FMI avertizează că datoria publică a unei „țări europene medii” ar putea urca la 130% din PIB până în 2040 dacă politicile nu se schimbă, iar UE ar trebui să combine reforme, consolidare fiscală și împrumuturi comune pentru a acoperi presiunile de cheltuieli din următorii 15 ani, potrivit Agerpres.

Fondul Monetar Internațional le-a transmis miniștrilor de finanțe din UE, reuniți la Nicosia, că fără controlul dinamicii datoriei „traiectoria” devine nesustenabilă. În scenariul în care politicile rămân neschimbate, FMI estimează că datoria ar ajunge la 130% din PIB până în 2040, „dublu comparativ cu nivelul actual”.

Ce presiuni de cheltuieli vede FMI în UE

FMI indică o creștere a nevoilor bugetare în principal pe trei direcții, pe un orizont de 15 ani:

• apărare;
• energie;
• pensii.

Pachetul propus: reforme interne și finanțare comună pentru „bunuri publice europene”

Pentru a evita deteriorarea datoriei, documentul FMI recomandă un mix de măsuri, cu accent pe reforme structurale care să reducă presiunile pe termen lung și să susțină creșterea economică. Printre direcțiile menționate:

• stimulente mai bune pentru mobilitatea forței de muncă în interiorul UE și pentru angajare;
• integrarea piețelor energetice;
• facilitarea direcționării economiilor populației către investiții profitabile în întregul bloc;
• unificarea legislației care diferă de la o țară la alta;
• reformarea sistemelor de pensii, inclusiv printr-o vârstă de pensionare mai mare;
• garanții guvernamentale pentru investiții mai riscante în proiecte cu emisii reduse de carbon și rezistente la schimbările climatice, pentru a atrage capital privat.

Separat, FMI propune ca statele membre să trateze inovarea, energia și apărarea drept „bunuri publice europene” și să le finanțeze prin împrumuturi comune. Tema este însă „extrem de controversată” în UE: Spania, Italia și Franța susțin ideea, în timp ce Germania și mai multe țări din nordul Europei se opun.

Președintele miniștrilor de finanțe din zona euro, Kyriakos Pierrakakis, a declarat pentru Reuters că este un subiect cu „diferențe de opinie”, dar care va fi discutat în lunile următoare.

De ce contează: chiar și cu reforme, FMI vede necesară consolidarea fiscală

Fondul subliniază că, inclusiv în scenariul implementării reformelor, „majoritatea țărilor UE” vor avea nevoie în continuare de consolidare fiscală pentru a pune datoria pe o traiectorie descendentă. Nuanta importantă: cu cât reformele sunt mai ambițioase, cu atât ar fi nevoie de mai puțină consolidare.

În evaluarea FMI, amânarea deciziilor ar agrava problema, iar ajustările „de suprafață” nu ar fi suficiente:

„Abordarea bazată pe improvizații, pe care multe țări au adoptat-o până acum, își atinge limitele, iar un răspuns mai strategic pare esențial pentru a răspunde presiunilor tot mai mari pe partea de cheltuieli. Efectuarea de reforme graduale sau ajustările de suprafață sunt, cel mai probabil, inadecvate.”