciale şi le oferim antreprenorilor predictibilitatea de care au nevoie.” În perspectiva evaluărilor Fitch și Moody’s, ministrul a legat menținerea ratingului de investiții de continuarea consolidării fiscale, implementarea PNRR și stabilitatea politică. „Execuţia bugetară la şase luni este un puternic semnal de seriozitate al României în evaluările care urmează din partea Fitch şi Moody’s. (...) Dar nu avem motive de relaxare: menţinerea calificativului de investiţii depinde de continuarea acestei direcţii, de finalizarea PNRR şi de stabilitatea politică.” Contextul rămâne presant: România trebuie să reducă treptat deficitul bugetar, conform angajamentelor față de Comisia Europeană, după ce a încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,9% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar agențiile de rating au avertizat că păstrarea ratingului depinde de reducerea deficitului și continuarea reformelor. [...]
Aderarea Muntenegrului riscă să forțeze o rescriere a regulilor de finanțare în viitorul buget multianual al UE , pentru că discuția nu se oprește la costul estimat, ci la precedentul pe care îl poate crea pentru următoarele extinderi, potrivit Economedia , care citează Euronews. Comisia Europeană a prezentat luna trecută pachetul financiar pentru Muntenegru, țara care a avansat cel mai mult în negocierile de aderare. Cu o populație de aproximativ 626.000 de locuitori, statul ar urma să primească sprijin financiar estimat la 3,2 miliarde de euro (aprox. 16,2 miliarde lei). Oficialii Comisiei susțin că impactul asupra bugetului UE ar fi redus, echivalent cu mai puțin de un euro pentru fiecare contribuabil din Uniune. De ce contează: precedentul pentru următoarele extinderi Deși suma este mică raportat la bugetul multianual al UE , de aproape 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde lei), diplomați europeni avertizează că adevărata miză este „chestiunea de principiu”: cum va fi finanțată aderarea și ce reguli se vor aplica ulterior altor candidați. „Pachetul financiar al Muntenegrului se anunță controversat, nu atât din cauza banilor implicați, cât ca o chestiune de principiu”, a declarat un diplomat european pentru Euronews, sub protecția anonimatului. Procesul de extindere a fost relansat după ani de stagnare de la aderarea Croației în 2013, iar Comisia Europeană susține că în ultimele șase luni s-au făcut mai multe progrese decât în întregul deceniu anterior. În paralel, mai multe state membre cer reformarea procesului de aderare și introducerea unor condiții suplimentare sau garanții democratice pentru viitoarele state membre, inclusiv Ucraina. În acest context, Muntenegru este văzut ca primul test al unui „nou model” de extindere, mai ales că redactarea tratatului de aderare a început în urmă cu câteva săptămâni. De unde ar putea veni banii și ce tensiuni apar între statele membre Una dintre cele mai dificile decizii rămâne sursa fondurilor: statele membre trebuie să aleagă între redistribuiri din bugetul actual și identificarea unor resurse suplimentare. Discuția este complicată și de priorități divergente: statele din sudul și estul Europei cer mai multe fonduri pentru agricultură și politica de coeziune; statele din nord vor reorientarea bugetului către competitivitate și apărare. După aderare, Muntenegru ar deveni beneficiar net al fondurilor europene, adică ar primi mai mult decât ar contribui. Conform propunerii Comisiei, o parte importantă din fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională ar urma să fie acoperită din sume care ar fi fost alocate anterior prin programul Europa Globală. În același timp, bugetele pentru apărare și competitivitate ar urma să crească, astfel încât celelalte 27 de state membre să nu piardă finanțare. Rămâne însă neclar de unde vor veni fondurile suplimentare: între opțiunile analizate sunt noi surse de venit la nivelul UE sau majorarea contribuțiilor statelor membre. „Muntenegru creează un precedent. Uniunea Europeană va trebui să fie consecventă și în cazul viitoarelor aderări. De unde vor veni banii va fi una dintre cele mai controversate întrebări”, a declarat o sursă familiarizată cu negocierile. [...]
