Știri
Știri din categoria Justiție
Comisia de afaceri juridice a Parlamentului European a votat ridicarea imunității Dianei Șoșoacă, un pas procedural care, dacă va fi confirmat în plen, deblochează ancheta Parchetului General din România fără să îi afecteze mandatul de eurodeputat, potrivit Adevărul.
Decizia a fost luată joi, 21 aprilie, în Comisia JURI, iar raportul urmează să ajungă la votul final al plenului Parlamentului European de la Strasbourg săptămâna viitoare.
Măsura vine după o solicitare a Parchetului General, care a inițiat anul trecut o acțiune penală împotriva eurodeputatei. Dacă plenul confirmă ridicarea imunității, autoritățile române vor putea continua urmărirea penală și ancheta în legătură cu faptele invocate.
În același timp, ridicarea imunității nu echivalează cu pierderea mandatului în Parlamentul European, notează publicația.
Potrivit informațiilor prezentate de Antena3, autoritățile române o acuză pe Diana Șoșoacă de 11 infracțiuni, între care:
După audierea din 24 martie, Diana Șoșoacă a afirmat că ar fi primit oferte de „azil politic” din partea a cinci state, fără să ofere detalii.
Votul din plenul Parlamentului European, așteptat săptămâna viitoare, va stabili dacă procedurile judiciare din România pot continua fără protecția imunității parlamentare europene.
Recomandate
Cristina Chiriac își începe mandatul de procuror general cu o miză de credibilitate pentru parchete , anunțând că va urmări o activitate „eficientă, transparentă și predictibilă” a Ministerului Public, potrivit Digi24 . Ea a preluat miercuri funcția la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru o perioadă de trei ani. În prima declarație după învestire, Chiriac a spus că își asumă responsabilitatea „sub semnul legalității, imparțialității și profesionalismului”, în beneficiul cetățenilor. Mesajul ei pune accent pe refacerea încrederii publice în actul de justiție, într-un moment în care numirile la vârful marilor parchete au fost intens discutate în spațiul public. Prioritățile anunțate pentru mandat Chiriac indică drept direcții de lucru, în principal: consolidarea încrederii publice în justiție printr-o activitate „eficientă, transparentă și predictibilă” a parchetelor; întărirea capacității instituționale și protejarea independenței procurorilor; promovarea unui climat profesional bazat pe integritate și respect reciproc; combaterea corupției și a infracțiunilor considerate prioritare pentru Ministerul Public, „cu fermitate”, dar cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale. Contextul numirilor la conducerea parchetelor Cu o săptămână înainte, președintele Nicușor Dan a semnat decretele de numire pentru mai multe funcții de conducere: Cristina Chiriac la Parchetul General, Viorel Cerbu la DNA și Codrin-Horațiu Miron la DIICOT, alături de numiri pentru posturi de adjuncți. Președintele nu a semnat decretul de numire a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici ca procuror-șef adjunct DIICOT. Tot Nicușor Dan a respins afirmațiile potrivit cărora „numirile sunt ale PSD” și a justificat opțiunile prin discuții informale cu procurori și prin performanțele unor structuri, inclusiv DNA Iași , condusă anterior de Cristina Chiriac. În acest context, șeful statului a spus că a fost „extrem de surprins” de „atacurile” la adresa acesteia și a invocat trimiterile în judecată realizate de structura respectivă în perioada în care a fost condusă de Chiriac. Ce urmează Din declarațiile publice, direcția imediată a noului mandat este legată de modul în care Parchetul General va livra rezultate și va funcționa mai previzibil și mai transparent. Sursa citată nu oferă, deocamdată, un calendar sau măsuri concrete de implementare pentru aceste obiective. [...]
ANAF a deschis o analiză pe cazul șefului ITM asociat cu folosirea unui Lamborghini de 300.000 de euro , după ce în spațiul public au apărut informații că mașina nu figurează în declarația de avere și că ar avea legături cu o firmă din Iași, potrivit Antena 3 . Miza este una de conformare și control fiscal: dacă există beneficii nedeclarate sau un posibil conflict de interese în relația dintre un funcționar public și entități private. Directorul ANAF, Adrian Nica, a spus că instituția are „în analiză” cazul lui Costel Grojdea, fost șef al ITM București , și că reacția vine inclusiv pe baza informațiilor apărute în presă. „Avem în analiză inclusiv povestea cu un coleg care a venit cu un Urus verde. Vom vedea, reacţionăm la ce scrie presa”, a afirmat directorul ANAF, Adrian Nica. Ce a declanșat verificarea Scandalul a pornit după ce presa a relatat că șeful ITM București ar fi folosit zilnic un Lamborghini Urus evaluat la aproximativ 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei), vehicul care, potrivit informațiilor prezentate, nu apare în declarația sa de avere. Conform informațiilor apărute în spațiul public, citate de Antena 3, autoturismul ar aparține unei firme din Iași, iar leasingul ar fi fost achitat de o companie verificată în trecut de Grojdea. Articolul nu indică documente sau concluzii oficiale care să confirme aceste legături, menționându-le ca informații vehiculate public. Context administrativ: detașarea a fost încetată Ministrul Muncii a dispus încetarea detașării lui Costel Grojdea din funcția de inspector-șef al ITM București, începând cu 16 aprilie 2026, la scurt timp după apariția scandalului public legat de mașina de lux. Poziția lui Costel Grojdea Într-o intervenție la Antena 3 CNN, Costel Grojdea a respins acuzațiile și a susținut că nu este proprietarul mașinii, afirmând că ar fi adus autoturismul la București pentru revizia tehnică, la rugămintea proprietarului, o cunoștință din Iași. Ce urmează ANAF spune că are cazul „în analiză”, fără a detalia în acest stadiu ce tip de verificări derulează sau un termen pentru concluzii. În lipsa unor rezultate oficiale comunicate, rămâne de văzut dacă analiza se va concretiza într-un control fiscal sau în alte măsuri. [...]
Condamnarea la 19 ani a lui Vladimir Plahotniuc rămâne, deocamdată, o decizie fără efect final , ceea ce menține deschisă incertitudinea juridică într-un dosar cu miză publică ridicată, potrivit Profit . Instanța a decis condamnarea lui Vladimir Plahotniuc la 19 ani de închisoare, însă hotărârea „ nu este definitivă ”, ceea ce înseamnă că poate fi contestată și nu reprezintă încă un verdict final. Ce contează acum: procedura, nu doar sentința Faptul că decizia nu este definitivă mută centrul de greutate către pașii următori din justiție: cazul poate continua prin căile legale de atac, iar consecințele concrete ale sentinței depind de soluția finală. Profit nu oferă, în materialul citat, detalii suplimentare despre instanță, capetele de acuzare sau calendarul procedural, astfel că aceste elemente nu pot fi precizate pe baza sursei disponibile. [...]
DNA a extins ancheta privind achizițiile publice la două consilii județene, cu 69 de percheziții în mai multe județe și inclusiv în Franța , într-un dosar care vizează suspiciuni de corupție, infracțiuni asimilate corupției și spălare de bani, potrivit G4Media . Miercuri dimineață au loc percheziții la Radu Moldovan (PSD), președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, și la Dinu Iancu Sălăjanu (PNL), președintele Consiliului Județean Sălaj, pe fondul unor suspiciuni de fraude la achiziții. Ce investighează DNA și de ce contează Direcția Națională Anticorupție (Serviciul teritorial Cluj) a confirmat, într-un comunicat, că desfășoară cercetări în trei cauze penale care privesc perioada 2022 – prezent, în legătură cu „achizițiile unor lucrări de utilitate publică” la nivelul Consiliilor Județene Bistrița-Năsăud și Sălaj. Miza operațională și economică este directă: ancheta vizează modul în care au fost atribuite și derulate contracte publice pentru lucrări, iar perchezițiile includ atât instituții publice, cât și operatori economici, ceea ce poate bloca temporar proceduri, plăți și proiecte în derulare, în funcție de evoluția dosarului. Amploarea perchezițiilor Potrivit comunicatului DNA, în 22 aprilie 2026 au loc percheziții domiciliare în 69 de locații din județele Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj, Iași și municipiul București. Sunt vizate: sediile a două instituții publice ; domiciliile unor persoane fizice; sedii și puncte de lucru ale unor operatori economici. DNA mai precizează că, în baza unui ordin european de anchetă, se desfășoară percheziții și pe teritoriul Franței . Cine este vizat și ce companii apar în dosar Conform informațiilor publicate, perchezițiile au loc acasă și la birou la Radu Moldovan și, de asemenea, acasă și la birou la Dinu Iancu Sălăjanu. G4Media notează că informația a fost publicată inițial de Bistrițeanul, care a difuzat și imagini. În actualizările articolului, sunt menționate și companiile de construcții Dimex și Frasinul , descrise ca „abonate la mari contracte din bani publici”. Publicația arată că Dimex este implicată în construcția centurii Clujului , iar Frasinul în construcția centurii Comarnic. Sunt menționate percheziții și la birourile companiei Frasinul, precum și la notarul Vaida Marsineta. Infracțiunile indicate de procurori În comunicatul DNA, ancheta vizează suspiciuni privind: infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție; spălare de bani , în contextul achizițiilor publice. Separat, potrivit surselor G4Media, faptele cercetate sunt în principal abuz în serviciu în legătură cu achiziții publice, precum și luare și dare de mită . Context: al treilea dosar major al DNA Cluj în ultimele luni G4Media mai notează că acesta este al treilea dosar major instrumentat de DNA Cluj în ultimele luni, după cel al șefului Autorității Rutiere, Cristian Anton, și cel care a vizat fosta arhitectă-șefă a Primăriei Baia Mare. Ancheta este „în curs de actualizare”, iar până la acest moment nu sunt prezentate în articol informații despre acuzații formulate oficial împotriva persoanelor vizate sau despre eventuale rețineri. [...]
DIICOT nu mai găsește bijuterii confiscate în 2008, evaluate la peste 250.000 de euro, iar cazul s-a blocat penal din cauza prescripției , potrivit Adevărul . Proprietara bunurilor a deschis un proces civil și cere ca prejudiciul să fie folosit pentru compensarea datoriilor pe care le are la stat. Bijuteriile – ceasuri, coliere și inele din aur cu pietre prețioase – au fost ridicate la Galați, în urma unor percheziții făcute în 2008. Femeia susține că nu știe cine a intrat în posesia bunurilor și spune că semnătura ei ar fi fost falsificată pe un document din 2009. Semnătură contestată, expertiză favorabilă, dar fără urmări penale Femeia afirmă că a descoperit abia în 2021, când a încercat să recupereze bunurile, existența documentului din 2009. A depus plângere penală, iar procurorul de caz a cerut o expertiză care, potrivit relatării, a confirmat că semnătura nu era autentică. Demersul nu a mai produs efecte în penal, deoarece ar fi intervenit prescripția după cinci ani, conform aceleiași surse. Miza financiară și ce urmează Proprietara spune că este vorba despre aproximativ un kilogram de aur și bijuterii ale familiei. Între timp, ea a fost condamnată la doi ani și patru luni de închisoare, și-a ispășit pedeapsa și s-a stabilit în Spania. Femeia are sechestru pus de ANAF pe două apartamente din Galați și susține că ar fi vrut să își achite datoriile către stat din banii obținuți prin valorificarea bijuteriilor. Acum, și-a angajat un avocat, a deschis un proces civil și încearcă să dea de urma bunurilor dispărute. [...]
Punerea sub acuzare a lui Raed Arafat într-un dosar de contrabandă legat de un elicopter SMURD aduce din nou în prim-plan riscul de prejudicii bugetare din proceduri publice insuficient închise fiscal , într-un caz în care anchetatorii vorbesc despre eludarea plății TVA la import. Informațiile apar în Economica , care relatează atât declarațiile șefului DSU, cât și comunicarea Parchetului Militar. Raed Arafat spune că a fost pus sub acuzare „înainte să fiu audiat”, cu calitatea de acuzat de complicitate la contrabandă, într-un dosar care vizează aducerea în România a unui elicopter ce a ajuns în final în patrimoniul statului, la Inspectoratul General de Aviație (IGAv). El afirmă că dosarul a fost inițial la DNA și a fost declinat la Parchetul Militar după ce procurorii anticorupție nu ar fi găsit indicii de luare de mită sau abuz în serviciu. Într-un material video publicat pe Facebook, Arafat susține că același procuror ar fi implicat în mai multe dosare care îl privesc, inclusiv unul „cu angajările fictive” (despre care afirmă că este „in rem” și că nu are nicio calitate) și un episod în care i-ar fi fost pus un microfon în birou în urmă cu trei ani. Ce investighează Parchetul Militar și care este miza fiscală Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București a anunțat că 17 persoane sunt urmărite penal pentru contrabandă, în formele coautoratului, complicității și instigării, într-un dosar legat de achiziționarea unui elicopter din Marea Britanie cu eludarea plății TVA. Potrivit anchetatorilor, după prăbușirea din 2 iunie 2016 a unui elicopter IGAv aflat în misiune SMURD în Republica Moldova (accident soldat cu patru decese), asiguratorul avea două opțiuni în dosarul de daună: plata sumei de 23.343.667 lei (echivalentul a 5.270.045 euro) sau înlocuirea aeronavei. Părțile ar fi convenit înlocuirea. Parchetul arată că, în noiembrie 2017, IGAv a preluat noul elicopter pe insula Guernsey (teritoriu al Marii Britanii, dar în afara spațiului TVA al Uniunii Europene) și l-a importat ulterior în România, iar punerea în exploatare era posibilă doar după formalități vamale și achitarea ori garantarea taxelor aferente. Ancheta susține că aeronava a fost introdusă în țară și utilizată fără îndeplinirea acestor formalități, generând un prejudiciu la bugetul de stat reprezentând TVA în vamă de 4.435.269 lei. Poziția lui Arafat Arafat afirmă că, în urma declinării de la DNA, „aspectele de corupție au fost excluse”, iar dosarul a rămas pe componenta de contrabandă, pe care o descrie ca fiind legată de neplata TVA și a taxelor vamale. El spune că elicopterul a fost livrat „prin insula Man, în tranzit în insula Guernsey, către România” și că problema ar fi apărut din interpretarea privind obligațiile fiscale la import. În același mesaj, șeful DSU declară că este „liniștit” și că va aștepta să vadă evoluția dosarului împreună cu avocații, apreciind că acuzația ar fi „aproape hilară” în contextul în care aeronava a ajuns la stat. „Da, sunt pus sub acuzare în acest dosar înainte să fiu audiat. Şi acum aştept să văd cu avocaţii unde o să ajungem.” Ce urmează Din informațiile prezentate, dosarul este în faza de urmărire penală, cu mai multe persoane cercetate și cu un prejudiciu indicat explicit de anchetatori. În lipsa altor detalii din comunicarea oficială citată, rămâne de văzut dacă acuzațiile vor fi trimise în instanță și cum va fi stabilită responsabilitatea pentru formalitățile vamale și plata TVA în cazul importului aeronavei. [...]
