Știri
Știri din categoria Auto

XPENG a scos pe linia de asamblare primul robotaxi „gata de producție” din China, un pas care mută competiția cu Tesla din zona promisiunilor software în cea a livrării industriale și a operării comerciale, potrivit Interesting Engineering. Vehiculul a fost prezentat ca fiind dezvoltat integral „in-house” și a ieșit de pe linia de producție din Guangzhou luni, 19 mai.
Robotaxi-ul este construit pe platforma XPENG GX și este proiectat pentru standarde de conducere autonomă de nivel L4 (autonomie ridicată în condiții definite, fără intervenția șoferului). Publicația notează că este pentru prima dată când un singur producător auto din China „a proiectat, inginerizat și fabricat” un taxi autonom complet în regie proprie.
XPENG își leagă lansarea de un calendar de comercializare accelerat. Compania a obținut în ianuarie un permis pentru vehicule conectate inteligent, care îi permite testare de rutină pe drumuri publice la nivel L4 în Guangzhou, iar în martie a înființat o divizie dedicată de robotaxi, care centralizează definirea produsului, testarea de cercetare-dezvoltare și operațiunile.
Pilotul de servicii robotaxi este programat pentru a doua jumătate a acestui an, pentru a evalua performanța tehnică, acceptarea în piață și viabilitatea comercială. Ținta declarată este trecerea la operare complet autonomă, fără ofițeri de siguranță la fața locului, la începutul lui 2027.
Un element central al strategiei XPENG este controlul asupra componentelor-cheie. Robotaxi-ul folosește patru cipuri proprietare „Turing AI”, care ar furniza împreună 3.000 TOPS (trilioane de operațiuni pe secundă) putere de calcul „on-chip”, pentru analiză rapidă a mediului și decizii de conducere.
Sistemul este descris ca bazat pe „viziune pură” (camere și procesare AI), fără LiDAR (senzor laser pentru măsurarea distanțelor) și fără hărți de înaltă definiție. XPENG folosește un model de tip VLA 2.0 „end-to-end” (un model mare care leagă percepția de acțiune), despre care compania spune că reduce latența de răspuns sub 80 milisecunde, prin eliminarea unei etape de „traducere” întâlnite în arhitecturi mai vechi.
Abordarea „fără hărți” este prezentată ca un avantaj pentru adaptarea în mediul urban și pentru extindere între orașe și chiar peste granițe, însă următorul test relevant rămâne cel operațional: rularea serviciilor pilot și trecerea de la testare la exploatare comercială fără personal de siguranță, în termenul indicat de companie.
Robotaxi-ul este poziționat și ca parte a ecosistemului de „AI fizic” al XPENG, împărțind același model VLA 2.0 cu robotul umanoid IRON și cu proiectul de mașină zburătoare menționat de companie.
Recomandate

Tesla recunoaște o limitare operațională a Robotaxi pe timp de noapte , iar explicația lui Elon Musk indică o problemă de bază a abordării „doar camere”, cu implicații directe pentru extinderea programului și pentru discuția despre senzori precum lidar și radar, potrivit Electrek . Serviciul Tesla Robotaxi din Austin și-a prelungit programul cu o singură oră, până la 23:00 (de la 22:00). Musk a redistribuit anunțul și a spus că principalul obstacol pentru a rula mai târziu este riscul de a lovi animale de companie greu de observat în întuneric, exemplificând cu „pisoi gri pe asfalt gri”. „Principalul lucru pe care încercăm să-l rezolvăm este să ne asigurăm că nu călcăm animale de companie când sunt greu de văzut noaptea. Literalmente încercăm să evităm pisoi gri pe asfalt gri în întuneric.” De ce contează: limita „camere-only” lovește direct în extinderea serviciului Problema descrisă de Musk este una de detecție în lumină slabă și contrast redus — un punct vulnerabil cunoscut al camerelor, care depind de lumină și de diferențierea obiectului față de fundal. În schimb, lidar (un senzor activ care „măsoară” distanțe cu impulsuri laser și reconstruiește forme 3D) și radarul (unde radio, utile și în ceață/praf/orbire de lumină) sunt tocmai tipurile de senzori care gestionează mai bine astfel de situații. Electrek notează că, în timp ce alte companii care operează vehicule autonome la scară folosesc combinații de camere, lidar și radar, Tesla a mers în direcția opusă: a eliminat radarul din mașini în 2021, a renunțat la senzorii ultrasonici în 2022 și nu a livrat până acum mașini cu lidar. Programul Robotaxi: un pas mic, într-un serviciu care a crescut lent Electrek plasează extinderea până la 23:00 în contextul lansării din Austin: în iunie 2025, aplicația accepta curse între 06:00 și miezul nopții. La 15 luni distanță, serviciul se închide mai devreme decât în prima zi, iar publicația susține că Tesla „abia a scalat” de la lansare, chiar și după adăugarea „Cybercabs” luna trecută. Context de reglementare și consecințe pentru FSD Materialul amintește că NHTSA investighează 3,2 milioane de vehicule Tesla în legătură cu accidente asociate sistemului „Full Self-Driving” în condiții de vizibilitate redusă și că, în cadrul investigației, autoritatea a cerut un document intern Tesla intitulat „Radar Saves Us”. În același timp, Electrek subliniază o tensiune operațională: în Austin, soarele apune puțin după ora 19:00 în această perioadă, ceea ce înseamnă că Robotaxi rulează deja în întuneric în fiecare seară, deși Musk spune că problema nu e rezolvată; iar mașinile clienților folosesc același set de camere pentru FSD la orice oră, fără o „stare de asediu” nocturnă. Costul lidar, un argument mai greu de susținut Electrek mai punctează că Rivian a spus în această săptămână că lidarul ajunge să coste „câteva sute de dolari” pe vehicul, ceea ce slăbește argumentul tradițional al costului ca motiv pentru a evita acest tip de senzor. În termeni practici, mesajul lui Musk sugerează că extinderea Robotaxi pe timp de noapte depinde de îmbunătățirea detecției în condiții de lumină slabă; rămâne neclar, din informațiile disponibile, dacă Tesla va încerca să rezolve exclusiv prin software și camere sau dacă va reconsidera, măcar pentru flota Robotaxi, utilizarea unor senzori precum lidarul ori radarul. [...]

Comisia Europeană încearcă să obțină de la Beijing limitarea exporturilor de mașini hibride către UE , într-o rundă de negocieri comerciale care pune industria auto în centrul efortului Bruxelles-ului de a reduce deficitul comercial uriaș cu China, potrivit Politico . Discuțiile au loc înaintea vizitei de două zile la Beijing a comisarului european pentru comerț, Maroš Šefčovič , care începe joi. Miza imediată este un angajament al Chinei de a tempera exporturile de vehicule hibride (inclusiv hibride plug-in), într-un moment în care UE caută rezultate concrete după patru luni de presiuni pentru a diminua dezechilibrul comercial, estimat la 1 miliard de euro pe zi. De ce contează: presiune pe industria auto europeană și pe locuri de muncă Industria auto europeană este descrisă drept una dintre cele mai afectate de supracapacitatea de producție din China. UE a importat în 2025 peste un milion de mașini noi din China și a exportat doar 160.000, iar în august „una din opt” mașini vândute în UE a fost chinezească, pe fondul creșterii vânzărilor de hibride plug-in. Un element-cheie în negocieri este diferența de tratament vamal: în timp ce vehiculele electrice cu baterie din China sunt supuse tarifelor UE din 2024 , hibridele plug-in nu sunt, ceea ce le-a făcut mai competitive pe piața europeană. Pentru Germania, impactul este major: sectorul auto susține aproximativ 2,2 milioane de locuri de muncă și reprezintă o treime din cheltuielile de cercetare-dezvoltare industrială, notează Politico. Ce instrumente sunt pe masă În discuțiile UE–China, opțiunile menționate includ: restricții voluntare la export (limitări asumate de exportator, fără impunere formală de taxe); angajamente de preț („price undertakings”) – mecanisme prin care exportatorii acceptă să vândă peste un anumit prag de preț, pentru a reduce acuzațiile de dumping. Un diplomat UE citat de publicație a spus că un acord sectorial pe auto ar putea deveni „șablon” pentru alte industrii aflate sub presiuni similare. Linia politică se întărește la nivelul UE Šefčovič merge la Beijing cu sprijin politic din partea celor mai mari state membre, în condițiile în care cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron au cerut, într-o scrisoare comună, ca executivul european să primească puterea de a restricționa sau chiar opri importurile din țări care distorsionează piața unică. Inițiativa vine pe fondul temerilor că supraproducția chineză duce la închideri de fabrici și pierderi de locuri de muncă în Europa. La o reuniune a ambasadorilor UE, majoritatea capitalelor ar fi primit favorabil propunerea franco-germană, potrivit unor diplomați citați. Context: deficitul comercial e mult mai mare decât „dosarul auto” Deși mașinile sunt în prim-planul negocierilor, Politico notează că ele reprezintă doar o parte mică din dezechilibrul total. Exporturile auto ale Chinei către UE au totalizat 15,1 miliarde euro, potrivit ACEA, în timp ce deficitul comercial al UE cu China a fost de aproape 360 miliarde euro în 2025 și este deja cu 12% mai mare anul acesta. Ce urmează: raport la summitul UE din 15–16 octombrie Comisia Europeană i-a informat pe ambasadori înaintea vizitei, iar unul dintre diplomați a descris atmosfera dintre Bruxelles și Beijing drept „pesimistă”. Rezultatul discuțiilor din această săptămână urmează să fie prezentat liderilor UE la summitul din 15–16 octombrie, când aceștia vor decide dacă există progres suficient pentru continuarea negocierilor. O avertizare vine de la Rhodium Group, prin asociatul director Camille Boullenois, care susține că o victorie parțială și îngustă ar putea încetini acțiuni mai ample de apărare comercială la Bruxelles: „Aveți grijă ce vă doriți. O victorie simbolică și îngustă ar putea risca să încetinească o acțiune mai amplă de apărare comercială la Bruxelles.” [...]

Formula 1 ar urma să revină în Africa din 2030, cu un Grand Prix în Rwanda , un proiect care implică construirea unui circuit permanent și care, dacă se confirmă, deschide o nouă piață pentru organizatorii campionatului și pentru industria locală de infrastructură și evenimente, potrivit G4Media , care citează RacingNews365. Planul vizează includerea Rwandei în calendarul „Marelui Circ” începând cu sezonul 2030. Conform informațiilor citate, ar fi fost găsit un acord între FIA și reprezentanții țării, iar un anunț oficial ar urma să fie făcut în cursul acestui an. O cursă de Formula 1 nu a mai avut loc în Africa din 1993, de la Marele Premiu al Africii de Sud . În acest context, revenirea pe continent ar marca o extindere geografică importantă a competiției. Ce presupune proiectul din Rwanda Rwanda ar avea în plan construcția unui circuit permanent, amplasat lângă capitala Kigali. Potrivit raportului citat, traseul ar urma să fie construit la aproximativ 40 km de Kigali, în zona aeroportului Bugesera International Airport, iar lucrările de proiectare sunt asociate cu fostul pilot Alexander Wurz. Președintele Rwandei, Paul Kagame , anunțase încă din 2024 intenția țării de a organiza un Grand Prix de Formula 1. Ce urmează și care sunt limitele informației Deocamdată, informațiile sunt prezentate ca raportări „potrivit sursei citate”, iar confirmarea depinde de un anunț oficial care ar putea veni mai târziu în acest an. Până atunci, rămân neclare detalii precum calendarul exact al investiției, finanțarea și pașii de omologare ai circuitului pentru standardele FIA. [...]

Dacia mizează pe hibrid ca alternativă la diesel, cu un consum testat de 4,3 l/100 km și preț de la 28.890 euro (aprox. 144.000 lei) , potrivit unui test publicat de Focus . Publicația descrie noul Bigster Hybrid 155 ca o opțiune de familie care încearcă să păstreze costurile de utilizare jos fără a trece la propulsie 100% electrică, într-un context în care dieselul devine tot mai rar la mașinile noi. Modelul testat este Bigster, un SUV de clasă compactă spre medie, cu 4,57 metri lungime, poziționat în zona unor rivali precum Hyundai Tucson sau Nissan Qashqai. Nu are a treia linie de scaune (spre deosebire de Dacia Jogger), dar câștigă la spațiu: portbagaj de 444 litri, extensibil la 1.937 litri cu bancheta rabatată. În echipările de vârf, poate avea și hayon electric. Cost total: consum mic, greutate redusă și preț sub rivalii hibrizi Din perspectiva costurilor, Focus pune accent pe consumul obținut în test: 4,3 litri/100 km, sub valoarea declarată de producător (4,7 litri/100 km). Un argument central este masa relativ redusă pentru segment – publicația indică un „aproape 1,5 tone”, iar în datele tehnice apare un „leergewicht” (greutate la gol) de 1.494 kg – ceea ce ajută atât la plecările de pe loc, cât și la frânare. La prețuri, Bigster pornește de la 24.290 euro (aprox. 121.000 lei) în versiunea de bază cu motor pe benzină turbo, iar varianta Hybrid 155 începe de la 28.890 euro (aprox. 144.000 lei). Pentru versiunile mai bine echipate Journey și Extreme, Focus menționează un preț de 30.990 euro (aprox. 154.000 lei) și dotări precum încălzire în scaune, parbriz încălzit, instrumentar digital și plafon panoramic (care se poate deschide). Opțiuni de preț menționate în test: plafon panoramic: poate fi eliminat pentru o reducere de 500 euro (aprox. 2.500 lei); hayon electric: 300 euro (aprox. 1.500 lei) supliment. Publicația susține că SUV-urile concurente cu hibrid sunt, în general, mai scumpe, la fel și SUV-urile electrice de dimensiuni comparabile. Ce oferă tehnic „Hybrid 155” și cum se conduce Sistemul de propulsie descris combină un motor pe benzină de 1,8 litri (80 kW/109 CP) cu un motor electric de 36 kW/49 CP, pentru o putere de sistem de 155 CP. Bateria are 1,4 kWh, iar în oraș mașina rulează „adesea electric”, potrivit testului. Performanțele indicate: 0–100 km/h în 9,7 secunde; viteză maximă 180 km/h. La comportament rutier, Focus notează că Bigster nu este un model „dinamic”: ruliu vizibil în viraje la ritm mai alert și o suspensie setată mai degrabă confortabil, care gestionează bine denivelările. Interior, infotainment și „butonul anti-nervi” pentru asistențe La interior, testul semnalează compromisuri tipice unei mărci de buget: mult plastic tare, banchetă spate descrisă ca o suprafață mare cu trei centuri (fără posibilitate de culisare) și soluții de depozitare considerate uneori nepractice. În schimb, materialele sunt apreciate ca fiind rezistente la zgârieturi. Ecranul central are 10 inci și este descris ca mai mic decât la concurență, dar suficient pentru navigație; sistemul multimedia este o versiune simplificată a celui Renault, iar navigația este evaluată pozitiv. Un element practic evidențiat este posibilitatea de a dezactiva rapid unele sisteme de asistență (precum avertizarea de viteză sau monitorizarea atenției) prin „dublă apăsare”, inclusiv în mers. Încărcarea wireless pentru telefon există, dar publicația spune că poate pierde conexiunea, astfel că utilizarea prin cablu USB rămâne frecventă. De ce contează pentru piață: hibridul ca soluție pentru familii fără încărcare acasă Concluzia testului este că strategia Dacia – hibrid și, alternativ, combinații cu GPL (autogaz) – țintește clienți care nu au garaj sau stație de încărcare (wallbox) și nu parcurg foarte mulți kilometri anual. În această logică, Bigster ar putea atrage o parte din cererea care nu se regăsește în oferta exclusiv electrică, printr-un raport preț–spațiu–consum pe care Focus îl consideră greu de egalat în segment. Cea mai scumpă variantă menționată este Bigster „Tribrid”/Hybrid-G 150 (hibrid plus autogaz), cu tracțiune integrală, la 30.690 euro (aprox. 153.000 lei). Publicația notează, totuși, că ar fi fost utilă o opțiune de 4x4 pentru mai multe versiuni, nu doar pentru Hybrid-G 150. [...]

Leapmotor B03X devine cel mai ieftin SUV electric din Australia , cu un preț de pornire „drive-away” de 29.990 dolari australieni (AUD), potrivit Car News China . Modelul, susținut de Stellantis prin parteneriatul cu Leapmotor, intră la precomandă în două versiuni și promite până la 382 km autonomie WLTP, într-un segment în care prețul rămâne principalul diferențiator. Prețuri și poziționare: pragul de 30.000 AUD B03X este disponibil în Australia în două niveluri de echipare, cu prețuri „drive-away” (care includ costurile de punere pe drum, în funcție de piață): Style : 29.990 AUD (aprox. 90.000 lei) Design Long Range : 33.990 AUD (aprox. 102.000 lei) Publicația notează că, la acest nivel de preț, B03X devine cel mai ieftin SUV electric de pe piața australiană, ceea ce poate pune presiune pe concurenții direcți din zona de intrare în gamă. Ce primești la banii aceștia: dimensiuni, interior și dotări Modelul este un crossover compact de 4,3 metri , cu dimensiuni de 4.270/1.810/1.635 mm și ampatament de 2.605 mm. În interior are cinci locuri și poate fi echipat opțional cu un compartiment de depozitare de 39 litri sub bancheta spate, iar portbagajul are 602 litri . La capitolul multimedia și confort, sunt menționate: ecran central de 14,6 inci cu Apple CarPlay și Android Auto; instrumentar digital LCD de 8,8 inci ; șase difuzoare standard, respectiv 12 difuzoare pe echiparea Design; pe Design: jante de 18 inci și sistem de camere cu vedere „surround” (în jurul mașinii). Baterii, putere și autonomie: două variante, aceeași accelerație Versiunea de bază folosește o baterie LFP (litiu-fier-fosfat) de 39,8 kWh , cu motor electric de 130 kW (174 CP) și autonomie WLTP de 292 km . Varianta Long Range are baterie LFP de 53 kWh , motor de 145 kW (194 CP) și autonomie WLTP de 382 km . Ambele versiuni accelerează de la 0 la 100 km/h în 8,6 secunde , conform datelor citate. Context: modelul vine din China sub numele Leapmotor A10 În China, același model a fost lansat în martie 2026 sub numele Leapmotor A10 , cu prețuri între 65.800 și 86.800 yuani (interval menționat de publicație). Car News China mai arată că A10 a devenit rapid un model de volum: potrivit China EV DataTracker, livrările cumulate au ajuns la 122.587 unități până în august 2026. Garanții B03X este oferit în Australia cu: garanție vehicul: 6 ani / 150.000 km ; garanție baterie: 8 ani / 160.000 km . Pentru piața australiană, combinația dintre prețul „drive-away” sub 30.000 AUD și autonomia WLTP de până la 382 km poziționează B03X ca un produs de presiune pe segmentul SUV-urilor electrice de intrare, unde diferențele de cost pot decide rapid volumele. [...]

România are deja capacitate excedentară la încărcarea electricelor, dar utilizarea stațiilor rămâne foarte joasă , cu un grad mediu de doar 4-5%, ceea ce mută discuția de la „câte stații mai construim” la sustenabilitatea economică a investițiilor și creșterea traficului în rețele, potrivit Economedia , care citează studiul EV Charging Index 2026 – Currents of Change (Roland Berger, 34 de țări). România a depășit în august 2026 pragul de 10.000 de puncte publice de reîncărcare pentru vehicule electrice. În același timp, infrastructura de încărcare a crescut de peste șase ori în ultimii cinci ani și, în ultimii trei ani, s-a extins de 1,4 ori mai repede decât parcul de vehicule electrice, ceea ce sugerează că, pe termen scurt, există spațiu pentru creșterea numărului de mașini electrice fără investiții proporționale suplimentare în rețea. Unde s-a accelerat investiția: stațiile ultrarapide Cea mai rapidă dezvoltare a fost pe segmentul stațiilor ultrarapide (putere de cel puțin 150 kW), al căror număr a crescut de la 45 în 2022 la puțin peste 2.060 în august 2026, adică de peste 45 de ori. Pe restul segmentelor, studiul indică: 2.585 de puncte de încărcare rapide (50–150 kW); 5.420 de puncte cu puteri sub 50 kW. Extinderea a fost susținută atât de investițiile operatorilor privați, cât și de finanțări europene prin PNRR , Fondul pentru Modernizare și Mecanismul pentru Interconectarea Europei. De ce contează utilizarea de 4-5%: presiune pe rentabilitate Deși România are aproximativ 13 vehicule electrificate pentru fiecare punct public de reîncărcare (față de media europeană de 14), gradul mediu de utilizare a stațiilor publice rămâne la 4-5%. Roland Berger interpretează acest nivel ca un semn de capacitate disponibilă care poate susține creșterea viitoare a parcului electric fără investiții proporționale suplimentare pe termen scurt, dar și ca un indicator că următoarea etapă ține de creșterea utilizării și de sustenabilitatea economică a rețelelor. „Rezultatele EV Charging Index 2026 arată că România face tranziția de la o piață aflată în faza de construire a infrastructurii către una în care accentul se va muta pe creșterea gradului de utilizare și pe sustenabilitatea economică a investițiilor.” Cererea începe să recupereze, dar piața rămâne sub vârful din 2023 În primele opt luni din 2026 au fost înmatriculate 7.067 de autoturisme 100% electrice (BEV) noi, cu 51% peste nivelul din perioada similară a anului trecut (4.678). Ponderea BEV în totalul înmatriculărilor de autoturisme noi a urcat de la 4,9% la 8,2%, însă piața este încă sub recordul din 2023 (15.318 unități și rată de adopție de 10,4%). Un element important pentru dinamica cererii este segmentul de vehicule rulate: înmatriculările de BEV rulate au urcat de la 398 în 2021 la 4.342 în 2025, iar în primele opt luni din 2026 au depășit 4.100, cu 55% peste perioada similară a anului precedent. Potrivit studiului, aproximativ unul din două autoturisme 100% electrice înmatriculate pentru prima dată în România este rulat. România, încă mult sub media europeană la adopție Chiar și cu revenirea din 2026, România rămâne în urma piețelor europene mature. În 2025, BEV-urile au reprezentat circa 6% din înmatriculările de autoturisme noi din România, față de 17% la nivel european (Norvegia: 89%, Danemarca: 64%, Olanda: 42%). În parcul auto, vehiculele 100% electrice erau aproximativ 0,7% în România în 2025, față de 3,4% media europeană. Pentru prima jumătate a lui 2026, Roland Berger estimează parcul auto național la circa 8,8 milioane de autoturisme, dintre care 94% au motorizări convenționale, 5,2% sunt hibride și 0,8% complet electrice. „Programele guvernamentale au un rol esențial în dezvoltarea pieței în ceea ce privește atât achiziția de vehicule electrice, cât și dezvoltarea rețelei de încărcare.” În acest context, miza imediată pentru operatori și finanțatori nu mai este doar extinderea rețelei, ci creșterea efectivă a utilizării stațiilor, astfel încât investițiile deja făcute să devină mai ușor de susținut economic. [...]