Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat

Renegocierea PNRR și plata rapidă a lucrărilor devin critice pe fondul „reașezării” economiei, după ani în care banii publici au alimentat mai ales consumul și au împins în sus importurile și deficitul comercial, potrivit declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan, citate de G4Media.
Bolojan a spus, vineri, după o întâlnire cu primarii, că în anii precedenți „s-au alocat sume importante pentru consum”, în timp ce creșterea economică a fost „neglijabilă”, iar deficitul țării „a crescut foarte mult”. În acest context, el a descris o „reașezare” a economiei românești, pe fondul încetinirii economice și al presiunilor inflaționiste.
„Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari, deci practic am aruncat bani în piață (...) erau în principal bani duși pe consum, care au avut efecte de creștere a deficitelor comerciale, de creștere a importurilor, și acum economia noastră se reașează.”
Premierul interimar a indicat drept prioritate perioada de renegociere a PNRR, în condițiile în care echipa guvernamentală se află la Bruxelles. El a spus că autoritățile trebuie să stabilească:
Bolojan a mai afirmat că, în perioada următoare, va fi „foarte important” să existe o rezervă financiară la Ministerul Finanțelor, pentru a acoperi situațiile în care proiectele au nevoie de finanțări suplimentare, inclusiv din cauza creșterii valorii acestora și a faptului că unele cheltuieli nu sunt eligibile la finanțare europeană și trebuie acoperite din bugetul de stat.
Un alt punct ridicat de Bolojan vizează fluxurile de plăți către constructori. El a spus că a constatat întârzieri la plată pe mai multe proiecte în derulare și că, fără plăți rapide, este greu de presupus că firmele vor putea susține ritmul necesar pentru finalizarea proiectelor „până în luna august”.
În ceea ce privește programul „Anghel Saligny”, premierul interimar a afirmat că se va derula „normal” în continuare, însă capacitatea de a suplimenta fondurile față de alocarea inițială este „foarte scăzută”, din cauza nevoilor de finanțare pentru acoperirea diferențelor apărute la proiectele pe fonduri europene.
Totodată, el a punctat că „cea mai importantă componentă de investiții publice” din acest an este cea din PNRR, pe care a estimat-o la „aproximativ 10 miliarde de euro” (aprox. 50 miliarde lei).
Bolojan a legat evoluțiile recente de creșterea prețurilor la combustibil și de efectele conflictelor externe, afirmând că inflația a depășit prognozele inițiale și că economiile încetinesc, inclusiv cea a României, în condițiile în care economia locală este conectată la evoluția Uniunii Europene.
Recomandate

Depășirea pragului de 60% din PIB la datoria publică blochează mecanic creșteri de salarii și pensii , iar presiunea de ajustare riscă să se mute și mai mult pe taxe, cu efecte directe asupra companiilor și consumului, potrivit unei analize citate de Agerpres , care redă poziția consultantului financiar Adrian Negrescu. După primul trimestru, datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB, echivalentul a aproape 1.170 miliarde de lei, în creștere cu 4,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut (55,8%). Avansul este al patrulea cel mai mare din Uniunea Europeană, după Finlanda, Bulgaria și Polonia. Pragul de 60% activează restricții legale Negrescu atrage atenția că depășirea pragului nu este doar un reper simbolic, ci declanșează constrângeri prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare : Guvernul nu mai poate aproba măsuri care majorează cheltuielile de personal din sectorul public sau pe cele de asistență socială. Concret, salariile bugetarilor și pensiile rămân înghețate cât timp datoria se menține peste 60% din PIB, consecință „deja anunțată oficial de Ministerul Finanțelor”, potrivit materialului. Costul finanțării rămâne ridicat, deși datoria e sub media UE Analiza descrie o „poziție paradoxală”: România are o datorie raportată la PIB sub media europeană și sub nivelul Ungariei, dar plătește unele dintre cele mai mari costuri de finanțare din regiune, pe fondul ritmului de îndatorare și al percepției de risc politic și fiscal. În acest context, Negrescu indică randamente ridicate pentru titlurile de stat românești pe 10 ani, la aproximativ 6,7–7,4%, peste nivelurile menționate pentru Polonia, Ungaria, Cehia și Bulgaria. Diferența ar ține mai puțin de mărimea datoriei și mai mult de încrederea investitorilor în traiectoria fiscală, factor urmărit și de agențiile de rating, potrivit explicațiilor sale. 2027, an cu risc de noi taxe și spațiu fiscal redus Consultantul financiar apreciază că 2027 ar putea fi „extrem de complicat” și nu exclude o creștere de taxe. În același timp, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, este citat cu estimări de creștere a datoriei la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, cu o scădere treptată abia după atingerea acestui vârf, condiționată de respectarea angajamentelor din procedura de deficit excesiv (în care România se află din 2020). Negrescu argumentează că reducerea cheltuielilor (salarii, pensii, investiții) este dificilă politic și limitată de rigiditatea bugetului, ceea ce face ca majorarea taxelor să devină o cale de ajustare mai rapidă bugetar, dar cu costuri economice: frânarea consumului și presiune suplimentară pe firme. În același pasaj, el invocă „analize citate în presă” care ar indica o contracție economică a României în 2026; Agerpres nu detaliază însă sursa acelor analize. Efecte pentru companii: fiscalitate mai apăsătoare și creditare mai scumpă Pe partea de economie reală, Negrescu susține că o parte importantă din efortul de reducere a deficitului este suportată de populație prin taxe mai mari și venituri blocate, iar mediul de afaceri resimte presiunea pe mai multe canale: impozitul pe profit ar fi crescut „real”, în condițiile în care creșterea impozitării (circa 1,5%) ar fi fost depășită de inflație (circa 10%), ceea ce ar însemna o presiune fiscală mai mare pe profitul efectiv; la impozitele pe proprietăți comerciale și terenuri pentru persoane juridice, valoarea impozabilă pe metru pătrat pentru terenuri ar fi crescut cu aproximativ 170%; impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) și impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS) rămân în vigoare în 2026, cu promisiunea eliminării din 2027, ceea ce ar afecta planificarea bugetară, mai ales la companiile cu marje reduse; dobânzile ridicate la titlurile suverane tind să împingă în sus și costul creditării corporative. În plus, Negrescu afirmă că bugetul de investiții al statului ar urma să fie mai mic în 2027, cu impact indirect asupra firmelor din construcții, infrastructură și lanțurile lor de furnizori. El indică drept posibilă „veste bună” pentru anul viitor eliminarea IMCA, ICAS și a taxei pe construcțiile speciale, dar subliniază că, deocamdată, sunt promisiuni pentru 2027, nu certitudini legislative. „Avem nevoie de soluții pentru a crește colectarea (...), avem nevoie de soluții outside the box pentru a reduce cheltuielile statului și a crește atractivitatea investițională a României, apropo de scăderea drastică a ISD-urilor”, a scris Adrian Negrescu pe Facebook. În aceeași postare, el propune ca președintele Nicușor Dan să cheme la Cotroceni reprezentanți ai unor mari contributori privați la buget (din carburanți, construcția de mașini, tutun, retail alimentar și industria chimică) pentru a identifica alternative la creșterea taxelor. [...]

Creșterea veniturilor din iunie riscă să fie „mâncată” de accelerarea cheltuielilor , care au urcat cu 13,3% față de iunie 2025, semnalând că a doua parte a anului poate pune presiune pe deficit, chiar dacă încasările au avut o lună peste așteptări, potrivit Ziarul Financiar . În iunie, veniturile bugetului consolidat au crescut cu 15,8% față de aceeași lună din 2025, peste ritmul din primele șase luni (10,3% an/an) și mult peste inflația de 10,4% menționată pentru intervalul de șase luni. Motorul a fost zona fiscală: veniturile fiscale au avansat cu 20% în iunie, în timp ce veniturile nefiscale au scăzut cu 7,8%, pe fondul unui efect de bază (în 2025 existaseră sume extraordinare din ajutoare de stat recuperate după pandemie, care nu s-au mai regăsit în 2026). Cea mai mare contribuție la saltul din iunie a venit din TVA, impozitul pe profit și fondurile europene (structurale și PNRR ). Încasările din TVA au urcat cu 36,6% (față de +25% la șase luni), cele din impozitul pe profit cu 19,4% (față de +10% la șase luni), iar accizele cu 14,7% (față de +5,9% la șase luni). Doar din TVA, plusul din iunie față de iunie 2025 a fost de 3,7 mld. lei, iar din accize de 500 mil. lei. Publicația notează însă că ritmul TVA ar urma să încetinească din august, când dispare efectul de bază al majorării TVA din august anul trecut, care încă susține comparațiile anuale din prezent. Cheltuielile accelerează: semnal de presiune pe a doua parte a anului După luni în care cheltuielile au venit cu scăderi, în iunie acestea au crescut cu 13,3% față de iunie 2025, în timp ce pe primele șase luni creșterea a fost de doar 0,8% an/an. În același timp, deficitul bugetar la șase luni este descris ca „mulțumitor”, la 2% din PIB. În interiorul cheltuielilor, două mișcări ies în evidență: Cheltuielile de personal au continuat să scadă: -4,1% în iunie (și -3,9% pe primele șase luni). Cheltuielile de capital (investițiile statului) au trecut pe plus în iunie: +21% an/an, după ce la nivelul primului semestru erau încă în scădere cu 23%. În iunie, cheltuielile de investiții (din buget și din fonduri UE) au fost cu 5,4 mld. lei peste nivelul din iunie 2025, ajungând la 15,5 mld. lei. Pe primele șase luni, investițiile (buget + fonduri europene) au totalizat 60 mld. lei, cu 10 mld. lei peste primele șase luni din 2025, adică un plus de 20%. Ce se vede în structură și la ce să ne așteptăm Execuția de la jumătatea anului arată o îmbunătățire punctuală a veniturilor în iunie, dar și începutul unei faze în care cheltuielile cresc mai repede, inclusiv pe fondul grăbirii investițiilor și al nevoii de cofinanțare națională pentru proiecte. În plus, presiunea de final de PNRR (menționată ca fiind la finele lui august) împinge administrația să accelereze lucrările, mai ales în infrastructura mare (autostrăzi, căi ferate). Pe partea de venituri, apare și un semnal de slăbiciune: în iunie, veniturile din impozitul pe salarii și venit au scăzut cu 2,2% față de iunie 2025, după ce pe primele șase luni erau încă pe plus cu 11%. Ministerul Finanțelor nu a oferit o explicație, iar analiza indică drept posibil factor reducerea unor venituri în sistemul bugetar (de exemplu, prime de vacanță), care ar diminua și baza de impozitare. [...]

Deficitul bugetar a scăzut la 2% din PIB în S1/2026 , un ritm care contează direct pentru costurile de finanțare ale statului și pentru menținerea ratingului de investiții, înaintea evaluărilor Fitch și Moody’s , potrivit Ziarul Financiar , care citează date publicate vineri de Ministerul Finanțelor . Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat după primele șase luni din 2026 cu un deficit de 41 miliarde de lei (2% din PIB), față de 69,8 miliarde de lei (3,64% din PIB) în aceeași perioadă din 2025. Reducerea a fost susținută de creșterea veniturilor fiscale și a fondurilor europene atrase, precum și de temperarea cheltuielilor curente. Ce a împins deficitul în jos: venituri mai mari, cheltuieli ținute în frâu Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 342,5 miliarde de lei în primul semestru, în creștere cu 10,3% față de S1/2025. Ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,46 puncte procentuale, pe fondul unor încasări mai mari din TVA, impozitul pe salarii și venit, contribuții sociale, dar și din atragerea de fonduri europene. Pe partea de cheltuieli, totalul a crescut cu doar 0,8% în termeni nominali, la 383,6 miliarde de lei, ceea ce a coborât ponderea în PIB la 18,66%, de la 19,85% în S1/2025. Ministerul Finanțelor afirmă că ajustarea s-a concentrat pe cheltuielile curente, „protejând integral” investițiile publice și absorbția fondurilor din PNRR și din Cadrul Financiar Multianual. Investițiile au crescut, cu finanțare majoritar europeană Cheltuielile pentru investiții au urcat la aproape 60 de miliarde de lei, cu 9,52 miliarde de lei peste nivelul din primul semestru din 2025. Aproape 71% din această sumă a fost finanțată din fonduri europene nerambursabile și componenta de împrumut a PNRR. În același timp, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 30,3 miliarde de lei, în creștere cu 20,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cheltuielile aferente proiectelor finanțate din fonduri europene și PNRR au ajuns la 37,2 miliarde de lei. Semnal pentru rating și pentru companii: TVA rambursat mai mult, presiune pe consecvență Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a indicat creșterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei ca element cu efect direct asupra mediului privat, prin lichiditate mai rapidă în companii. „Un semnal extrem de important pentru economia reală este creşterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei. Această creştere a restituirilor este un sprijin direct acordat mediului de afaceri, injectăm lichiditate imediată în companiile româneşti, eliminăm blocajele din lanţurile comerciale şi le oferim antreprenorilor predictibilitatea de care au nevoie.” În perspectiva evaluărilor Fitch și Moody’s, ministrul a legat menținerea ratingului de investiții de continuarea consolidării fiscale, implementarea PNRR și stabilitatea politică. „Execuţia bugetară la şase luni este un puternic semnal de seriozitate al României în evaluările care urmează din partea Fitch şi Moody’s. (...) Dar nu avem motive de relaxare: menţinerea calificativului de investiţii depinde de continuarea acestei direcţii, de finalizarea PNRR şi de stabilitatea politică.” Contextul rămâne presant: România trebuie să reducă treptat deficitul bugetar, conform angajamentelor față de Comisia Europeană, după ce a încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,9% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar agențiile de rating au avertizat că păstrarea ratingului depinde de reducerea deficitului și continuarea reformelor. [...]

Creșterea rapidă a costului datoriei obligă Guvernul să accelereze reducerea deficitului , în condițiile în care dobânzile plătite de stat au urcat puternic în 2026, iar necesarul de finanțare aproape s-a dublat față de 2021, potrivit unei analize publicate de Economica , pe baza unei postări a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare . Ministrul susține că România a intrat în 2025 cu „cel mai mare deficit fiscal din UE”, după un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, în timp ce media UE a fost de 3,1%, conform datelor citate de Agerpres. În acest context, Comisia Europeană prognozează o coborâre a deficitului anual la 7,9% din PIB în 2025 și la 6,2% în 2026, România având pentru al doilea an la rând „cea mai amplă reducere a deficitului proiectată în UE”, potrivit lui Nazare. Dobânzile și refinanțarea împing presiunea pe buget Nazare leagă urgența consolidării fiscale de dinamica datoriei și de costul finanțării. El arată că necesarul brut de finanțare al statului a crescut de la 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026, sumă care include atât finanțarea deficitului curent, cât și refinanțarea datoriei ajunse la scadență. Datoria publică ar fi urcat de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la finalul lui 2025, depășind 1.138 de miliarde de lei. În primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a scăzut la 48,08 miliarde de lei, de la 76,44 miliarde de lei în perioada similară din 2025 (minus 28,36 miliarde de lei, adică aproximativ 37%), pe fondul unei creșteri a veniturilor bugetare cu 11,2% și al unei creșteri a cheltuielilor totale de doar 2,9%. În același interval, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei, potrivit ministrului. Pe partea de costuri ale datoriei, Nazare indică o accelerare a dobânzilor: în primele șapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depășind 40 de miliarde de lei. „Deficitele de astăzi devin datoria și dobânzile de mâine.” Ajustare cu investiții menținute, dar cu efecte în economie Ministrul afirmă că reducerea deficitului nu a fost făcută prin tăieri de investiții. În primele șapte luni din 2026, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar peste 71% din plățile pentru investiții sunt legate de fonduri europene și PNRR . Totodată, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 20,40 miliarde de lei (60,08%) față de aceeași perioadă a anului trecut. Nazare avertizează însă că ajustarea nu este „lipsită de costuri” și că unul dintre efectele anticipate este temperarea temporară a consumului, după o perioadă în care cererea a crescut mai repede decât producția. Alternativa, în viziunea sa, ar fi riscul unei corecții impuse de pierderea încrederii, cu dobânzi mai mari și consecințe mai grele pentru populație și companii. De ce contează pentru companii și finanțarea externă Ministrul leagă consolidarea fiscală și de reducerea „deficitelor gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent), care ar amplifica dependența de finanțarea externă și vulnerabilitatea la dobânzi, curs, percepția investitorilor și evaluările agențiilor de rating. În concluzie, mesajul central al ministrului este că reducerea deficitului trebuie continuată pentru a limita creșterea datoriei și a facturii cu dobânzile, în paralel cu protejarea investițiilor, într-un proces pe care îl descrie ca gradual, nu ca o corecție ce poate fi „ștearsă într-un singur an”. [...]

România poate atinge în 2027 deficitul de 5,8% din PIB fără noi taxe și fără înghețarea veniturilor , dacă ține sub control creșterea cheltuielilor și face o indexare „rațională” a salariilor și pensiilor, susține Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, într-o intervenție citată de Antena 3 . Miza, în lectura sa, este credibilitatea finanțării deficitului și a datoriei publice în fața piețelor, nu doar respectarea unei ținte negociate cu Comisia Europeană. România are de redus deficitul în 2027, iar presiunea bugetară rămâne ridicată inclusiv din cauza nevoii de a finanța investiții care nu vor mai putea fi acoperite prin PNRR , pe lângă alte obligații de plată. În acest context, Dăianu spune că ajustarea poate continua fără măsuri drastice asupra veniturilor populației, dacă ritmul cheltuielilor este calibrat la dinamica economiei. De ce „pauza” de la Bruxelles nu rezolvă problema finanțării Întrebat despre ideea ca România să ceară Comisiei Europene o „pauză” în reducerea deficitului (idee atribuită în material lui Tánczos Barna), Dăianu afirmă că o astfel de soluție nu se poate obține „pur și simplu” prin negociere, pentru că decizia relevantă se vede în reacția piețelor financiare. „Comisia Europeană nu este un dictator pentru piețele financiare” El explică faptul că România își finanțează deficitul și își refinanțează datoria publică atât intern, cât și extern, iar acolo contează percepția investitorilor, a băncilor și a agențiilor de rating. „Sunt fonduri mari care fac plasamente în obligațiunile suverane, sunt bănci și care ascultă de agențiile de rating, ele nu ascultă de Comisia Europeană” Condițiile invocate: fără înghețări, dar cu indexare „rațională” Președintele Consiliului Fiscal spune că nu vede necesară o nouă înghețare a salariilor și pensiilor în 2027, după măsurile din 2025 și 2026, în condițiile în care România are încă inflație ridicată, iar PIB-ul nominal ar urma să crească și în 2027. Cheia, în argumentația sa, este ca dinamica acestor cheltuieli să nu depășească ritmul de creștere al PIB-ului nominal. „În 2027 nu este necesar să se procedeze la o nouă înghețare a salariilor și pensiilor. (...) Dacă noi vom avea o dinamică (...) care să nu depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal, nu va fi nicio problemă” În același timp, Dăianu afirmă că Ministerul Finanțelor lucrează la mai multe scenarii de indexare și că aceasta trebuie făcută astfel încât să nu pună în pericol consolidarea fiscal-bugetară și ținta de deficit. Fără taxe noi, dar cu o piesă lipsă: legea salarizării unitare Dăianu consideră că ținta de deficit de 5,8% din PIB este realizabilă și fără majorări de taxe sau impozite, însă insistă asupra nevoii de reguli mai clare privind cheltuielile cu personalul din sectorul public, prin legea salarizării unitare, pentru a crește predictibilitatea bugetară. „Fără salarizare unitară noi nu vom avea predictibilitate privind cheltuielile” El mai spune că România ar putea coborî chiar sub 5,8% dacă evoluția veniturilor fiscale rămâne bună, invocând încasări mai bune, inclusiv din TVA. Când ar putea apărea o îmbunătățire resimțită de populație Întrebat când ar putea românii să simtă o îmbunătățire a situației economice, Dăianu indică anul 2027 și estimează o creștere economică „în jur de 2% din PIB”, posibil mai mare. În opinia sa, indexarea salariilor și pensiilor ar urma să susțină consumul și cererea, dar trebuie calibrată astfel încât să nu deraieze reducerea deficitului. [...]

Vicepremierul interimar Tanczos Barna propune înghețarea țintei de deficit pentru 2027 , printr-un moratoriu de un an negociat cu Comisia Europeană , pe motiv că o reducere suplimentară „încă un procent” ar fi „extrem de dureroasă” pentru economie, potrivit Newsweek . Miza este una de politică fiscală și de finanțare: Barna leagă presiunea pe buget de ieșirea României din PNRR în 2027 și de costul ridicat al dobânzilor la datoria publică, sugerând că ajustarea deficitului ar putea amplifica încetinirea economică și ar reduce încasările. De ce cere un moratoriu și ce invocă pentru 2027 Tanczos Barna a spus că, după rectificarea bugetară necesară în acest an, o prioritate este pregătirea bugetului pe 2027. În acest context, el susține că România ar trebui să negocieze cu Comisia Europeană un moratoriu de un an, astfel încât să rămână în 2027 la nivelul deficitului din 2026. „Eu cred că ar trebui să discutăm, să negociem cu Comisia Europeană un moratoriu de un an de zile, să rămânem pe deficitul de anul acesta pentru că o coborâre a deficitului pe anul viitor încă un procent o să fie o chestiune extrem, extrem de dureroasă.” Argumentul central: în 2027 România nu va mai avea PNRR, iar din bugetul de investiții ar urma să „dispară” peste 40 de miliarde de lei. Barna afirmă că, fără investiții semnificative într-o perioadă de regres economic, economia ar suferi suplimentar, consumul ar scădea, iar încasările bugetare ar fi și mai mici. Presiunea dobânzilor și „soluția de finanțare alternativă” Vicepremierul interimar mai indică drept problemă majoră costul dobânzilor plătite de stat, despre care spune că depășește 64 de miliarde de lei. În opinia sa, este nevoie de „o soluție de finanțare alternativă” care să ajute la echilibrarea dobânzilor ridicate rezultate din împrumuturile contractate în anii trecuți. „Plătim peste 64 de miliarde de lei dobânzi. Deci problema noastră cea mai mare acolo e şi acolo ar trebui să reducem un pic cumva, printr-o soluţie de finanţare alternativă...” Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din declarațiile citate reiese că Barna vede două repere imediate: rectificarea bugetară pentru anul în curs și construcția bugetului pe 2027, în paralel cu o eventuală negociere cu Comisia Europeană pentru moratoriul de un an. Materialul nu oferă detalii despre forma concretă a „soluției de finanțare alternative” sau despre calendarul unei negocieri cu Bruxelles-ul. [...]