Știri
Știri din categoria Auto
Motorina standard urcă spre pragul de 10 lei/l, iar în unele stații din București ajunge la 9,94 lei/l, potrivit datelor analizate de Libertatea pe baza informațiilor de pe peco-online.ro. Pentru șoferi și pentru companiile cu flote, nivelul acesta înseamnă costuri de alimentare mai mari, chiar dacă o parte dintre rețele au păstrat prețurile neschimbate față de zilele anterioare.
În București, cele mai multe lanțuri au menținut tarifele de sâmbătă, însă Lukoil a operat o scumpire de 0,15 lei/l atât la benzină, cât și la motorină. La nivelul celor cinci orașe monitorizate (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Constanța), prețurile minime raportate pentru benzina și motorina standard sunt aceleași în ziua de luni, 4 mai 2026.
Benzina standard pornește de la 8,92 lei/l în toate cele cinci orașe monitorizate. În București, prețurile menționate sunt:
Publicația notează și o creștere a mediei la Cluj-Napoca: sâmbătă era 8,69 lei/l, iar luni este indicată o majorare de 0,23 lei.
În București, motorina standard este listată astfel:
La nivelul celor cinci orașe monitorizate, motorina standard pornește de la 9,67 lei/l. În Cluj-Napoca, Libertatea indică o creștere a mediei: de la 9,27 lei/l sâmbătă, la o majorare de 0,40 lei.
Cea mai ieftină benzină standard este raportată la 8,69 lei/l, la stația Petrolium din Iernut (județul Mureș), preț neschimbat din joi. Pentru motorina standard, cel mai mic preț menționat este 9,27 lei/l, tot la stația Petrolium din Iernut, neschimbat din vineri.
În context, publicația amintește că, potrivit Eurostat, prețurile combustibililor au crescut semnificativ în martie 2026 față de martie 2025, iar România este a doua țară din Uniunea Europeană la aceste scumpiri.
Recomandate
Prețurile la carburanți au urcat agresiv în București, cu două scumpiri într-o singură zi , iar nivelurile se apropie de maximele din martie, într-un context care pune presiune directă pe costurile de transport și pe bugetele șoferilor, potrivit Ziarul Financiar . Stațiile de alimentare au majorat de două ori prețurile în cursul zilei de joi, iar evoluția readuce piața aproape de vârfurile atinse în luna martie, când a început războiul din Orientul Mijlociu , notează publicația. Unde sunt cele mai mici prețuri menționate În datele citate pentru Capitală, cele mai mici valori indicate sunt: motorină: 10,32 lei/litru la Mol; benzină: 9,32 lei/litru la Rompetrol. Segmentul premium: praguri de pornire mai ridicate Pentru carburanții din categoriile premium, prețurile „încep de la”: 9,84 lei/litru pentru benzină; 10,84 lei/litru pentru motorină, conform datelor compilate de platforma Peco Online , citate în articol. Ce ar putea schimba dinamica: acciza, dar încă fără efect La începutul săptămânii, Parlamentul României, reunit în ședință extraordinară, a adoptat o propunere legislativă care vizează reducerea accizei la carburanți „în mod dinamic”. Măsura nu intrase însă încă în vigoare la momentul publicării, astfel că impactul ei asupra prețurilor de la pompă rămâne, deocamdată, incert. [...]
Schimbarea de legislație din 7 iulie a tras în jos piața auto , după ce a împins artificial înmatriculările în iunie, iar reculul s-a văzut imediat în iulie, potrivit Profit . În acest context, segmentul „electrificatelor” (de la mild-hybrid la electrice) a ajuns să domine structura pieței, chiar dacă volumele totale au scăzut. După primele șapte luni din an, înmatriculările de autoturisme noi au ajuns la 75.836 de unități, cu 5,5% sub nivelul din perioada similară din 2025. În iulie, scăderea a fost de 28% față de iulie 2025, pe fondul efectului de „mutare” a înmatriculărilor în luna iunie, înainte ca unele modele să devină neînmatriculabile odată cu intrarea în vigoare a noilor prevederi GSR 2 (norme de siguranță ale vehiculelor). „Evoluția pieței auto din luna iulie confirmă faptul că rezultatul excepțional înregistrat în iunie a fost unul conjunctural și nu începutul unei reveniri structurale.” — Dan Vardie, președintele APIA Efectul GSR 2: scădere abruptă în iulie, după „vârful” din iunie Datele citate indică o corecție puternică imediat după 7 iulie, când a intrat în vigoare schimbarea de legislație. Profit notează că în iulie au fost înmatriculate 11.740 de autoturisme, cu 28,25% mai puțin decât în aceeași lună a anului trecut, ceea ce înseamnă „aproape 5.000 de autoturisme mai puțin”. Pe ansamblul autovehiculelor (nu doar autoturisme), România a înmatriculat în iulie 18.914 unități, în scădere cu aproape 20%. Electrificatele ajung la 60% din piață, deși totalul scade În iulie, autoturismele electrificate au ajuns la o cotă de 60% din piață, iar APIA arată că acest segment a depășit cota cumulată a motorizărilor pe benzină și motorină. Totuși, în ansamblu, electrificatele au înregistrat o scădere de 20% în iulie, potrivit informațiilor preluate de Agerpres. În interiorul categoriei, dinamica a fost puternic polarizată: mild-hybrid (MHEV): -35%, cotă 20,7%; full-hybrid (FHEV): -41%, cotă 17,6%; plug-in hybrid (PHEV): +71%, cotă 14,6%; electrice (BEV): +57%, cotă 7%. Pe primele șapte luni, înmatriculările de electrice (BEV) au urcat la 6.332 de unități, +75% față de perioada similară din 2025. La mărci, Tesla conduce cu 1.559 de unități (+268%), urmată de BYD (1.312) și Ford (680, +200%). Cine pierde și cine câștigă în iulie: Dacia scade, BYD urcă în top În iulie, Dacia a înmatriculat 3.286 de autoturisme, în scădere cu 35,6% față de iulie 2025. Toyota a avut 1.238 de unități (-29,5%), Skoda 802 (-36,3%), iar Volkswagen 792 (-17,6%). Profit evidențiază și ascensiunea BYD, cu 672 de autoturisme înmatriculate în iulie, în creștere față de nivelul din aceeași lună a anului trecut. La nivelul primelor șapte luni, Dacia a ajuns la 14.972 de autoturisme (-34,1% față de 2025), Toyota la 7.259 (-4%), Skoda la 6.276 (-4,7%), iar Volkswagen la 5.731 (+1,5%). În clasamentul modelelor din iulie, lider a fost Dacia Logan (1.260), urmat de Dacia Sandero (896) și Dacia Duster (725), apoi Toyota Corolla (544) și Skoda Octavia (322). Ce urmează: piață mai volatilă, cu structură schimbată Mesajul central al APIA este că vârful din iunie a fost conjunctural, iar iulie readuce „vulnerabilitatea” pieței. În același timp, structura cererii se mută accelerat spre electrificate, care au ajuns să fie segmentul dominant ca pondere, chiar într-o lună de scădere puternică a pieței totale. [...]
Un nou record de viteză pentru mașini cu hidrogen arată că tehnologia poate fi împinsă la limite în aplicații extreme , într-un moment în care industria caută argumente tehnice pentru utilizarea hidrogenului dincolo de transportul greu, potrivit Mediafax . Pilotul britanic Andy Green a stabilit marți un record mondial, atingând 653,908 km/h cu o mașină propulsată de două motoare cu ardere internă pe bază de hidrogen. Vehiculul a avut o putere combinată de 1.600 de cai putere, iar recordul este recunoscut de Federația Internațională a Automobilului (FIA), organismul internațional care guvernează sporturile cu motor. Performanța a fost obținută la Bonneville Salt Flats , în Utah (SUA), o locație folosită frecvent pentru recorduri de viteză. Mașina avea 9,75 metri lungime și a fost construită de o companie din Marea Britanie. Motoarele au fost adaptate din unele utilizate în utilaje grele și funcționează prin amestecarea hidrogenului gazos sub presiune cu aer, urmată de aprindere pentru a genera „explozii de putere”, conform sursei citate. „Este magic să poți prezenta această tehnologie și cât de bună este ingineria pe cea mai bună suprafață de curse din lume, Bonneville Salt Flats”, a spus Green după cursă. De ce contează recordul pentru hidrogen Dincolo de componenta sportivă, recordul funcționează ca o demonstrație de capabilitate pentru motoarele cu ardere internă alimentate cu hidrogen, într-o zonă în care discuția publică este dominată de electrificare. În acest caz, accentul cade pe faptul că hidrogenul a fost folosit într-un sistem de propulsie clasic (ardere internă), nu într-o pilă de combustie (tehnologie care produce electricitate din hidrogen). Context: Green rămâne reperul absolut la viteză terestră Noul rezultat nu se apropie de recordul general de viteză terestră, stabilit tot de Andy Green în 1997, când a atins 1.227,985 km/h într-un vehicul cu motoare cu reacție și a depășit bariera sunetului. Potrivit sursei, cursele din Deșertul Black Rock (Nevada) au produs bubuituri sonice resimțite în orașul Gerlach din apropiere. În 2006, Green a mai stabilit un record: viteză terestră pentru o mașină cu motorină, cu 563,4 km/h, tot la Bonneville Salt Flats. Marți, el s-a întors în același loc cu obiectivul de a depăși acest prag folosind energie pe bază de hidrogen, pe care a numit-o „combustibilul viitorului”, conform relatării. [...]
Renault mută încă o piață de Duster din producția României către India , ceea ce reduce volumele de export ale uzinei Dacia pentru modelul care a devenit unul dintre pilonii gamei, potrivit HotNews . Renault Group va lansa noul Duster pe încă o piață internațională unde modelul este comercializat sub marca Renault, nu Dacia, așa cum se întâmplă pe multe piețe din afara Europei. Elementul relevant pentru România este că, pe această piață, mașina nu va mai fi importată din România, ci din India. Informația se bazează pe date analizate de Profit.ro , citat de HotNews , care indică faptul că fabrica din India va prelua livrările pentru această destinație, în locul uzinei din România. HotNews nu precizează în material despre ce piață este vorba și nici ce volum de producție ar urma să fie afectat. [...]
Vânzările globale de autoturisme „cu energie nouă” au urcat la 11,22 milioane în S1 2026, iar China a ajuns la 62% din piață , pe fondul unei reveniri puternice în Europa și al unei contracții în SUA, afectată de tarife și de eliminarea subvențiilor, potrivit CNMO , care citează datele prezentate de secretarul general al Asociației Chineze pentru Autoturisme de Pasageri (CPCA) , Cui Dongshu . În perioada ianuarie–iunie 2026, vânzările globale de vehicule de pasageri „new energy” (categorie care include electrice, hibride plug-in și hibride) au crescut cu 13% față de anul anterior, până la 11,22 milioane de unități. Doar în iunie s-au vândut 2,38 milioane de unități, în creștere cu 25%, iar ritmul de creștere a revenit la un nivel considerat „normal” istoric. Penetrarea urcă, dar cu diferențe mari între regiuni La nivel global, cota de piață a vehiculelor „new energy” a ajuns la 31,4% (definită în material ca „în sens larg”), cu următoarea structură: electrice (BEV): 16,3%; hibride plug-in (PHEV): 7,1%; hibride (HEV): 8%. CNMO notează și evoluția „ratei de penetrare” globale în ultimii ani: 13,1% în 2022, 15,9% în 2023, 19,5% în 2024, 23,6% în 2025, iar în 2026 (cumulat) 23,4%, aproape de nivelul întregului an trecut. Europa trage în sus vânzările din afara Chinei, SUA frânează În afara Chinei, piața a avut o creștere „puternică” în prima jumătate a anului, susținută în principal de revenirea Europei. Vânzările „overseas” (în afara Chinei) au totalizat 4,27 milioane de unități în S1, în creștere cu 28%, apropiat de media ultimilor doi ani, potrivit estimărilor preliminare citate. Pentru Europa, materialul indică 470.000 de unități în iunie (+31% an/an) și 2,34 milioane în primul semestru (+31% an/an), ceea ce poziționează regiunea drept principalul motor al creșterii externe. În SUA, tendința este opusă: în iunie, vânzările au fost de 108.000 de unități (-20% an/an), iar în S1 au totalizat 610.000 (-27%). CNMO atribuie scăderea majorării prețurilor pe fondul tarifelor ridicate și al eliminării subvențiilor pentru vehicule „new energy”, ceea ce ar fi redus vizibil apetitul de cumpărare. China își consolidează rolul, mai ales la plug-in hybrid China rămâne dominantă în piața globală: după o cotă de 68,3% în 2025, ponderea Chinei în vânzările globale de vehicule „new energy” de pasageri a fost de 62% în prima jumătate din 2026, conform datelor citate. Pe segmente, China ar deține: 58% din piața globală de electrice; 71% din piața globală de hibride plug-in. Materialul leagă această poziționare de avantajul constructorilor chinezi pe ruta tehnologică a hibridelor, care le-ar oferi o poziție distinctă în competiția globală. [...]
Peste 3.000 de respondenți anticipează că vehiculele electrice chineze vor intra pe piața SUA prin parteneriate cu producători locali , arată un sondaj publicat de Electrek , într-un moment în care dezbaterea din SUA se mută de la „dacă” la „cum” vor fi vândute aceste modele, pe fondul presiunilor politice și comerciale. Sondajul a întrebat cititorii cum cred că vor fi comercializate primele vehicule electrice chineze pe șoselele americane, plecând de la ideea că, odată cu un acord care aduce vehicule electrice chineze în America de Nord prin Canada, intrarea în SUA ar fi mai degrabă o chestiune de timp. Publicația notează că „mii” de mașini electrice chineze ajung deja în Canada și că tot mai multe mărci tradiționale, americane și europene, lucrează strâns cu parteneri chinezi la dezvoltarea de platforme electrice. Ce spune sondajul: două scenarii dominante Rezultatele indică o polarizare între un scenariu de blocaj politic și unul de intrare „prin ușa din față” a industriei auto americane: aproape 700 de persoane au ales varianta în care GM, Ford sau Chrysler (Stellantis) ar aduce modele chinezești printr-un parteneriat de tip „joint venture” (JV, asociere între companii) și le-ar vinde prin rețelele de dealeri, într-un model comparat cu branduri din anii ’80 precum Geo sau Eagle; aproape 500 de voturi au mers către scenariul „nu se va întâmpla niciodată”, pe ideea că autoritățile federale ar „închide granițele” pentru a proteja industria auto din SUA. Electrek menționează și că „aproape 1 din 5” respondenți nu a fost de acord cu premisa că intrarea vehiculelor electrice chineze în SUA este inevitabilă. Miza de reglementare: barierele pot întârzia, nu neapărat opri Un comentariu citat în articol susține că ambele mari partide politice din SUA tratează China drept o „amenințare”, ceea ce ar menține o opoziție bipartizană față de vânzările de vehicule chinezești. În aceeași intervenție este avansată ipoteza că o schimbare ar putea apărea doar dacă China ar folosi mai dur negocierile comerciale, inclusiv pe tema metalelor rare. Din perspectiva pieței, mesajul implicit al sondajului este că o parte relevantă a publicului se așteaptă ca mecanismele de conformare și „localizare” (intrare prin mărci și structuri corporative deja acceptate în SUA) să cântărească mai mult decât interdicțiile directe, chiar dacă acestea rămân un risc. Context: „mașini chinezești” există deja în oferta din SUA Articolul indică faptul că prezența producției din China în portofoliul unor mărci vândute în SUA nu este o noutate. Exemplul central este Lincoln Nautilus , pe care Ford îl produce la o uzină din Hangzhou, China, iar documentația tehnică și evidențele autorității americane NHTSA ar lista locația de asamblare finală ca fiind Hangzhou. Electrek mai notează că: Volvo importă mașini construite în China din 2015; cel mai recent Honda Fit a fost importat în America de Nord (Canada) din China. Ce urmează Sondajul nu oferă o prognoză de calendar și nici nu cuantifică impactul economic, dar sugerează o așteptare dominantă: dacă vehiculele electrice chineze vor ajunge pe piața americană, o cale probabilă este integrarea lor prin alianțe și canale de vânzare deja existente , nu printr-o intrare directă sub branduri noi. Pentru industrie, asta mută discuția către structuri de parteneriat, trasabilitatea originii și modul în care reglementările vor defini „chinez” în lanțul de producție și vânzare. [...]
