Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul trece de la ajustări la relansare economică, după o conferință de presă susținută miercuri seară la Palatul Victoria. Șeful Executivului a indicat că pachetele următoare vor viza relansarea și debirocratizarea, în paralel cu închiderea setului de măsuri de ajustare bugetară.
În centrul mesajului a fost ideea că relansarea economică trebuie construită pe investiții și pe reducerea blocajelor administrative care întârzie proiectele mari. Bolojan a menționat explicit simplificarea avizelor de mediu, a autorizațiilor de incendiu și a avizului CISD, precum și priorități industriale și energetice: finalizarea centralelor pe gaz de la Mintia și Iernut și „salvarea combinatului de la Galați”.
În același timp, premierul a avertizat că România riscă să piardă 2,6 miliarde de euro din fondurile PNRR dacă absorbția nu se accelerează, ceea ce pune presiune pe calendarul de implementare.
„Efectele economice se vor vedea în anii următori. Nu de pe o zi pe alta. În prima fază, acest pachet va avea niște costuri. Efectele pozitive se vor vedea în locuri de muncă mai multe, mai bine plătite, în creșterea exporturilor”, a declarat premierul.
Pe partea de buget, Bolojan a anunțat că proiectul bugetului pentru 2026 ar urma să fie transmis Parlamentului până la 20 februarie, cu o țintă de deficit de 4%, sub nivelul de 6,2% menționat ca reper al Comisiei Europene. Mesajul este relevant pentru mediul de afaceri și pentru finanțarea statului: o traiectorie de deficit mai redusă ar trebui să susțină costurile de împrumut, însă premierul a subliniat că România va continua să se finanțeze din credite, iar miza este reducerea volumului și a dobânzilor, inclusiv prin stabilitate politică.
În aceeași conferință, premierul a atins și teme conexe cu impact bugetar și de încredere publică, de la contestarea în instanță a măsurii privind neplata primei zile de concediu medical (pe care a numit-o „măsură tranzitorie”), până la finanțarea Primăriei București și discuțiile despre impozitele pe proprietate. În ansamblu, direcția anunțată de Guvern pune accent pe un „pachet” de relansare economică cu efecte pe termen mediu, condiționat de accelerarea investițiilor și de deblocarea fondurilor europene, în timp ce bugetul pentru 2026 devine testul de coerență între consolidare și stimularea creșterii.
Recomandate
Guvernul pregătește bugetul pentru 2026 cu obiectivul de a reduce deficitul și de a menține investițiile la un nivel ridicat , într-un context economic complicat marcat de presiunea datoriei publice și de nevoia reformării administrației, a transmis premierul Ilie Bolojan într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook . Proiectul de buget a fost publicat de Ministerul Finanțelor și ar urma să fie aprobat de Guvern până la finalul săptămânii, apoi trimis Parlamentului pentru adoptare. Potrivit premierului, bugetul este construit în jurul a cinci mari provocări economice care vor influența stabilitatea financiară a României în perioada următoare. Reducerea deficitului bugetar Prima prioritate este scăderea deficitului bugetar. Guvernul vizează reducerea deficitului cash de la aproximativ 7,7% din PIB în 2025 (146 miliarde lei) la 6,2% din PIB în 2026 (127,3 miliarde lei) . Ajustarea necesară este de aproximativ 18,7 miliarde de lei , ceea ce presupune măsuri de limitare a cheltuielilor și prioritizarea programelor publice. Potrivit lui Ilie Bolojan, reducerea deficitului nu este doar un obiectiv guvernamental, ci un efort al întregii economii , care presupune apropierea dintre veniturile statului și cheltuielile publice. Investiții publice de peste 160 miliarde de lei În paralel cu reducerea deficitului, Executivul își propune să mențină un nivel ridicat al investițiilor publice. Proiectul de buget prevede investiții de peste 160 de miliarde de lei , echivalentul a aproximativ 8% din PIB . România are în derulare peste 20.000 de proiecte de investiții în diverse faze de execuție. O parte importantă a acestora este legată de fondurile europene și de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Termenul limită pentru finalizarea absorbției fondurilor din PNRR este sfârșitul lunii august 2026 , iar România mai are de atras peste 10 miliarde de euro , la care se adaugă cofinanțarea din bugetul de stat. Presiunea dobânzilor la datoria publică O altă problemă majoră pentru buget este costul ridicat al dobânzilor la datoria publică. În 2026, statul român ar urma să plătească aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi , echivalentul a aproape 12 miliarde de euro , adică aproximativ 3% din PIB . Premierul a comparat această sumă cu valoarea programului Anghel Saligny pentru cinci ani sau cu costul estimat al construcției autostrăzii București–Pașcani . Reducerea cheltuielilor din sectorul public Pentru a crea spațiu bugetar, Guvernul propune și reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public . Ministerele și instituțiile statului vor trebui să își reorganizeze structurile și să facă economii. În același timp, bugetul pentru asistență socială rămâne la aproximativ 250 de miliarde de lei , autoritățile susținând că sprijinul pentru categoriile vulnerabile nu va fi afectat. Obiectivul: o economie mai competitivă Pe termen lung, Guvernul urmărește consolidarea economiei prin creșterea numărului de persoane active pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor, dar și prin atragerea investițiilor private. Executivul consideră că modul în care vor fi gestionate aceste provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul dezvoltării economice în anii următori . [...]
Premierul Ilie Bolojan anunță reduceri de „zeci de mii” de posturi în administrația centrală și locală, potrivit News.ro . Șeful Guvernului avertizează că, în lipsa restructurărilor, alocările bugetare nu vor acoperi cheltuielile de personal, iar România riscă să adâncească din nou deficitul bugetar. Bolojan a spus că reducerea schemelor de personal este una dintre cele mai importante provocări pe termen scurt și că măsurile vor trebui aplicate în lunile următoare în întreg aparatul administrativ. El a explicat că procesul presupune pași administrativi și decizionali care îl fac dificil de implementat rapid: hotărâri de consiliu, ordonanțe, hotărâri de guvern și organizarea de concursuri. „Prin urmare vom avea nişte reduceri în lunile următoare, care sunt la nivelul zecilor de mii de posturi în tot aparatul central şi în administraţia locală.” Premierul a legat direct restructurările de construcția bugetară pe 2026, susținând că Ministerul Finanțelor a bugetat cheltuieli de salarizare mai mici, cu „câteva procente”, la nivelul ministerelor, ceea ce ar face inevitabilă ajustarea numărului de posturi. În acest context, el a invocat experiența din 2025, când s-au estimat reduceri de personal de 5% în primele luni, dar acestea nu s-au realizat, iar cheltuielile au crescut, ceea ce a contribuit la deteriorarea execuției bugetare. În același timp, Bolojan a arătat că în ministerele unde există deficit de personal și unde reducerile nu sunt fezabile, precum Ministerul de Interne și Ministerul Apărării, Guvernul are în vedere o altă măsură cu impact bugetar: creșterea vârstei de pensionare pentru aceste categorii, printr-un proiect ce ar urma să fie pus în dezbatere publică până la finalul lunii martie. Premierul a mai spus că reforma companiilor de stat rămâne o prioritate, dar este dificilă în condițiile unor contracte care nu impun criterii de performanță managementului. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că bugetul României este „maximul posibil” în contextul actual , avertizând că orice cheltuială suplimentară trebuie acoperită din alte surse și că soluțiile populiste pot destabiliza economia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului Digi24 , în contextul tensiunilor politice generate de dezbaterea bugetului de stat în Parlament. Premierul a explicat că actuala construcție bugetară a fost realizată într-un context economic diferit, înainte ca tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu să escaladeze. Potrivit acestuia, conflictul din regiune a adus efecte economice imediate, inclusiv presiuni asupra dobânzilor și creșterea prețurilor la combustibili, factori care pot alimenta inflația în perioada următoare. În același timp, guvernul se confruntă cu o presiune politică majoră din partea PSD, care solicită includerea în buget a unui pachet social estimat la 3,4 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor susține însă că poate acoperi doar aproximativ 1,7 miliarde de lei, ceea ce a deschis un conflict politic în interiorul coaliției. Principalele puncte ale disputei bugetare PSD solicită fonduri suplimentare pentru măsuri sociale. Guvernul afirmă că resursele bugetare sunt limitate. Există riscul ca amendamentele PSD să fie adoptate cu sprijinul AUR. Un asemenea scenariu ar putea genera prima criză politică majoră a actualului executiv. Bolojan a criticat propunerile care nu indică și sursele de finanțare, subliniind că orice majorare de cheltuieli trebuie compensată fie prin economii, fie prin venituri suplimentare la buget. În opinia sa, populismul fiscal ar duce inevitabil la împrumuturi mai mari și la destabilizarea finanțelor publice. Premierul a respins și ideea introducerii unei taxe de 1% pe cifra de afaceri pentru companii, afirmând că mediul de afaceri a avertizat că o astfel de măsură ar descuraja investițiile și dezvoltarea economică. În locul acesteia, coaliția ar fi decis majorarea salariului minim, pentru a compensa presiunea socială. Avertismentul privind cheltuielile publice Bolojan a mai declarat că, atunci când ministerelor li s-a cerut să identifice economii pentru a acoperi noi cheltuieli, aproape toate instituțiile au solicitat bani suplimentari, cu o singură excepție minoră. În acest context, premierul a reiterat că bugetul actual este deja întins la limită. În final, șeful guvernului a spus că stabilitatea bugetară depinde de responsabilitatea politică a partidelor și de capacitatea acestora de a evita promisiunile fără acoperire financiară, într-un context economic global deja tensionat. [...]
Guvernul a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, care prevede înghețarea pensiilor și a salariilor bugetarilor , într-un context economic marcat de creștere redusă și presiuni pentru reducerea deficitului bugetar. Potrivit Digi24 , proiectul a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor și urmează să fie adoptat de Guvern și trimis ulterior Parlamentului pentru dezbatere și vot. Dimensiunea bugetului pentru 2026 Documentul indică venituri totale de aproximativ 391,7 miliarde de lei , în timp ce cheltuielile estimate ajung la 527,4 miliarde de lei . Diferența reflectă un deficit bugetar semnificativ, estimat la 6,2% din PIB în metodologie cash, în timp ce deficitul calculat după metodologia europeană ESA este prognozat la 6% din PIB . Guvernul estimează pentru 2026 o creștere economică de doar 1% , argumentând că măsurile de reducere a deficitului și inflația ridicată din prima parte a anului vor afecta puterea de cumpărare a populației. Pensiile și salariile rămân la nivelul din 2025 Proiectul de buget prevede menținerea pensiilor din sistemul public și din sistemul special la nivelul lunii decembrie 2025 , fără indexări în 2026. În același timp, documentul stabilește: menținerea salariilor de bază pentru personalul plătit din fonduri publice la nivelul din decembrie 2025; păstrarea sporurilor și indemnizațiilor la același nivel; neacordarea de prime, bonusuri sau alte beneficii similare în 2026; neplata în bani a concediilor neefectuate pentru anul 2026. Aceste măsuri fac parte din strategia de limitare a cheltuielilor publice și de stabilizare a finanțelor statului. Cum se împart banii între ministere Conform proiectului de buget, cele mai mari alocări bugetare sunt destinate unor ministere cheie. Minister Credite bugetare Ministerul Muncii 91,8 miliarde lei Ministerul Educației 64,7 miliarde lei Ministerul Apărării 49,3 miliarde lei Ministerul Transporturilor 42 miliarde lei Ministerul Afacerilor Interne 35,7 miliarde lei Alte alocări importante sunt prevăzute pentru Ministerul Agriculturii, Dezvoltării și Sănătății. Finanțarea autorităților locale O parte semnificativă a veniturilor din TVA, aproximativ 27,7 miliarde de lei , va fi transferată către autoritățile locale pentru finanțarea serviciilor sociale, a transportului elevilor și a unor programe educaționale. Veniturile din impozitul pe venit sunt distribuite astfel: 63% către comune, orașe și municipii; 15% către consiliile județene; 6% către fonduri gestionate de consiliile județene; 14% într-un mecanism național de solidaritate; 2% pentru instituții de cultură. Datoria publică estimată Ministerul Finanțelor estimează că datoria guvernamentală brută va ajunge la 61,8% din PIB la finalul anului 2026 , în timp ce datoria netă ar urma să se situeze în jurul valorii de 51,5% din PIB , după scăderea activelor financiare lichide. Potrivit calculelor din Coaliția de guvernare, proiectul bugetului ar putea fi adoptat de Guvern în ședința de joi și trimis imediat Parlamentului, unde vor urma amendamentele și dezbaterile în comisiile de specialitate. [...]
Bugetul României pentru 2026 prevede un deficit de 127,7 miliarde lei , echivalentul a 6,2% din PIB, în condițiile în care veniturile statului cresc după majorările de taxe introduse anul trecut, iar cheltuielile publice rămân la un nivel apropiat de cel din 2025. Potrivit Profit.ro , proiectul de buget pentru anul în curs indică un volum total al cheltuielilor de aproximativ 865 miliarde lei, reprezentând 42,3% din produsul intern brut, nivel similar cu cel din 2025, dar mai ridicat decât în 2024, când ponderea era de 41,2% din PIB. Creșterea veniturilor bugetare este explicată în principal prin efectul majorărilor de taxe introduse la mijlocul anului trecut. Astfel, statul estimează încasări totale de circa 738 miliarde lei, echivalentul a 36,1% din PIB. Comparativ, în 2025 veniturile bugetare au reprezentat 34,7% din PIB, iar în 2024 doar 32,6% din PIB, ceea ce indică o consolidare fiscală bazată în mare parte pe creșterea taxării. Principalii indicatori ai bugetului pentru 2026 Indicator Valoare Venituri totale 738 miliarde lei (36,1% din PIB) Cheltuieli totale 865 miliarde lei (42,3% din PIB) Deficit bugetar 127,7 miliarde lei (6,2% din PIB) Deficitul bugetar planificat pentru 2026 este mai mic decât în anii precedenți, dar rămâne ridicat. În 2025, deficitul a fost de 7,65% din PIB, echivalentul a 146 miliarde lei, iar în 2024 acesta a ajuns la 8,67% din PIB, aproximativ 152,7 miliarde lei. Autoritățile încearcă astfel o reducere graduală a dezechilibrului bugetar, însă fără diminuări semnificative ale cheltuielilor. Un element central al bugetului pentru acest an îl reprezintă investițiile publice, care ar urma să atingă un nivel record. Guvernul estimează alocări de 165,8 miliarde lei pentru investiții, adică peste 8% din PIB , cu aproximativ 27 miliarde lei mai mult decât în 2025. O parte importantă a acestor fonduri este legată de eforturile de a atrage cât mai multe resurse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), program care se încheie în august 2026. Pe lângă investițiile publice, bugetul include și o creștere a resurselor disponibile pentru administrațiile locale. Autoritățile locale ar urma să primească aproximativ 9 miliarde lei în plus prin transferuri de la bugetul de stat și prin sumele colectate din taxe și impozite locale. În plan politic, partidele din coaliția de guvernare și reprezentanții minorităților naționale au decis ca Ministerul Finanțelor să publice proiectul de buget cel târziu în cursul zilei următoare, urmând ca forma finală să fie adoptată în ședința de guvern și ulterior trimisă în Parlament pentru dezbatere și aprobare. [...]
Bugetul de stat pe 2026 a fost adoptat vineri în Parlament , iar premierul Ilie Bolojan a susținut că documentul introduce „o nouă abordare, corectă față de cetățeni”. În declarațiile făcute după votul din plenul reunit, Bolojan a legat bugetul de reformele deja anunțate de Guvern, inclusiv reforma administrației, reforma pensiilor speciale și reduceri de cheltuieli în instituțiile publice. Premierul a prezentat bugetul drept un instrument de disciplină fiscală, menit să limiteze „derapajele nedorite” și să protejeze eforturile recente ale contribuabililor. „Bugetul reprezintă şi centura de siguranţă pe care o avem în faţa unor derapaje nedorite. Astfel, nimeni nu va putea arunca la coş efortul românilor, făcut în ultimele luni, şi risipi finanţele publice.” Un punct central al mesajului a fost menținerea țintei de deficit bugetar la 6,2%, pe care premierul a invocat-o ca semnal pentru partenerii instituționali, agențiile de rating și instituțiile financiare. În acest context, Bolojan a afirmat că România „dovedește” prin buget că își respectă angajamentele asumate. Totodată, premierul a spus că bugetul pentru 2026 ar urma să asigure continuarea investițiilor și finanțarea funcționării instituțiilor publice, inclusiv plata salariilor, pensiilor și a ajutoarelor sociale. El a invocat și riscurile externe, afirmând că România trebuie să-și consolideze capacitatea de a răspunde unor eventuale șocuri venite din afara țării. Proiectul legii bugetului de stat pe 2026 și proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat au fost adoptate cu 319 voturi pentru, 104 împotrivă și o abținere. [...]
