Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
O indexare de 7% a pensiilor și salariilor din 2027 ar adăuga peste 23 mld. lei la cheltuielile statului, într-un moment în care Guvernul trebuie să coboare deficitul bugetar la 5% din PIB, potrivit Euronews. Decizia este lăsată viitorului Executiv, iar discuția se poartă între presiunea socială pentru recuperarea pierderilor din inflație și riscul unor noi taxe.
După doi ani de înghețări, pensiile și salariile „ar putea crește” din 2027 cu 7%, prin indexare cu inflația. Sindicatele avertizează că vor protesta dacă veniturile nu sunt majorate, în timp ce economiștii atrag atenția că o astfel de indexare nu înseamnă neapărat o creștere reală, ci mai degrabă o compensare a scumpirilor.
Euronews dă două exemple de impact la nivel individual:
Reprezentantul BNS, Horațiu Raicu, susține că refuzul indexării cu inflația ar împinge „milioane de oameni activi și pensionari” spre sărăcie, prin erodarea puterii de cumpărare.
Costul bugetar al măsurii este estimat la peste 23 miliarde lei în anul următor, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe finanțele publice. În acest context, experții fiscali citați avertizează că ar putea urma majorări de taxe, inclusiv la accize, impozit pe venit și impozit pe profit.
„Accize, impozit pe venit, impozit pe profit. Vedem o preocupare destul de redusă pentru reducerea evaziunii, chiar dacă ANAF face eforturi și au rezultate bune pe colectare în special la TVA, nu e suficient.” — Gabriel Biriș, expert fiscal
În 2027, Guvernul are ținta de reducere a deficitului bugetar la 5% din PIB. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, spune că problema nu este dacă România poate indexa, ci cum construiește un buget care să permită aceste creșteri.
Vicepremierul Tanczos Barna avansează ideea unui moratoriu de un an negociat cu Comisia Europeană, pentru a rămâne la deficitul din acest an, argumentând că o reducere suplimentară cu încă un punct procentual ar fi „extrem de dureroasă”.
În România sunt peste 4,5 milioane de pensionari și mai mult de un milion de bugetari, ceea ce face ca orice decizie de indexare să aibă un impact bugetar major și să devină, inevitabil, o miză centrală pentru viitorul Guvern.
Recomandate
Vicepremierul interimar Tanczos Barna propune înghețarea țintei de deficit pentru 2027 , printr-un moratoriu de un an negociat cu Comisia Europeană , pe motiv că o reducere suplimentară „încă un procent” ar fi „extrem de dureroasă” pentru economie, potrivit Newsweek . Miza este una de politică fiscală și de finanțare: Barna leagă presiunea pe buget de ieșirea României din PNRR în 2027 și de costul ridicat al dobânzilor la datoria publică, sugerând că ajustarea deficitului ar putea amplifica încetinirea economică și ar reduce încasările. De ce cere un moratoriu și ce invocă pentru 2027 Tanczos Barna a spus că, după rectificarea bugetară necesară în acest an, o prioritate este pregătirea bugetului pe 2027. În acest context, el susține că România ar trebui să negocieze cu Comisia Europeană un moratoriu de un an, astfel încât să rămână în 2027 la nivelul deficitului din 2026. „Eu cred că ar trebui să discutăm, să negociem cu Comisia Europeană un moratoriu de un an de zile, să rămânem pe deficitul de anul acesta pentru că o coborâre a deficitului pe anul viitor încă un procent o să fie o chestiune extrem, extrem de dureroasă.” Argumentul central: în 2027 România nu va mai avea PNRR, iar din bugetul de investiții ar urma să „dispară” peste 40 de miliarde de lei. Barna afirmă că, fără investiții semnificative într-o perioadă de regres economic, economia ar suferi suplimentar, consumul ar scădea, iar încasările bugetare ar fi și mai mici. Presiunea dobânzilor și „soluția de finanțare alternativă” Vicepremierul interimar mai indică drept problemă majoră costul dobânzilor plătite de stat, despre care spune că depășește 64 de miliarde de lei. În opinia sa, este nevoie de „o soluție de finanțare alternativă” care să ajute la echilibrarea dobânzilor ridicate rezultate din împrumuturile contractate în anii trecuți. „Plătim peste 64 de miliarde de lei dobânzi. Deci problema noastră cea mai mare acolo e şi acolo ar trebui să reducem un pic cumva, printr-o soluţie de finanţare alternativă...” Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din declarațiile citate reiese că Barna vede două repere imediate: rectificarea bugetară pentru anul în curs și construcția bugetului pe 2027, în paralel cu o eventuală negociere cu Comisia Europeană pentru moratoriul de un an. Materialul nu oferă detalii despre forma concretă a „soluției de finanțare alternative” sau despre calendarul unei negocieri cu Bruxelles-ul. [...]
Guvernul pregătește două rectificări pentru a evita blocaje la finanțarea serviciilor publice , prima fiind programată până la finalul lui octombrie, în condițiile unor presiuni de cheltuieli care trebuie acoperite fără depășirea țintei de deficit, potrivit Știrile Pro TV . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus după audierile din Parlament că strategia vizează o rectificare „în urgență” până la sfârșitul lunii octombrie, pentru cheltuieli de funcționare și nevoi stringente ale ordonatorilor principali de credite, urmată de o a doua rectificare „de reglaj” la finalul lunii noiembrie. Suma totală a primei rectificări nu este încă stabilită și ar urma să fie definitivată după învestirea Guvernului, când miniștrii și ordonatorii de credite vor verifica necesarul. „Am stabilit o strategie pentru următoarele săptămâni care vizează în primul rând două etape de rectificare bugetară. O primă rectificare până la finalul lunii octombrie (...) şi o a II-a rectificare de reglaj la finalul lunii noiembrie. Ambele rectificări vor lua în calcul ipoteza noastră de menţinere a ţintei de deficit la finalul anului”, a afirmat Nazare. Unde sunt presiunile imediate de finanțare Nazare a indicat că prima rectificare ar trebui să acopere, între altele, cheltuieli urgente pentru funcționarea unor instituții și servicii publice, inclusiv în zona sănătății și a intervențiilor de urgență. În paralel, ministrul a vorbit despre obligațiile de plată pentru compensarea prețurilor la energie: plățile făcute până acum depășesc 5 miliarde de lei, iar „stocul restant” ar putea fi între 5 și 8 miliarde de lei, în funcție de evaluarea finală a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Estimări punctuale vehiculate pentru rectificare Deși Guvernul nu a prezentat încă o estimare agregată a fondurilor necesare până la finalul anului, în spațiul public au apărut, potrivit aceleiași surse, mai multe repere de cheltuieli care ar putea ajunge pe masa rectificării: Sănătate (CNAS) : Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar avea nevoie de încă 6,4 miliarde de lei până la finalul anului, pentru spitale, programe naționale și medicamente compensate, potrivit ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila. Energie (plafonare) : patronatele avertizau că 3,75 miliarde de lei prevăzute în buget pentru decontări către furnizori sunt insuficiente; cererile depuse ar fi ajuns la aprox. 9,5 miliarde de lei , iar restanțele efective erau estimate la circa 6 miliarde de lei . Nazare a indicat un „stoc restant” posibil de 5–8 miliarde de lei , în funcție de ANRE. Magistrați (titluri executorii) : Guvernul și Ministerul Finanțelor ar avea la dispoziție nouă zile pentru a asigura, inclusiv prin rectificare, 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde de lei) pentru plata unor drepturi salariale; întârzierea ar atrage penalități de 1% pe zi din suma datorată, plus amenzi zilnice. Nazare a mai spus că obligațiile aferente titlurilor executorii se ridică la aproape 12,7–13 miliarde de lei , iar premierul ar urma să inițieze discuții pentru o formulă de plată eșalonată. Transporturi : Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ar avea nevoie de aprox. 7,2 miliarde de lei pentru a „închide anul”, potrivit declarațiilor lui Ștefan-Ovidiu Popa, ministrul propus pentru portofoliu. Ce urmează Calendarul indicat de Ministerul Finanțelor presupune o primă rectificare până la finalul lui octombrie , urmată de o a doua rectificare la finalul lui noiembrie , ambele construite pe ipoteza menținerii țintei de deficit. În lipsa unei estimări oficiale consolidate, miza imediată rămâne acoperirea cheltuielilor urgente astfel încât instituțiile-cheie să își poată continua activitatea până la finalul anului. [...]
Majorările de salarii și pensii sunt condiționate de „spațiul fiscal” și de țintele de deficit , potrivit programului de guvernare 2026–2028 prezentat de Cabinetul Luca Niculescu , relatează Adevărul . Documentul leagă explicit orice creștere generală de veniturile statului, productivitate și de avizul Ministerului Finanțelor privind impactul bugetar, într-un cadru de consolidare fiscală. Programul pornește de la ideea că noile cheltuieli permanente trebuie încadrate în plafoane, pentru a nu deraia traiectoria de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice. În acest sens, viitorul executiv își propune reducerea graduală a cheltuielilor de personal de la 9,3% din PIB (nivelul din 2024) la 7,9% din PIB până în 2031. Salarii: lege nouă, dar aplicare etapizată și fără „creșteri uniforme” Reforma salarizării în sectorul public este prezentată ca un proces etapizat, cu accent pe predictibilitate, performanță și eliminarea dezechilibrelor dintre categorii de bugetari. Programul precizează că eventualul spațiu fiscal ar urma să fie folosit „pentru corectarea inechităților salariale” și nu pentru majorări generalizate. Un element-cheie este condiționarea: aplicarea noii legi a salarizării depinde de respectarea plafoanelor de cheltuieli și de avizul Ministerului Finanțelor privind impactul bugetar. Totodată, sporurile ar urma să fie „regândite” și justificate mai clar, iar remunerația să fie legată într-o măsură mai mare de performanță. „Orice majorare generală este condiționată de spațiul fiscal validat de Ministerul Finanțelor.” Programul mai include aplicarea mecanismului legal de actualizare a salariului minim într-un ciclu de 12 luni, pe baza datelor economice și a consultării tripartite, în linie cu directiva europeană. Pensii: reluarea indexării din 2027, fără procente asumate În privința pensiilor, documentul prevede reluarea indexării începând cu 2027, cu obiectivul declarat de a menține puterea de cumpărare. În același timp, programul subliniază că măsura trebuie fundamentată prin costuri și resurse și nu trebuie să afecteze reducerea deficitului și a datoriei publice. „Începând cu 2027, asigurăm indexarea pensiilor, pentru protejarea puterii de cumpărare (...), cu respectarea sustenabilității sistemului public de pensii și fără să periclităm traiectoria de reducere a deficitului și a datoriei publice.” Programul nu stabilește procente concrete nici pentru creșterea salariilor bugetarilor, nici pentru indexarea pensiilor în 2027. De asemenea, menționează că cheltuielile cu asistența socială trebuie să rămână sub pragul de 12,2% din PIB, iar alte beneficii sociale nu vor putea crește peste ritmul de majorare a PIB-ului nominal. Măsuri sociale: extinderi posibile, dar doar cu finanțare identificată Pe partea de protecție socială, programul include mai multe propuneri, însă introduce o regulă generală: fiecare măsură trebuie să aibă sursă de finanțare, impact bugetar estimat și perioadă de aplicare definită. Printre măsurile menționate: eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru mamele cu copii până la doi ani și pentru veteranii de război, dar numai după identificarea surselor care să compenseze impactul bugetar; stimulente pentru întoarcerea mai devreme la muncă după nașterea copilului (cu prelungirea temporară a indemnizației, în funcție de momentul revenirii); posibilitatea ca bunicii angajați să preia concediul de creștere a copilului, cu acordul părinților; pregătirea pentru 2027 a unui „pachet de solidaritate” orientat către persoane și familii vulnerabile, temporar și adaptat resurselor disponibile. Ce urmează: votul de învestire și calendarul politic Parlamentul ar urma să se reunească marți, 20 octombrie, de la ora 14:00, pentru votul de învestire a Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu , iar audierile miniștrilor propuși sunt programate luni și marți, conform calendarului stabilit de Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului. [...]
Guvernul mizează pe reducerea deficitului ca argument-cheie pentru credibilitatea externă , în condițiile în care premierul interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit cu o delegație a agenției de rating Standard & Poor’s, iar discuțiile au vizat contextul politic și situația fiscal-bugetară, potrivit Economica . În comunicatul Guvernului citat de publicație, Executivul susține că România se află pe o „traiectorie a echilibrării și stabilizării finanțelor publice”. Argumentul central invocat este evoluția deficitului: pe primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar ar fi scăzut cu peste 28 de miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, iar execuția bugetară „confirmă această direcție”. Ce transmite Guvernul către agenția de rating Bolojan a legat reducerea deficitului de măsurile luate anul trecut și în prima parte a acestui an pentru corectarea cheltuielilor publice și de respectarea angajamentelor României față de partenerii externi. „Anul 2027 va depinde de modul în care va fi construit bugetul pentru anul viitor. Dacă menţinem linia politicilor actualului Guvern (…) putem continua traiectoria de reducere a deficitului bugetar”, a afirmat Bolojan, citat în comunicat. Mesajul este că menținerea direcției actuale de politici publice ar conta direct pentru „sănătatea economiei” și pentru continuarea ajustării bugetare. Unde vede Executivul spațiu de ajustare pe termen mai lung Premierul interimar a indicat că ajustarea bugetară ar trebui susținută de schimbări cu efect în timp, nu doar de măsuri punctuale. În comunicat sunt enumerate câteva direcții: o administrație mai eficientă; companii de stat reformate; cheltuieli publice mai bine prioritizate; investiții care generează creștere economică. În cazul companiilor de stat, Guvernul menționează explicit îmbunătățirea activității, reducerea subvențiilor de la buget și creșterea profitabilității ca priorități. De ce contează întâlnirea, din perspectiva finanțării Bolojan a legat „credibilitatea externă” a României, inclusiv în fața investitorilor, de continuarea reformelor asumate de actualul Guvern. În același mesaj, el și-a exprimat așteptarea ca linia politicilor guvernamentale să fie continuată pentru păstrarea echilibrelor și reducerea deficitului bugetar. La întrevedere au participat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. Publicația nu oferă detalii despre concluzii ale agenției de rating sau despre un calendar al unei eventuale decizii. [...]
Guvernul a aprobat cheltuieli salariale de 22,94 milioane lei pentru 22 de operatori locali, inclusiv 380 de posturi noi , într-o decizie cu impact direct asupra bugetelor companiilor și regiilor aflate sub autorități locale din 18 județe, potrivit Biziday . Executivul a avizat un act normativ care permite atât ocuparea unor posturi vacante, cât și creșterea numărului de personal și a cheltuielilor de natură salarială „ca urmare a dezvoltării activității” pentru 22 de operatori economici din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea administrației publice locale. Din totalul de 22.942.218 lei , Guvernul detaliază următoarea structură a costurilor: 5.062.675 lei : majorări salariale pentru 16 operatori (indexări cu inflația, conform titlului materialului); 4.390.593 lei : cheltuieli aferente celor 103 posturi vacante (în cazul a 13 operatori ); 13.488.948 lei : cheltuieli aferente pentru 380 de posturi nou-înființate . În justificare, Guvernul arată că operatorii vizați desfășoară „activități esențiale” în servicii publice locale – de la utilități, transport public și salubrizare, până la apă-canal, administrarea domeniului public și energie termică – iar continuitatea acestor servicii depinde de capacitatea de a asigura personalul necesar și de respectarea obligațiilor contractuale. Lista celor 22 de operatori include, între alții, companii și regii din zona de apă-canal, transport public, salubritate și administrare locală, precum Apa Service SA, Gascon SA Miercurea-Ciuc , Publitrans 2000 SA, Transport Urban Reșița SRL, Modern Calor SA Botoșani, Societatea APA CTTA SA Alba, SC Transport Public SA Bacău și SC Salubrizare și Servicii Publice Focșani SA. [...]
Creșterea rapidă a costului datoriei obligă Guvernul să accelereze reducerea deficitului , în condițiile în care dobânzile plătite de stat au urcat puternic în 2026, iar necesarul de finanțare aproape s-a dublat față de 2021, potrivit unei analize publicate de Economica , pe baza unei postări a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare . Ministrul susține că România a intrat în 2025 cu „cel mai mare deficit fiscal din UE”, după un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, în timp ce media UE a fost de 3,1%, conform datelor citate de Agerpres. În acest context, Comisia Europeană prognozează o coborâre a deficitului anual la 7,9% din PIB în 2025 și la 6,2% în 2026, România având pentru al doilea an la rând „cea mai amplă reducere a deficitului proiectată în UE”, potrivit lui Nazare. Dobânzile și refinanțarea împing presiunea pe buget Nazare leagă urgența consolidării fiscale de dinamica datoriei și de costul finanțării. El arată că necesarul brut de finanțare al statului a crescut de la 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026, sumă care include atât finanțarea deficitului curent, cât și refinanțarea datoriei ajunse la scadență. Datoria publică ar fi urcat de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la finalul lui 2025, depășind 1.138 de miliarde de lei. În primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a scăzut la 48,08 miliarde de lei, de la 76,44 miliarde de lei în perioada similară din 2025 (minus 28,36 miliarde de lei, adică aproximativ 37%), pe fondul unei creșteri a veniturilor bugetare cu 11,2% și al unei creșteri a cheltuielilor totale de doar 2,9%. În același interval, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei, potrivit ministrului. Pe partea de costuri ale datoriei, Nazare indică o accelerare a dobânzilor: în primele șapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depășind 40 de miliarde de lei. „Deficitele de astăzi devin datoria și dobânzile de mâine.” Ajustare cu investiții menținute, dar cu efecte în economie Ministrul afirmă că reducerea deficitului nu a fost făcută prin tăieri de investiții. În primele șapte luni din 2026, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar peste 71% din plățile pentru investiții sunt legate de fonduri europene și PNRR . Totodată, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 20,40 miliarde de lei (60,08%) față de aceeași perioadă a anului trecut. Nazare avertizează însă că ajustarea nu este „lipsită de costuri” și că unul dintre efectele anticipate este temperarea temporară a consumului, după o perioadă în care cererea a crescut mai repede decât producția. Alternativa, în viziunea sa, ar fi riscul unei corecții impuse de pierderea încrederii, cu dobânzi mai mari și consecințe mai grele pentru populație și companii. De ce contează pentru companii și finanțarea externă Ministrul leagă consolidarea fiscală și de reducerea „deficitelor gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent), care ar amplifica dependența de finanțarea externă și vulnerabilitatea la dobânzi, curs, percepția investitorilor și evaluările agențiilor de rating. În concluzie, mesajul central al ministrului este că reducerea deficitului trebuie continuată pentru a limita creșterea datoriei și a facturii cu dobânzile, în paralel cu protejarea investițiilor, într-un proces pe care îl descrie ca gradual, nu ca o corecție ce poate fi „ștearsă într-un singur an”. [...]
